Învățământ
Războiul cifrelor în învățământ
* o bună bucată de timp, în Brăila s-a vorbit numai despre conflictul dintre primarul Marian Dragomir și noul inspector școlar general Cătălin Canciu pe tema numărul de clase de a IX-a care se vor înființa la anul * unul zice că se reduc, altul că se măresc * în tot acest talmeș-valmeș al declarațiilor nu știm cât au fost brăilenii cu adevărat atenți la cifre * redactorii “Obiectiv” au încercat să meargă la firul ierbii, să analizeze datele din planurile de școlarizare și să vadă cine pierde și cine câștigă în toată această poveste
În ultimele două săptămâni opinia publică din Brăila a fost martora unui întreg scandal derulat în mai multe episoade între primarul Marian Dragomir și noul inspector școlar general, Cătălin Canciu. ”Războiul” lor a pornit de la planul de școlarizare la clasa a IX-a propus pentru anul viitor iar din ambele tabere s-au aruncat ”săgeți”, pentru că, în subsidiar, este vorba și de un război PSD-PNL, cei doi fiind adversari în Consiliul Local Municipal, Canciu fiind acum consilier municipal din partea PNL. În tot acest talmeș-valmeș al declarațiilor nu știm cât au fost brăilenii cu adevărat atenți la cifre, la statistici, sau dacă au stat să le caute, motiv pentru care redactorii “Obiectiv” au mers la firul ierbii, au analizat datele din planurile de școlarizare și au încercat să pună într-un context toată această poveste. La final am încercat să formulăm și o serie de concluzii, dar s-au ridicat și alte întrebări. Așadar, să începem!
Rezumatul ”războiului” dintre Marian Dragomir și Cătălin Canciu
Totul a pornit de la propunerea planului de școlarizare la clasa a IX-a pentru anul școlar viitor, propunere făcută de Cătălin Canciu după numirea lui controversată în fruntea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Brăila, imediat după demiterea lui Viorel Botea, care la rândul său activează și în zona politică fiind președintele PMP Brăila și consilier județean. Mai întâi, Marian Dragomir l-a acuzat pe Cătălin Canciu că vrea să taie clase de la liceele de elită din Brăila. În replică, inspectorul școlar general i-a răspuns că a fost vorba de o propunere și că numărul de clase propuse pentru a IX-a pentru anul școlar viitor este mai mare decât numărul de elevi care învață acum în clasa a VIII-a și, prin urmare, nu se justifică clasele acelea în plus. Mai mult, Canciu a declarat că varianta cu mai multe clase decât numărul de elevi existenți a fost propusă de fostul inspector școlar general, Viorel Botea, iar el a trebuit să propună reducerea claselor pentru a intra în legalitate. Întrebat de ce a propus să se taie din clasele de la liceele teoretice, printre care Colegiul ”N. Bălcescu”, Colegiul ”Gh. M. Murgoci” și Liceul ”N. Iorga”, inspectorul școlar general a argumentat că aceste licee nu ar avea probleme să își realizeze clasele de a IX-a, mai puține clase, deci mai puțini elevi, ar crește competivitatea acestor licee, iar de la liceele tehnologice nu putea tăia pentru că unele deja aveau o singură clasă. O altă acuzație adusă de primar a fost aceea că taie de la liceele teoretice și că dă o clasă în plus la Liceul de Arte, acolo unde Canciu este profesor de geografie. Canciu a replicat că, fără să știe din ce motiv, fostul inspector școlar general a propus doar trei clase la Arte, când mereu acolo au fost patru clase și mereu s-au realizat. Canciu a trecut și el la atac, spunând că Dragomir se mândrește cu elevii Liceului de Arte la tot pasul, motiv pentru care le va propune colegilor să boicoteze toate evenimentele Primăriei, adică elevii să nu mai participle la cele manifestări. A mai urmat o replică a lui Dragomir vivazi de acest subiect, apoi tot ”războiul” părea că s-a stins când a venit ordinul de ministru al Educației prin care se reduce numărul de elevi dintr-o clasă de la 28 la 26 pentru liceele teoretice, respectiv 24 pentru cele tehnologice și vocaționale. Așadar, nu se mai punea problema reducerii numărului de clase! Numai că, războiul a continuat. Concret, ISJ Brăila, condus de Canciu, a venit cu o nouă propunere pentru planul de școlarizare, ca urmare o modificării numărului de elevi dintr-o clasă de liceu. Și așa a apărut un alt episod de ceartă între cei doi, Dragomir susținând că tot se vor tăia trei clase, și vor fi 93 anul școlar viitor, în loc de 96 cât au fost anul trecut. Cătălin Canciu ne-a declarat că nu reduce nicio clasă, ba dimpotrivă, crește numărul de clase față de prima variantă. Nu mai înțelegea nimeni nimic!
Ce este planul de școlarizare și care au fost variantele propuse
Facem precizarea că planul de școlarizare la clasa a IX-a cuprinde numărul de clase și locuri în învățământul liceal, adică liceele teoretice și tehnologice, învățământul vocaționale și învățământul profesional, adică școlile profesionale. Un criteriu principal în realizarea acestui plan este cel demografic, adică câți elevi sunt în prezent în clasa a VIII-a și vor intra la liceu în toamnă, iar în oferta liceelor, indiferent de filieră, trebuie să fie locuri pentru ca toți acești elevi să își poată continua studiile. În Brăila, în prezent, la clasa a VIII-a învață 2.228 elevi, adică ei ar trebui să se regăsească la liceu în toamnă.
Am luat pe rând cele trei propuneri ale planului de școlarizare și le-am analizat, iar datele ne-au fost puse la dispoziție de ISJ Brăila. Primul, de pe 11 ianuarie, cel propus de fostul inspector școlar general, Viorel Botea, prevedea un număr de 87 clase. Cum la acel moment în fiecare clasă trebuia să fie 28 de elevi, rezultă că s-au propus clase pentru 2.376 elevi, mai mult decât efectivul de elevi. Defalcate, în propunerea lui Botea sunt 35 de clase la liceele teoretice, 14 la cele tehnologice și 9 clase la cele vocaționale. În ceea ce privește învățământul profesional, acolo au fost propuse 29 clase. Pe 20 ianuarie, după venirea lui Canciu la Inspectorat, planul de școlarizare a fost modificat, acesta argumentând că numărul de clase trebuie să fie corelat cu numărul elevilor existenți. Mai mult, după cum susține Cătălin Canciu, ministerul nu aprobă un plan de școlarizare care cuprinde mai multe clase decât numărul de elevi pe care îl are un județ. Așa că acesta a propus reducerea numărului de clase de la 87 la 82, pentru a cuprinde astfel 2.264 elevi, tot puțin peste efectivul de 2.228 elevi. Pe cele trei filiere, propunerea era astfel: 32 de clase la filiera teoretică, deci cu 3 mai puține față de varianta lui Botea, acestea urmând să fie luate de la liceele de elită ”Murgoci”, ”Bălcescu” și ”Iorga”. La filiera tehnologică a propus 12 clase, două fiind luate de la Colegiul Economic ”I. Ghica”, iar la cea vocațională s-a rămas la 9 clase, cu mențiunea că Liceului de Arte i s-a dat clasa înapoi, și la Liceul Pedagogic s-a luat o clasă de învățământ vocațional. În ceea ce privește învățământul profesional, numărul de clase a rămas la 29, așa cum era și în varianta lui Botea.
Iată acum să trecem la varianta finală, cea propusă pe 27 ianuarie după ce a apărut ordinul de ministru privind reducerea numărului de elevi dintr-o clasă și cea care va fi trimisă la minister. În varianta finală sunt propuse 93 de clase pentru 2.278 elevi, deci mai multe clase decât cele două variante anterioare. Astfel, filiera teoretică revine la 35 clase, la filiera tehnologică crește la 19 clase, iar filiera vocațională rămâne la 9 clase. La filiera profesională sunt acum propuse 30 de clase, cu una în plus față de celelalte variante.
Planul de școlarizare de anul trecut, un alt element important
Nu putem să tragem încă concluzii fără a analiza și planul de școlarizare de anul trecut, adică din 2020-2021, când la conducerea Inspectoratului se afla Viorel Botea.
Concret, în anul școlar precedent, în clasa a VIII-a învățau 2.800 de elevi, fiind propuse atunci 106 clase. Cum în clase se aflau atunci 28 de elevi, rezultă că s-au propus clase pentru 2.935 elevi, deci mai multe decât numărul de elevi înmatriculați atunci în clasa a VIII-a. Defalcat, au fost propuse 37 clase la liceele teoretice, 17 la cele tehnologice și 10 la cele vocaționale, adică 64 clase pentru învățământul liceal. Aici se adaugă 42 de la învățământul profesional. Mai trebuie să precizăm că în acel an s-au dat mai multe locuri la liceele teoretice și mai puține la cele tehnologice. A fost vorba despre o clasă în plus la Liceul Teoretic “Mihail Sebastian”, una la Liceul Teoretic “Panait Cerna”, una la Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicus” și una la Colegiul Economic “Ion Ghica”. În schimb, atunci, liceele tehologice “Grigore Moisil” și “Gh. K. Constantinescu” au rămas fără niciuna din cele două clase de liceu, iar “Anghel Saligny” a pierdut si el o clasă.
În toamnă, după ce s-au terminat toate etapele de admitere la liceu, în final în clase s-au regăsit efectiv 2.617 elevi și s-au format 96 clase. Adică 10 clase nu s-au format, fiind vorba de clasele de profesională. Practic, circa 200 de absolvenți de clasa a VIII-a nu au fost cuprinși în nicio formă de învățământ și putem să vorbim de abandon școlar. Facem mențiunea și că acel număr de 2.617 cuprinde și repetenții din clasa a IX-a care au reluat clasa din toamnă.
Cine pierde și cine câștigă?
Comparând cele patru planuri de școlarizare pe care le-am analizat anterior, putem vedea în sfârșit cine pierde și cine câștigă în toată această poveste. Sau dacă putem vorbi despre învinși și învingători.
Pentru început, dacă ne uităm pe varianta finală, se vede clar că numărul de clase va crește de la 87 (prima varianta) sau 82 (a doua varianta) la 93. Evident, dacă ne raportăm la anul școlar precedent, când a fost vorba de 96 de clase, clar e o scădere, însă anul trecut au fost 2.800 de elevi, anul acesta sunt doar 2.228 elevi în clasa a VIII-a. Apoi, liceele de elită nu pierd nicio clasă. Vor fi tot 6 clase la ”Murgoci” și ”Bălcescu” și tot 5 la ”Iorga”. Evident, cum acum vor fi 26 de elevi într-o clasă, numărul de locuri va scădea cu 12, respectiv 10 locuri. Liceele tehnologice primesc și ele mai multe clase, iar la vocațional situația rămâne la fel.
Și totuși, haideți să vedem care sunt diferențele între planul de școlarizare 2020-2021 și 2021-2022 pentru că vorbim de o reducere a claselor de la 96 la 93. Din nou, luați în calcul că anul viitor vor fi mai puțini elevi la clasa a IX-a. Primul este Liceul Teoretic ”P. Cerna”, care în loc de două clase de Filologie va rămâne cu una. La fel și la Liceul Teoretic ”Mihail Sebastian”, care va rămâne cu doar o clasă de Științe ale naturii din cele două pe care le avea anul trecut. Urmează Liceul Pedagogic ”D. P. Perpessicius”, care rămâne cu două clase pe filiera vocațională, față de trei câte a avut anul trecut. La filiera teoretică nu se schimbă nimic. În final, Colegiul Economic ”I. Ghica” pierde două clase, una de economic și una de alimentație. Liceul ”Nicolae Titulescu” Însurăței, la filiera tehnologică, rămâne cu o singură clasă, anul trecut având două. Cine primește clase? Mai întâi, vorbim de cele două licee, ”Grigore Moisil” și ”G. K. Constantinescu”,
care au rămas anul trecut fără nicio clasă, iar pentru anul școlar viitor vor avea două. De asemenea, liceul ”A. Saligny” va avea și el o clasă în plus.
Un alt lucru care trebuie precizat este că dacă ne uităm pe situația de acum doi ani școlari, situația claselor pe fiecare liceu e asemănătoare cu cea de acum.
Concluzii și întrebări
– Există locuri la licee pentru toți elevii care sunt acum clasa a VIII-a. Cum numărul de elevi dintr-o clasă s-a redus, competiția pentru a intra la un liceu va crește.
– Da, putem spune că sunt mai puține clase față de anul școlar precedent, însă e normal în contextul în care sunt cu 600 de elevi mai puțini care învață acum în clasa a VIII-a. Așadar, cum numărul de clase variază în funcție de numărul de elevi din acea generație, în fiecare an o să existe situații în care ”o să se dea” și ”o să se taie”. Iar dacă ne uităm pe proiecții, populația școlară e în scădere.
– Trei clase trebuiau tăiate de undeva. Faptul că Botea a ales să dea mai multe clase la liceele teoretice și să taie de la cele tehnologice, pe când Canciu a tăiat două clase de teoretic și a dat la cele tehnologice, cu excepția Liceului ”I. Ghica”, nu ne arată o diferență de viziune între cei doi? Care variantă e mai benefică pentru copii și pentru societate? De unde ar fi trebuit făcută acestea tăiare?
– Faptul că toată lumea a sărit să apere liceele de elită nu stigmatizează și mai mult liceele tehnologice? Nu trebuie să existe oameni bine instruiți ca să acopere cerințele de pe piața muncii?
– Legat strict de episodul cu Liceul de Arte. Acolo, într-adevăr, au fost mereu patru clase: una de muzică, una de desen, una de arhitectură și una de arta actorului. Elevii au ales mereu Liceu de Arte, școala are rezultate la examene și olimpici la alte materii decât cele de specialitate. Trebuiau să rămână trei clase sau patru? A fost justificată decizia lui Botea de a tăia o clasă de la acest liceu, așa cum susține Canciu că ar fi făcut? A făcut bine Canciu că a dat înapoi acea clasă?
– A greșit Canciu când a spus că va cere colegilor de la Liceul de Arte să boicoteze evenimentele Primăriei, adică elevii să nu mai meargă să cânte la diverse manifestații? Da, copiii nu trebuie băgați în lupta politică. Nu sunt nici copiii lui Canciu, nici ai lui Dragomir, nici ai nimănui. Ei și părinții lor sunt singurii care au dreptul să aleagă la ce acțiune vor să cânte, să danseze, să joace piese de teatru.
– După tot acest scandal între Canciu și Dragomir, în care este menționat și Botea, toți fiind membri de la trei partide politice diferite, revine clasica întrebare: are ce căuta politicul în viața școlară?
– În final, în tot acest scandal nimeni nu se uită la cei 100, 200, 300 de copiii care nu mai vin la liceu după ce termină clasa a VIII-a. Generații pierdute…
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.






















