Cultură
Recomandare de lectură: CREIONUL DE TÂMPLĂRIE, MIRCEA CĂRTĂRESCU, Editura Humanitas, București, 2020
Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai cunoscuți, apreciați și prolifici autori români contemporani. S-a născut pe 1 iunie 1956, la București. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București în 1980. În prezent este profesor în cadrul Facultății de Litere a Universității din București. Este poet, prozator, eseist, critic literar și publicist. A publicat de-a lungul timpului numeroase volume: “Faruri, vitrine, fotografii” – poeme; „Poeme de amor”; „Visul” (în edițiile următoare „Nostalgia”) – povestiri; „Levantul” – poem epic; „Visul chimeric” – studiu critic; „Travesti” – roman; „Orbitor. Aripa stângă” – roman; „Postmodernismul românesc” – studiu critic; „Jurnal I”; „Orbitor. Corpul” – roman; „Enciclopedia zmeilor” – carte pentru copii; „Pururi tânăr, înfășurat în pixeli” – publicistică; „De ce iubim femeile” – povestiri; „Jurnal II”; „Orbitor. Aripa dreaptă” – roman; „Frumoasele străine” – povestiri; „Zen. Jurnal 2004–2010”; „Fata de la marginea vieții” – povestiri alese; „Solenoid” – roman. Cărțile sale au primit importante premii literare românești și internaționale.
Volumul “Creionul de tâmplărie” cuprinde o serie de texte care evocă momente din viața scriitorului în care acesta a făcut cunoștință, direct sau prin intermediul creației, cu diferiți artiști. Fragmentele sunt importante pentru că evocă aspecte necunoscute publicului despre felul de a fi al celor pe care cel mai adesea îi asociem cu produsul lor literar. De asemenea, textele reconstruiesc timpuri apuse, pe care unii dintre noi nu le-au cunoscut, prin urmare sunt cu atât mai interesante pentru cei care le parcurg. Nichita Stănescu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Geo Bogza, Marin Preda, Traian Coșovei, Gellu Naum sunt doar câteva dintre numele mari care apar în paginile acestei cărți.
“Eram în ultima clasă de liceu când am văzut pe o tarabă, în stația lui 5 de la Sfântu Gheorghe, o antologie a poeziilor lui Nichita Stănescu în BPT, numită «Starea poeziei». Am cumpărat‑o fiindcă era ieftină, dar și fiindcă voiam să mă lămuresc odată cu poezia faimosului poet din care până atunci nu citisem nimic, din încăpățânare, cum o fac de obicei cu autorii prea lăudați. Pe‑atunci părinții mei îmi dădeau zilnic exact atâția bani cât să‑mi cumpăr un pateu cu brânză și‑un suc, așa că‑mi cumpăram câte‑o carte flămânzind două‑trei zile.
Încă din tramvai, trecând pe lângă ruinele din spatele bisericii, m‑am apucat să citesc, apoi am citit mai departe acasă, toată seara. Nu mi‑a plăcut. Reacția mea de respingere a fost cu atât mai mare cu cât simțeam că e ceva extraordinar acolo. Dar totul contravenea, în acele pagini, ideii mele despre ce‑ar trebui să fie poezia.
Abia‑n facultate am reluat aceeași antologie, în cu totul alt context. «Starea poeziei» devenise o carte‑cult pentru noi, junii poeți încă nepublicați din Cenaclul de Luni. (…)
Îmi aduc aminte că eram la Onești, la «Zilele Călinescu», manifestare culturală la care vreo treizeci de ani s‑a adunat toată suflarea scriitorimii române (era un profesor inimos acolo, Constantin Th. Ciobanu, care organiza evenimentul). Venise și Nichita Stănescu, care‑și lansa ultima carte de versuri, «Operele imperfecte», la o librărie locală.
Am fost și noi la lansare, foarte emoționați, Nichita nu era doar poetul nostru preferat dintre contemporani, era eroul nostru. I‑am cumpărat cartea, care costa o avere, și, după ce coada imensă la autografe s‑a mai subțiat, m‑am așezat și eu frumos la rând, cu volumul la piept. Ajuns în fața lui Nichita, m‑am străduit câteva secunde să scot banderola cărții, care nu voia să alunece odată. Poetul s‑a uitat amuzat la mine, cu ochii lui albastru‑cenușii, foarte îndepărtați, apoi mi‑a zis: «Bătrâne, nu se face așa. Dă cartea la mine ca să‑ți arăt cum se face.» Și deodată a înșfăcat‑o, și‑a băgat degetul sub banderolă și a smuls‑o cu brutalitate. Aluzia era evidentă. Apoi mi‑a scris ceva și a semnat mare și expresiv.
Am și acum cartea în biblioteca mea, cu tot cu banderola sfâșiată.”
Acest volum este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. Disponibilitatea titlului poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://toread.bjbraila.ro/opac.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
