Economie
Reciclare la tarife de tot râsul
• un brăilean care a mers zilele trecute la o staţie Sigurec City pentru colectarea selectivă a deşeurilor a rămas uimit de tarifele practicate • acestuia nu i-a venit să creadă când a văzut că pentru 1 kg de hârtie primeşte fix 1 ban • în municipiul Brăila au fost amplasate cinci astfel de staţii de către o firmă privată, în urma unui acord încheiat cu Primăria • viceprimarul Doiniţa Ciocan ne-a spus că acestea sunt preţurile oferite de firma respectivă şi chiar dacă sunt modice, orice formă de sprijinire a reciclării este binevenită
Un brăilean a rămas şocat să descopere că pentru colectarea selectivă a unui kg de hârtie primeşti nici mai mult, nici mai puţin de 1 ban. Acesta ne-a povestit că a mers zilele trecute la o staţie Sigurec City pentru colectarea selectivă a deşeurilor din cartierul Hipodrom, lângă Şcoala nr. 23, acolo unde cetăţenii pot duce hârtie, carton, pet-uri, sticle, ambalaje de alumiu, baterii, becuri etc., fiind plătiţi pentru fiecare kilogram de deşeu reciclat. Brăileanul adunase 50 kg de hârtie şi a crezut că nu aude bine când angajata de acolo i-a spus că va primi 50 de bani.
“E posibil aşa ceva? Există vreun produs în toată ţara asta românească sau în toată lumea care costă 1 ban? Şi atunci, cum încurajăm noi copiii să strângă deşeurile de hârtie şi să le ducă la centrele acestea de reciclare? Cum îi educăm noi pe copiii aceştia să strângă? Eu am lucrat în învăţământ şi de fiecare dată le spuneam copiilor să strângă tot. Când strângeam o anumită cantitate de hârtie dădeam telefon la Combinat (fostul Combinat de Celuloză şi Hârtie de la Chiscani n.n.), venea o maşina şi ne dădea 4 lei/kg. Iar acum 1 ban? Când astăzi un copil dacă vede 50 bani pe jos nu se apleacă să îl ia? 1 ban pentru 1 kg de deşeuri de hârtie? Asta e o problemă naţională, e o problemă de stat. Nu e o problemă personală a mea sau a altuia. Tăiem atâtea păduri ca să facem hârtie şi cartoane şi noi nu ştim cum să strângem deşeurile de hârtie!”, ne-a povestit acesta.
Aşa cum se observă din “lista de preţuri” afişată pe peretele staţiei, pentru 1 kg de carton sau deşeuri de sticlă primeşti 0,10 lei, pentru un kilogram de PET-uri primeşti 1 leu, iar pentru un kilogram de ambalaje de aluminu se încasează 2 lei. La aceste staţii se pot preda şi aparate electronice şi electrocasnice. Cele mari, gen frigider sau maşină de spălat, se plătesc cu 0,80 lei per kilogram, în timp ce cele mai mici (televizoare, telefoane) se plătesc cu 0,60 lei per kilogram.
Văzând aceste preţuri, brăileanul spune că în acest fel nu se încurajează reciclatul, mai ales că oamenii nu au maşină şi nu îşi scot nici măcar biletul de autobuz… că de taxi sau benzină nici nu poate fi vorba.
“Păi eu dacă am 50 de kilograme pe care le car cu sacoşa, că nu am maşină, primesc 50 bani. Să le car acolo, să mă chinui atâta sau să plătesc o maşină şi pentru 50 de kg să primesc 50 bani? Le scot în curtea blocului şi le dau foc sau mă duc în faţa Primăriei şi ostentativ le dau foc acolo! Cum să fie lucrul acesta un lucru normal, într-o ţară care este şi aşa anormală?”, se întreabă brăileanul.
În municipiul Brăila sunt cinci astfel de staţii Sigurec City pentru colectarea selectivă a deşeurilor, amplasate în luna octombrie 2018, în urma unui acord încheiat între Primărie şi firma privată “Total Waste Management” SRL, reprezentantă a Green Group. Cele cinci staţii sunt situate în următoarele puncte din oraş: în parcarea de lângă şcoala “Mihai Eminescu” din Hipodrom, pe Aleea Învăţătorilor, nr 10A; în cartierul Radu Negru, la intersecţia străzilor Sebeşului şi Bărăganului; în cartierul Obor, la intersecţia străzii Oborului cu strada Albinei; lângă Piaţa Săracă, la intersecţia străzii Moldoviţei cu Graţiei, şi pe Calea Galaţi, în parcarea stadionului Progresul. Din câte se pare, brăilenii merg totuşi la aceste staţii pentru a lăsa diverse deşeuri. Potrivit Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală din cadrul Primăriei Brăila, numai în ultima lună, 12 tone de hârtie, carton şi plastic au fost adunate de la toate cele 5 puncte.
Viceprimarul Doiniţa Ciocan: “Important este să reciclăm”
Chiar dacă preţurile pe care brăilenii le primesc sunt modice, viceprimarul Doiniţa Ciocan consideră că este un lucru bun că există şi această variantă de a recicla, susţinând că orice cale prin care se reduce cantitatea de gunoi care ajunge la groapă este în beneficiul tuturor. Acesta ne-a precizat că astfel de staţii există şi alte municipii, Primăria Brăila fiind printre primele care au încheiat contracte de parteneriat.
“Staţiile au fost amplasate pentru încurajarea reciclării, într-un parteneriat pe care îl avem cu o firmă specializată în aşa fel încât deşeurile să nu ajungă la groapa de gunoi. Acela e tariful pe care partenerul l-a declarat, l-a comunicat şi îl plăteşte. Ideea este să reciclăm pentru că, nereciclând plătim mai mult. Orice cantitate nereciclată se duce la groapa de gunoi, şi atunci suntem penalizaţi de către Fondul de Mediu, tarife care cresc an de an printr-o directivă europeană. Dacă ne place ceea ce vedem în alte părţi, ar trebui să ne placă să procedăm şi noi la fel. Nu sunt ieftine acele automate, omul care lucrează acolo, care plăteşte, care cântăreşte, care înregistrează şi care trece în contul autorităţii municipale cantităţile de deşeuri, în aşa fel încât să nu mai fim penalizaţi pentru fiecare tonă depusă şi nereciclată. Din păcate, cresc penalităţile, iar noi trebuie să reciclăm mai mult. Primăria mai are un parteneriat cu RoRec pentru deşeurile electrice şi probabil că nici acolo contravaloarea pe care o primesc nu îi satisface pe brăileni, dar avem campanii, sunt şi premii, şi ne dorim să încurajăm reciclarea prin orice mijloc”, ne-a spus Doiniţa Ciocan.
Potrivit site-ului oficial, Sigurec este cel mai modern serviciu de preluare şi de colectare a deşeurilor care există în prezent în România, o alternativă de reciclare inteligentă şi complet ecologică, uşor de utilizat, întotdeauna aproape de casă şi care oferă beneficii concrete.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















