Cultură
Recomandare de lectură: POVESTIRI DE PE CALEA MOȘILOR, ADINA POPESCU, Editura Youngart, București, 2019
Adina Popescu s-a născut în 1978, la București, a absolvit Regie de Film, însă de la 18 ani a lucrat ca reporter și jurnalist cultural, ulterior redactor, la “Dilema veche”. În 2014, a publicat „Povestiri de pe Calea Moșilor”, o carte asemănată cu o mașină a timpului, care te poartă în anii ‚80 – ‚90, iar în 2015 a apărut „O istorie secretă a Țării Vampirilor: Cartea Pricoliciului”, primul volum dintr-o trilogie fantasy care a câștigat Trofeul Arthur.
Volumul „Povestiri de pe Calea Moșilor” este o carte plină de gingășie și inocență în care autoarea își prezintă amintirile din copilăria trăită într-o epocă ce pare să facă parte dintr-o cu totul altă viață. Primele texte surprind perioada de grădiniță și primii ani de școală, atunci când Calea Moșilor reprezintă nu doar centrul lumii, cât lumea întreagă pentru Adina, fetița care se mută împreună cu părinții într-un apartament din cartierul bucureștean nou construit. Evenimentele pe care le trăiește personajul nu sunt unele ieșite din comun, însă copilăria Adinei seamănă izbitor de mult cu a oricărui alt copil care a crescut în Epoca de Aur. Scriitoarea povestește din punctul de vedere al fetiței care crește odată cu trecerea timpului. Așadar, prin intermediul ei, cititorul se reîntoarce în timp sau cunoaște vremuri pe care el nu le-a trăit niciodată. Pătrundem în viața de familie, descoperim jocurile de atunci, prieteniile, bucuriile, care privite acum ar putea părea puține, dar care atunci erau trăite intens, aflăm detalii despre școală, excursii, feluri de mâncare, concepții și prejudecăți, ce se schimbă odată cu pătrunderea personajului în adolescență.
Dacă primele povestiri prezintă anii comunismului, adolescența înseamnă pentru Adina anii de tranziție, când lucrurile se schimbă și ceea ce în trecut avea valoare este înlocuit treptat. Astfel, surprizele de la gumele de mestecat devin mai prețioase decât colecțiile de timbre, sucurile la dozator iau locul Brifcorului, plăcile cu povești sunt înlocuite cu casete cu Metallica, ritualul de seară al clătitelor – două goale, două cu zahăr și două cu gem se pierde și o lume întreagă devine o tristă amintire. Nostalgia și autoironia Adinei rămân însă și deschid porțile spre o nouă lume, poate mai bună.
Stilul autoarei atrage atenția prin faptul că vocea naratorului se adaptează la vârsta personajului principal, iar inocența și sinceritatea copilei exprimate în fraze scurte și extrem de simple se transformă în gândurile complexe ale unui adult în devenire, același lucru întâmplându-se și cu concepțiile care ajung să se schimbe. Dacă atunci când era mică, Adina considera că la casă stau doar țiganii, disprețuind zona din spatele blocurilor, finalul cărții lasă cititorului impresia că personajul a trecut într-o altă etapă a vieții: “De curând, m-am mutat de pe Calea Moșilor pe una dintre străduțele «din spate», la parterul unei case de prin 1930, unde nu s-a inventat termoficarea. Calea Moșilor începuse să mă sufoce, așa cum se întâmplă de fiecare dată într-o relație de prea lungă durată, în care nu-ți vine nici să mai rămâi, nici să te desparți, așa că preferi să iei o distanță. Cel mai tare mă apăsau blocurile noastre, toate la fel, huruitul tramvaielor noaptea, în drum spre depou, faptul că de la fereastra mea nu vedeam niciodată mai mult de o bucată de cer, nu știam dacă într-adevăr plouă, decât atunci când scoteam capul pe geam, nicio frunză în cădere nu-mi anunța venirea toamnei.
Strada pe care stau acum are copii care desenează cu creta șotroane și alte jocuri de asfalt, iar uneori, în după-amiezile de vară în care nu-ți dorești altceva decât să ațipești cu geamul deschis, îi poți auzi țipând în cor: «Ai spart oalele, ai mâncat sarmalele!» Are și țigani, care locuiesc mai mulți laolaltă, se strigă unii pe alții cu voci ușor cântate, duminica își scot mesele și grătarele în stradă, au ceva vechi și autentic, de mahala, care îmi place.”
Acest volum este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. Disponibilitatea titlului poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://toread.bjbraila.ro/opac.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
