Învățământ
Rezultate finale BAC 2018. Surprize după contestații
* candidații brăileni care au contestat notele obținute inițial s-au trezit cu note mai mari sau mai mici după reevaluarea lucrărilor * spre exemplu, la limba română, notele au crescut chiar și cu 2,65 puncte, iar la proba la alegere a profilului și specializării, notele au fost mărite cu până la 3 puncte * unul dintre absolvenții care au fost nedreptățiți anul acesta la “examenul maturității” a fost Radu Andrei, olimpic internațional * la română, acesta a primit inițial 7.85, iar la a doua corectură nota lui a urcat la 9.10 * “Bacalaureatul trebuie urgent îmbunătățit”, este de părere acesta
Ca în fiecare an, rezultatele finale obținute de absolvenți la bacalaureat generează controverse legate de modul în care se corectează lucrările “la prima mână”. Spre exemplu, la Brăila, peste 500 de candidați brăileni au fost dezamăgiți de notele obținute inițial la examen și au depus contestație, cele mai multe cereri fiind la limba română (245). Iar mulți dintre ei au avut dreptate să se considere nedreptățiți pentru că 159 de absolvenți au primit o notă mai mare în urma reevaluării lucrărilor, înregistrându-se diferențe chiar și de 2,65 puncte. Este cazul unui candidat de la “G. Vâslan” Făurei care a primit în primă fază nota 6.6 iar după contestații a urcat la 9.25.
La fel s-a întâmplat și cu un absolvent al Colegiului “Bălcescu”. Dacă la început acesta avea 5.65, după recorectare nota lui a urcat la 8.25, o “greșeală” a profesorilor corectori care l-ar fi costat 2,6 puncte. “Proba a fost relativ lejeră. Ne-au picat subiecte ușoare, mai ales la subiectul II și III de care tuturor ne era frică. După probă mă așteptam la nota pe care am luat-o în urma contestației, adică undeva în jur de 8. De aceea când am văzut 5.65 eram absolut convins că trebuie să fac contestație și mi se va îndrepta nota”, ne-a declarat Cristian Mocanu. Acesta a depus contestație și la Fizică, acolo unde nota s-a mărit de la 9.65 la 10.
Nu toți candidații au avut norocul să obțină note mai mari la română după contestații. Vorbim de 71 de tineri care s-au trezit cu note mai mici, fiind diferențe chiar și de 1,15 puncte.
Astfel de situații s-au înregistrat și la proba obligatorie a profilului, matematică pentru Real și istorie pentru Uman. La matematică au fost depuse 96 de contestații iar peste jumătate dintre lucrări (54) au primit o notă mai mică la reevaluare, mai puțin chiar și cu 1.35 puncte. Doar 38 de absolvenți au luat note mai mari după soluționarea contestațiilor. La istorie s-au depus 61 de contestații, 32 de note fiind acum mai mici (diferențe de până la 1,5 puncte) iar 25 de note au crescut. La ultima probă scrisă, cea la alegere, s-au înregistrat 159 de contestații iar 126 de lucrări au primit mai mult la a doua corectare, diferența dintre nota inițială și cea finală ajungând chiar și la 3,2 puncte.
Olimpic internațional, “taxat” la bacalaureat pentru că a îndrăznit să iasă din “tipar”
Unul dintre absolvenții care a fost nedreptățit de cei care au corectat lucrările la examenul de bacalaureat de anul acesta este Radu Andrei, olimpic internațional la fizică, astronomie și astrofizică, unul dintre cei doi șefi de promoție ai Colegiului Național “Nicolae Bălcescu” și viitor student al prestigioasei Universități Harvard. Pe 4 iulie, atunci când s-au afișat primele rezultate la bac, Radu a fost surprins să descopere că evaluatorii au considerat că lucrarea lui la limba română merită doar 7.85. Dezamăgit, acesta a depus contestație.
“Nu pot să mă consider un expert în literatura română și atunci nu mă așteptam neapărat la 10, dar oricum o notă bine peste 9. Eu speram undeva pe la 9.50. În momentul în care am văzut 7.85 bineînțeles că am fost contrariat cel puțin pentru că am scris despre Eminescu, pe care l-am citit și despre care am mai discutat cu prieteni, cu profesori. Am discutat și cu profesoara de la clasă și mi-a zis că e bine ce am scris și că ar trebui să iau o notă mare. Și atunci ca să vad 7.85… Evident că nu am fost de acord, mi-am zis că sigur a fost ceva la mijloc și am făcut contestație. Mi-au urcat nota la 9.10, e un pic mai aproape de ceea ce credeam eu, dar tot mi se pare destul de puțin. Dar asta este…”, ne-a spus Radu.
La a doua corectură, nota lui la limba română a crescut de la 7.85 la 9.10, adică mai mult cu 1.25 puncte. De unde această diferență? O explicație posibilă ar fi că Radu nu a mers pe modelul “clasic” atunci când s-a pregătit pentru examen, adică nu a tocit eseurile care se dau la subiectul III pentru ca mai apoi să le reproducă întocmai, ci pur și simplu a scris viziunea sa despre opera “Luceafărul” a lui Mihai Eminescu. Cu alte cuvinte, Radu a ieșit din “tipar”.
“După cum s-a dovedit nu a fost de 7.85 lucrarea. Probabil că ăsta a fost un factor. În loc să scriu ceva din unul din cele câteva texte standard care circulă și sunt învățate de către colegi, eu am scris ceea ce am gândit despre poezia «Luceafărul» și despre Eminescu în general, că am făcut la un moment dat o paralelă și cu alte opere ale lui. Am încercat să îmi expun părerea proprie. Am fost perfect conștient că s-ar putea să iau mai puține puncte decât dacă aș reproduce un eseu dintr-o culegere dar am atins tot ce ni se cerea în cerințe, am respectat structură, tot. Eu am fost mulțumit de eseu. Nu a fost un eseu poate de 30 puncte dar de 25 puncte da. E o diferență mare între nota inițială și cea finală. Asta arată cât de irelevant este examenul până la urmă. Adică dacă de la un corector la altul poate să apară o diferență mai mare de 10% din punctajul total, singura concluzie pe care o putem trage de aici e că e un examen pe care nu poți să te bazezi, care nu are nicio valoare. Știam lucrul acesta despre bac, că nu are nicio valoare și e un lucru absolut prost în forma actuală, iar acum mi s-a confirmat acest lucru. Sunt dezamăgit dar știam că o să fie așa”, crede tânărul.
Nici la matematică Radu nu a făcut o lucrare perfectă în viziunea profesorilor evaluatori, asta deși se știe că olimpicul excelează la această materie. Inițial, la această probă el a primit 9.7 iar după contestații nota a urcat la 9.95.
“Pe parcursul liceului, având ca domeniu de activitate științele exacte, am avut nevoie de foarte multă matematică, m-am pregătit foarte mult la matematică și bineînțeles că la bacalaureat am făcut tot. Absolut tot! Subiectele au fost foarte ușoare, m-aș fi descurcat să fac foarte bine la matematică inclusiv pe subiecte mult mai grele. Am fost deranjat de nota 9.7 la matematică în condițiile în care eu erau foarte sigur pe ce făcusem. Mi s-a părut prea puțin. Am făcut contestație, mi-au dat 9.95, ceea ce e un fel de «hai că suntem noi ambițioși și nu îți dăm 10». De ce? Adică nu cred că aveau niciun motiv să îmi scadă ceva. Probabil că n-am scris exact ca în barem dar orice rezolvare corectă ar trebui să se puncteze. Așa e normal”, susține aceasta.
Din fericire pentru Radu, bacalaureatul nu îi afectează în niciun fel admiterea la facultate, cum se întâmplă la multe instituții de învățământ superior din țara noastră, acolo unde se intră pe bază de dosar iar media la bac este cea mai importantă. Și totuși, de ce a depus contestație?
“Pentru că mi s-a părut o gravă bătaie de joc și pur și simplu nu îmi place să fiu ținta unei bătăi de joc a corectorilor. Modul în care tu mi-ai dat 9.7 când eu am făcut tot corect, iar la română eu mă estimez undeva pe la 9.5 și tu îmi dai 7.85, e o bătaie de joc din punctul meu de vedere. Eu consider că primul rând de corectori și-a bătut joc de mine. Și au fost și alții în situația mea. Și e o bătaie de joc la adresa noastră”, ne-a declarat Radu.
Așa cum a mai afirmat și în trecut, acesta susține că bacalaureatul ar trebui urgent îmbunătățit. Însă schimbarea trebuie să înceapă și din rândul profesorilor, cunoscut fiind faptul că sunt dascăli care nu sunt în realitate calificați să evalueze lucrările de la bacalaureat și, implicit, să decidă soarta copiilor.
“În țara în care poți să ai profesori precum Viorica Dăncilă, care habar n-au nici măcar să vorbească limba română, nu vorbesc de limbi străine și de alte domenii în care și-a arătat nenumăratele lacune această doamnă prim-ministru, evident că tot ce vor corecta ei și ce elevi vor pregăti ei vor ajunge să le urmeze modelul: analfabeți funcționali”, susține tânărul.
Cum în curând va pleca să studieze în străinătate și va lăsa în urmă România, olimpicul a lăsat un mesaj pentru mai marii de la Educație:
“Dacă prin reducere la absurd s-ar trezi la realitate sau ar fi trezibili la realitate cei din minister, le-aș spune să abandoneze mentalitatea asta învechită care pune un foarte mare accent pe un studiu teoretic foarte mult însă fără niciun fel de aplicații și de multe ori pe lângă interesul elevului. Să se gândească la ce vor ei să obțină din sistemul acesta de educație, ce fel de societate vor ei să vadă mâine: o societate de oameni care tocesc, uită și nu știu să rezolve o problemă în viață sau oameni care au abilități practice, se descurcă și știu să facă ceva. Dacă vor o societate de oameni care copiază, fură, dau și iau mită și plagiază sau dacă vor o societate de oameni corecți care își asumă un eșec, trec peste el și chiar fac ceva real. Dacă nu vor sau nu sunt capabili să lase pe alții că sunt destui tineri capabili care pot face ceva și nu au loc de ei. Eu, personal, aș veni și aș lucra ca să fac o reformă în educație dacă aș avea ocazia și echipa potrivită”, a conchis acesta.
Brăila, locul III pe țară
După ce ieri s-au afișat rezultatele finale la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie, zeci de absolvenții se pot considera norocoși: au reușit să promoveze “examenul maturității” după contestații. Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila, la examen s-au prezentat 1.609 elevi, dintr-un total de 1.748 de candidați înscriși. În urma soluționării contestațiilor,
numărul absolvenților care au “luat bacul” a crescut de la 1.241 la 1.284, rata de promovare crescând și ea de la 77,13% la 79,8%. Cu acest procent județul Brăila a urcat o poziție în ierarhia națională, fiind acum pe locul 3 pe țară.
La nivel național, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, rata de promovare (după soluționarea contestațiilor) înregistrată de absolvenți este de 74,7%, în creștere cu 2% față de rata inițială (72,7%).
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
