Economie
România, un jucător din ce în ce mai important pe piața energiei. Transgaz, realizări importante
• este vorba despre finalizarea și încărcarea în prima etapă a unor tronsoane a două dintre cele mai importante gazoducte ale României • ”Finalizarea acestor obiective de investiții strategice va duce la creșterea nivelului de securitate energetică a României și a regiunii”, a punctat brăileanul Ion Sterian (foto), directorul general al Transgaz
Începând din 20 octombrie, limitele de funcționare ale sistemul național de transport (SNT), ca urmare a finalizării și încărcării în prima etapă a unor tronsoane a două dintre cele mai importante gazoducte ale României s-au modificat. Este vorba de conducta Tuzla – Podișor, care va aduce gazele din proiectul de exploatare a gazelor din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, și conducta care aduce gazele la poarta viitoarei celei mai mari centrale electrice din Uniunea Europeană.
Altfel spus, dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale a determinat stabilirea unor noi limite de funcționare ale sistemul național de transport (SNT), după cum a anunțat Transgaz. Astfel, starea optimă de funcționare a SNT este între 92-95 milioane metri cubi, starea normală este între 85-92 milioane metri cubi și 95-98, starea de prealertă este între 80-85 milioane metri cubi și 98-100 milioane, iar starea de alertă intervine la mai puțin de 80 milioane metri cubi în SNT sau mai mult de 100 de milioane.
Alerta se referă la existența, într-un anume moment, a unei cantități de gaze prea mari sau prea mici, față de limitele de funcționare în siguranță a SNT.
Șeful Transgaz: „Ne-am îndeplinit obligațiile”
Volumul efectiv de gaze naturale aflat la un moment dat în sistemul de conducte de transport gaze naturale operat de Transgaz, denumit în termeni de specialitate Line Pack (LP), este principalul indicator al stării SNT, iar creșterea infrastructurii de transport a dus la creșterea limitelor minime și maxime de funcționare cu aproximativ 7 milioane de metri cubi standard. Aceasta este cea de-a doua creșterea a limitelor minime și maxime de funcționare a SNT din acest an, care se adaugă celor 10 milioane de metri cubi standard cu care au fost majorate la jumătatea lunii aprilie.
„Finalizarea acestor obiective de investiții strategice va duce la creșterea nivelului de securitate energetică a României și a regiunii. Astfel, ne-am îndeplinit obligațiile față de consorțiul OMV – Petrom și Romgaz, în cazul conductei Tuzla – Podișor, pe care am presurizat-o cu gaze și a devenit și operațională, dar și față de investitorii irakieni care construiesc centrala electrică de cogenerare cu ciclu combinat de la Mintia, prin finalizarea conductei Băcia – Mintia, care va deservi și toate unitățile administrativ teritoriale din zonă, ca să se poată racorda la rețeaua de transport al gazelor naturale”, a declarat brăileanul Ion Sterian, directorul general al Transgaz, pentru Mediafax.
Reamintim că Grupul Transgaz este controlat de statul român, prin Secretariatul General al Guvernului, care deține pachetul majoritar de acțiuni, 58,5%.
Proiectul de exploatare a gazelor naturale din adâncul Mării Negre, Neptun Deep, concesionat în cote egale de OMV – Petrom, care îl și operează, și Romgaz, reprezintă o investiție de 4 miliarde de euro, iar producția este estimată să înceapă în 2027.
Centrala electrică de cogenerare cu ciclu combinat de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1700 MW și un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, va fi cel mai mare consumator de gaze, dar și cea mai mare unitate de producție de energie din România și cea mai mare centrală din Uniunea Europeană. Mass Global Energy este compania care investește 1,4 miliarde euro în centrala construită pe locul fostei termocentrale de la Mintia.
Potrivit legii, statul român ar avea drept de preempțiune la achiziția gazului extras din Marea Neagră. Autoritatea desemnată este “Rezervele de Stat”. Beneficiarii gazului din Marea Neagră, Petrom și Romgaz, ar trebui mai întâi să ofere aceste cantități Rezervelor Statelor și, numai dacă autoritatea de stat refuză să cumpere, se pot orienta către alți clienți, interni sau externi.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
