Politică
Repetenţii
• cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei” le-a pus la dispoziţie tuturor candidaţilor înscrişi în cursa electorală din 27 septembrie o platformă complet gratuită de a-şi promova proiectele pentru comunitate • “Bătălia pe proiecte” s-a derulat în perioada 10 august – 17 septembrie • în mod total nesimţit, mai bine de jumătate dintre aspiranţii la fotoliul de primar al Municipiului Brăila sau cel al preşedintelui Consiliului Judeţean, au preferat să “doarmă în bocanci” • aşa cum am anunţat, numele acestora vor rămâne în colţul ruşinii până la încheierea competiţiei electorale • printre “repetenţi” se numără: Cătălin Stancu, liderul USR Brăila, Dan Păun din partea PPUSL, care a repetat figura din 2016, fostul senator Mihai Dănuţ din partea partidului Ecologist, ex-deputatul Silviu Dorin Petrea de la Pro România, consilierul judeţean Ovidiu Nechita şi încă şapte candidaţi, care candidează, aparent, fără niciun proiect realizabil pentru brăileni
Pentru fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean se luptă 12 candidaţi, în timp ce pentru cel al primarului Municipiului Brăila sunt 11 aspiranţi, însă în mod total dezamăgitor, mai mult de jumătate dintre aceştia s-au dovedit departe de a fi capabili să îşi ia un angajament ferm în faţa brăilenilor. Pe modelul campaniilor trecute, la Alegerile Locale 2020, cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei” a decis să ofere ocazia tuturor candidaţilor, dar în mod special celor care speră să conducă Judeţul şi Municipiul Brăila, să îşi prezinte în mod gratuit, cel puţin UN PROIECT REALIZABIL pentru comunitate. Dar nu vorbe goale, ci proiecte viabile, cu surse de finanţare, termene de execuţie şi bineînţeles, garantate public cu demisia pe masă în cazul unor viitoare nereuşite. Este vorba despre “Bătălia pe proiecte” care a fost demarată pe 10 august şi a avut ca dată finală pentru înscrieri – 17 septembrie, astfel încât proiectele candidaţilor să poată fi publicate până la încheierea campaniei electorale, demers pe care, de altfel, îl vom continua.
Dacă cei care deţin în prezent funcţiile administrative amintite au preferat să vorbească în mod special despre ce au făcut până acum şi ce anume au în plan să continue, în cazul în care li se vor prelungi mandatele, alţi performeri politici au încercat să vină cu idei distincte, mai mult sau mai puţin noi. Unii s-au limitat la câte un proiect, alţii s-au înscris cu un întreg program politic. La fel cum trebuie să precizăm că unii candidaţi ne-au transmis proiectele în timp util, în timp ce câţiva au ales să ni le pună la dispoziţie în ultima zi de campanie. Cotidianul nostru a decis să publice proiectele pe care şi le-au asumat candidaţii, urmând ca brăilenii să decidă dacă acestea sunt bune sau rele. De altfel, au existat şi candidaţi la posturi de consilieri şi chiar la primării din judeţ care s-au înscris în “Bătălia pe proiecte”, chestiune care face cu atât mai gravă lipsa de interes afişată de câţiva dintre aspiranţii la fotoliul de primar al Municipiului Brăila şi la cel de preşedinte CJ.
Am precizat încă de la momentul demarării campaniei noastre că vom avea grijă să facem cunoscute în “colţul ruşinii” numele celor care candidează pentru o asemenea funcţie importantă, însă nu sunt în stare să îşi asume nici măcar un proiect care ar îmbunătăţi nivelul de trai al brăilenilor. În mod surprinzător, unii dintre cei care au ales o astfel de poziţie, chiar au experienţă politică şi administrativă. Aşadar, printre “repetenţi” se numără: Cătălin Stancu, liderul USR Brăila, Dan Păun din partea PPUSL, care a apărut la „Colţul ruşinii” şi la alegerile din 2016, fostul senator Mihai Dănuţ din partea partidului Ecologist, ex-deputatul Silviu Dorin Petrea de la Pro România, consilierul judeţean Ovidiu Nechita şi încă şapte candidaţi.
12 pentru Consiliul Judeţean, dar numai 5 cu proiecte asumate
Aşa cum aminteam, la preşedinţia Consiliului Judeţean Brăila s-au înscris 12 candidaţi. Ei bine, dintre toţi aceştia, doar actualul preşedinte al CJ, PSD-istul Francisk Chiriac, Cătălin Boboc din partea PNL, Cosmin Răzmeriţă de la Pro România, Viorel Botea din partea PMP şi Cătălin Murea din partea ALDE au ales să participe la “Bătălia pe proiecte” cu una sau chiar mai multe propuneri. Restul, nici măcar nu s-au sinchisit să vină cu vreun angajament viabil, cât de mic, în faţa brăilenilor. Şi cum unii dintre performerii politici aflaţi într-o astfel de postură au oarece experienţă, gestul de a nu participa, spune multe despre modul în care ar gestiona destinul unui judeţ timp de patru ani. Astfel, printre cei care vor să fie aleşi în fruntea Consiliului Judeţean, însă fără niciun proiect realizabil, se numără Cătălin Stancu din partea Alianţei USR-PLUS, partid care se prezintă drept o alternativă la formaţiunile politice clasice şi care ar trebui să schimbe modul în care funcţionează administraţia din România. La fel de gravă ar putea fi considerată şi ignoranţa afişată de consilierul municipal Dan Păun, preşedintele PPUSL, DIN NOU, care nu s-a înscris cu vreun deziderat pentru brăileni, nici măcar în contextul experienţei administrative pe care a căpătat-o în ultimii patru ani. Într-o postură aproape identică se regăseşte şi candidatul independent Ovidiu Nechita, actualmente consilier judeţean, de la care era de aşteptat să vină cu vreo idee pentru că a ocupat şi funcţia de vice al CJ dar şi preşedinte al CJ. Pe aceeaşi listă se numără şi Gheorghe Lupu din partea Partidului Verde, Iulian Dumitrache din partea Partidului Forţa Identităţii Naţionale, Gheorghe Stroe de la Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), Nicuşor Baldovin de la Partidul RE:Start România, care, deşi sunt candidaţi din partea unor partide ceva mai noi, au preferat să tacă mâlc, atunci când a venit vorba să prezinte un lucru banal în contextul dat: ce anume vor face exact, dacă ar obţine mandatele mult râvnite.
«Somn dulce» şi în cazul candidaţilor pentru Primăria Brăila
Pentru Primăria Municipiului Brăila, în cursa electorală din 27 septembrie s-au înscris 11 candidaţi. Chiar dacă aici au participat la “Bătălia pe proiecte” ceva mai mulţi aspiranţi la fotoliul de primar, cinci dintre candidaţi au preferat să “doarmă” până în data alegerilor. Pe scurt, ne-au trimis proiecte: actualul primar Marian Dragomir din partea PSD, Lucian Căprariu din partea Brăila Nouă/PNL, Mihai Isvoranu din partea Alianţei USR-PLUS, Ionel Adetu din partea PMP, Alexandru Micu din partea Partidului Forţa Identităţii Naţionale şi Bogdan Botea din partea Partidului Verde (chiar dacă acesta din urmă a preferat să trimită cinci proiecte în ultima zi, cu câteva ore înainte de încheierea campaniei noastre). Astfel, au cam rămas pe dinafară câţiva candidaţi, dintre care unii cu experienţă politică şi administrativă. Poate cel mai important ar fi aici, fostul deputat Silviu Dorin Petrea din partea Pro România Brăila, care aparent nu a avut niciun proiect pe care să îl prezinte locuitorilor acestui oraş. Pe acelaşi palier se situează şi fostul senator Mihai Dănuţ, din partea Partidului Ecologist Român, de asemenea cu destulă experienţă. Nici acesta nu a dorit să îşi asume UN PROIECT REALIZABIL pentru urbe. De altfel, nici Adrian Răureanu de la PRM, care a mai candidat la Primăria Municipiului Brăila şi în trecut, nu a avut ceva de spus în această campanie electorală. Situaţie în care se regăseşte şi Cristian Daniel Murea de la ALDE (care în ciuda numelui, nu are niciun grad de rudenie cu vicele CJ, Cătălin Murea), dar şi Mihai Dragomir din partea PPUSL.
Rădulescu, Căpăţînă şi Neagu. Felicitări!
Să nu uităm că dacă unii dintre candidaţii la fotoliul de primar al Municipiului Brăila sau la cel de preşedinte al Consiliului Judeţean au preferat să nu îşi ia vreun angajament public în faţa brăilenilor, şi să stea cu “capul la cutie”, au existat totuşi câţiva aspiranţi la la Consiliul Local Municipal, la Consiliul Judeţean, ba chiar şi la primării din judeţ care au dat curs invitaţiei noastre şi s-au înscris în “Bătălia pe proiecte”, indiferent dacă au venit cu idei mai mult sau mai puţin practice. Aici îi amintim pe: Daniela Rădulescu care deschide lista PMP la CLM Brăila, candidatul independent la CLM, Dan Căpăţînă şi Adrian Neagu din partea Alianţei USR – PLUS pe lista pentru CJ. Trebuie precizat că Daniela Rădulescu a participat activ la toate ediţiile campaniei „Bătălia pe proiecte” încă de la alegerile din 2012 şi de fiecare dată s-a ţinut de cuvânt. La aceste alegeri, Rădulescu s-a înscris cu o serie de proiecte perfect viabile care au în centru bunăstarea copiilor din toate punctele de vedere, dar şi grija pentru mămici şi tătici.
De ce “Bătălia pe proiecte”
Cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei” a dorit să le ofere şansa candidaţilor la Primăria Municipiului Brăila, la preşedinţia Consiliului Judeţean, la primăriile din judeţ, cei înscrişi pe listele partidelor politice, alianţelor sau ca independenţi, pentru un fotoliu de consilier local, orăşenesc, municipal sau judeţean, de a informa brăilenii în legătură cu proiectele lor pentru următorii patru ani. La fel ca şi la alegerile trecute, în încercarea de a schimba măcar un pic modul de a face politică la Brăila şi de a tempera “valul” de promisiuni deşarte specifice campaniilor electorale, le-am propus cititorilor şi candidaţilor la Alegerile Locale din 2020 o platformă de dezbatere axată pe PROIECTE REALIZABILE. Cei care au dorit, au avut ocazia GRATIS de a ne trimite proiectele lor în perioada 10 august – 17 septembrie, redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, punându-le la dispoziţie inclusiv un formular a cărui completare să asigure răspunsuri la cele mai importante întrebări privind realizarea proiectelor. Pe scurt, le-am cerut candidaţilor să prezinte sursele de finanţare şi termene clare de finalizare.
“Bătălia pe proiecte” a fost demarată pentru prima dată de cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei” în martie 2012, cu puţin timp înainte de campania electorală a alegerilor locale din acel an, din dorinţa de a limita măcar puţin bălăcăreala şi promisiunile fără o asumare a răspunderii. Campania noastră a continuat şi acum patru ani pe acelaşi model şi s-a dovedit utilă.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
