Economie
Pufuleţii, interzişi minorilor!
• potrivit unui studiu InfoCons, jumătate din pufuleţii de pe piaţă depăşesc cantitatea maximă admisă de sare, nefiind recomandaţi şcolarilor şi preşcolarilor • totodată, 68,75% din produse depăşesc cantitatea de grăsimi necesară unui copil cu vârste de la 1-10 ani şi conţin şi alergeni • specialiştii au identificat în pufuleţii din marile magazine cinci aditivi interzişi în alimentaţia copiilor şi sugarilor, inclusiv monoglutamatul de sodiu – E621 • acesta poate provoca boli degenerative ale creierului şi ochilor • de cele mai multe ori pufuleţii sunt comercializaţi chiar de chioşcurile de lângă şcoli
Tot mai multe produse oferite la vânzare de marile lanţuri de magazine sunt un adevărat pericol pentru sănătatea copiilor noştri.
Că este aşa o spune Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (InfoCons), care a realizat recent un studiu pe produse tip snacks-uri/pufuleţi ce se regăsesc pe piaţa din România. Au fost analizate 16 produse care au producători sau distribuitori SC Carrefour România SA, Star Foods EM SRL, Kaufland România SCS, Phoenixy SRL, Best Foods Prod SRL, SC Matias SRL, SC România Hipermarche SA şi Mega Image SRL, iar rezultatele sunt mai mult decât îngrijorătoare. Nu mai puţin de cinci aditivi interzişi în alimentaţia sugarilor şi copiilor – inclusiv E621, arhicunoscutul monoglutamat de sodiu, despre care se afirmă că poate provoca boli degenerative ale creierului şi ochilor chiar şi la oamenii maturi – se regăsesc în banalii pufuleţi.
Mai mult, jumătate din pufuleţii de pe piaţă depăşesc cantitatea (zilnică) maximă admisă de sare, nefiind recomandaţi şcolarilor şi preşcolarilor. Şi asta nu e tot. 68,75% din produse depăşesc cantitatea de grăsimi necesară unui copil cu vârste de la 1 la 10 ani şi conţin alergeni, iar 43,75% din ele sunt făcute cu prafuri şi arome. Altfel spus, mitul pufuleţilor “naturali”, preparaţi cu ingrediente sănătoase, rămâne doar un mit, iar părinţii trebuie să se gândească de două ori înainte să-i dea copilului să mănânce astfel de produse. Şi, culmea, pufuleţii se găsesc la tot pasul şi la îndemâna tuturor, inclusiv în chioşcurile amplasate strategic lângă şcoli şi grădiniţe. Preşedintele InfoCons,
Sorin Mierlea, este primul care trage un semnal de alarmă.
Pufuleţi plini de E-uri pe rafturile marilor magazine
Potrivit studiului, E621 (monoglutamatul de sodiu) se regăseşte în 18,75% din produse, în condiţiile în care nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici (potrivit Ordinului nr. 1563/12 septembrie 2008 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi). Aditivul este contraindicat pentru consum, cercetătorii japonezi corelând consumul excesiv şi îndelungat de glutamaţi cu boli degenerative ale creierului şi ochilor.
E621 este un aditiv alimentar cu funcţie de potenţiator de aromă. Este sarea de sodiu a acidului glutamic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţie bacteriană din melasă. Glutamatul monosodic se utilizează pentru a accentua aroma şi gustul natural al alimentelor. Glutamaţii conferă gustul “umami”, considerat ca fiind al cincilea gust de bază, alături de dulce, acru, sărat şi amar. Se poate adăuga în orice aliment, inclusiv în băuturi alcoolice sau nealcoolice, în proporţie de până la 1%, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. O proporţie mai mare de 1% nu va putea accentua mai mult gustul, dar poate să-l denatureze.
Unele studii au evidenţiat un potenţial neurotoxic al glutamaţilor asupra copiilor şi chiar asupra adulţilor. Potenţialul neurotoxic este real, deoarece glutamatul (ca şi aspartatul din Aspartam) este un neurotransmiţător, iar bariera sangvină cerebrală, care asigură protecţia creierului de toxine şi neurotransmiţători în exces nu este suficient dezvoltată la copii, iar la adulţi poate să nu protejeze toate zonele cerebrale sau să fie deteriorată. Astfel, glutamatul se transformă într-o aşa-numită excitotoxină, precizează studiul, care stimulează excesiv neuronii, distrugându-i.
E631 (inozinatul disodic) a fost identificat în 6,25% din produsele supuse studiului.
Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă, E631 este sarea de sodiu a acidului inozinic. Se obţine prin fermentaţia bacteriană a zaharurilor sau din carne sau sardine, putând avea, deci, origine vegetală sau animală. Inozinaţii nu conferă gustul “umami”, dar au capacitatea de a potenţa arome şi gusturi naturale, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. Se utilizează în în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice.
E631 nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici şi are prevăzute şi contraindicaţii. Persoanele astmatice şi cele suferinde de gută, reumatism, calculi renali sau biliari ar trebui să evite acest aditiv, care se descompune în purine, substanţe precursoare ale acidului uric.
E627 (guanilatul disodic) s-a regăsit în 6,25% din produsele supuse studiului InfoCons. Aditiv alimentar cu rol de potenţiator de aromă, E627 este sarea de sodiu a acidului guanilic, un acid natural, component al acidului ribonucleic. Se obţine din drojdie sau din sardine. Nu conferă gustul „umami” specific glutamaţilor, dar au capacitatea de a potenţa arome şi gusturi naturale. Se utilizează în toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în băuturi alcoolice şi nealcoolice.
E627 nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici. În plus, conţine şi el contraindicaţii. Persoanele astmatice şi cele suferinde de gută, reumatism, calculi renali sau biliari ar trebui să evite acest aditiv, care se descompune în purine, substanţe precursoare ale acidului uric.
E327 (lactatul de calciu) se regăseşte, de asemenea, în 6,25% din produsele tip “pufuleţi”, fiind contraindicat în alimentaţia sugarilor şi copiilor mici. Asta pentru că micuţii nu şi-au dezvoltat încă enzimele corespunzătoare în ficat, care să metabolizeze lactaţi (stereoizomeri).
E 476 (poliricinoleat de poliglicerol) a fost găsit, de asemenea, în 6,25% din produsele studiate, în condiţiile în care nici el nu este permis în alimente destinate sugarilor şi copiilor mici.
Aditiv alimentar cu rol de stabilizator şi emulgator, E476 este obţinut din poliglicerol şi ulei din arborele de ricin. Se utilizează, în special, în produse de cofetărie pe bază de cacao şi ciocolată, în emulsii şi paste tartinabile cu conţinut de până la 41% grăsime şi în sosuri pentru salate. Doza zilnică admisă pentru consumul uman este de până la 7,5 mg/kg corp, doză ce este uşor de depăşit, mai ales de către copii.
“Pufuleţi sau sare?! 50% din produse nu sunt recomandate şcolarilor şi preşcolarilor datorită conţinutului mare de sare”
După aditivi periculoşi, sarea se regăseşte în exces în pufuleţii pe care-i dăm copiilor. Conţinutul de sare al produselor studiate variază între 0,2 şi 2,5g/100g produs. Conform Ordinului amintit, produsele cu cantitatea de sare de peste 1,5 g/100g sunt nerecomandate şcolarilor şi preşcolarilor.
Nu mai puţin de 50% din produsele analizate depăşesc cantitatea maximă admisă, necesară în consumul zilnic al unui copil. Pe primele şapte locuri, cu cel mai mare conţinut de sare (din 16 produse studiate) se află: Pufuleţi pizza (brand Star), cu 2,5 gr. sare/100 gr. produs; Cheese Flips (brand Kaufland), cu 2,5 g sare/100 g produs; Lotto clasic (Lotto Clasic), cu 2 g/100 g; Lotto Pizza (Lotto Pizza), 2 g/100 g; Pufuleţi Mega (Mega Image), 2 g/100 g; Snack cu surprize de pizza (Mega Image), 2 g/100 g şi Buggy pufuleţi cu mega surprize (Buggy), cu 1,9 g sare/100 g produs. Pe ultimele locuri, în ceea ce priveşte cantitatea de sare conţinută, sunt pufuleţii Gusto, Gusto mega surprize şi Gusto ciocolată, cu 0,6 respectiv 0,2 grame sare la 100 grame produs.
Mai mult, s-a stabilit că 68,75% dintre produsele studiate au menţionat mai multe tipuri de alergeni (lactoză, zer; caşcaval, grâu, gluten, arahide, alune de pădure, ţelină, sulfiţi şi lupin). Totodată, valorile nutriţionale ale pufuleţilor studiaţi variază între 427- 528 kcal/100g. Conform Ordinului nr. 1563/12 septembrie 2008, necesarul zilnic de calorii pentru copii este: 1.300 calorii (copii 1-3 ani); 1.800 calorii (4-6 ani), respectiv 2.400 calorii (7-10 ani). Studiul InfoCons relevă că 36,76% din necesarul zilnic de calorii pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani este acoperit prin consumul a 100 g de pufuleţi/snack, 26,55% din necesarul de calorii pentru un copil de 4-6 ani şi 19,91% din necesarul de calorii pentru un copil de 7-10 ani.
Cantitatea de lipide (grăsimi) identificată în urma studiului este cuprinsă între 9,1- 35 g/100g. Conform studiului, 68,75% dintre produse depăşesc cantitatea totală de lipide zilnică necesară unui copil cu vârste de la 1 la 10 ani (!).
Nu în ultimul rând, 43,75% din produsele tip snacks/pufuleţi, conţin prafuri (praf de ceapă, de roşii, de brânză, de caşcaval şi de zer) şi arome (potenţiator de arome, aromă de fum, plante aromatice, aromă de pizza, aromă de ciuperci, aromă de paprica).
“Pufuleţi sau sare?! 50% din produse nu sunt recomandate şcolarilor şi preşcolarilor datorită conţinutului mare de sare. În general, copiii sunt mari consumatori ai acestui produs. Ei consumă şi pentru că este funny, simplu şi, de cele mai multe ori, datorită gustului plăcut pe care îl au aceste produse. Dar noi, ca părinţi, stim ce conţin? Gustare rapidă, ieftină, dar care, de cele mai multe ori, nu ştim ceea ce conţine cu adevărat. Haideţi să citim eticheta! Să înţelegem că o singură pungă de pufuleţi poate să treacă de necesarul zilnic al unui copil: sare, zahăr, pe lângă alte E-uri. Ar trebui să conştientizăm fiecare că trebuie să citim eticheta şi să alegem în cunoştinţă de cauză”, precizează Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons. De altfel, nici experţii în nutriţie nu recomandă consumul acestor produse, tocmai din cauza excesului de sare, dar şi a ingredientelor periculoase pe care le conţin. O listă lungă de aditivi care fac dintr-un produs, aparent banal, un profil nutriţional dezechilibrat, cu un mare exces de glucide. Tocmai din acest motiv, unii medici din Brăila chiar recomandă limitarea consumului de pufuleţi şi chiar evitarea în cazul persoanelor care suferă de diabet zahar sau au hipertensiune arterială. “Categoric, nu recomandăm consumul de pufuleţi, nici în rândul copiilor, nici în general. Chiar dacă majoritatea consideră că pufuleţii conţin mălai şi nu au cum să ne afecteze. Total greşit, pentru că pe de o parte, conţin prea multă sare şi mulţi adiditivi, e-uri, nu mai spunem că sunt foarte prelucrate aceste produse. Nici din punct de vedere al carbohidraţilor nu este în regulă şi chiar am văzut frecvent mămici care le dau copiilor prin parcuri pufuleţi, şi nu spune nimeni că nu trebuie să mâncăm niciodată aşa ceva, să gustăm, dar nu trebuie să devină o regulă, să ne facem un obicei din asta. Asta este valabil şi pentru vârstnici, iar cei care suferă de diabet zahar sau se ştiu cu hipertensiune arterială trebuie să evite categoric aşa ceva, pentru că pufuleţii au exces de sare “, a declarat dr. Cristiana Voineag, medic primar Diabet, Nutriţie şi Boli metabolice, din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Lumină gratis la țară
• câteva comune din județul Brăila și-au amenajat parcuri fotovoltaice cu ajutorul cărora speră să își reducă semnificativ, în unele cazuri în totalitate, consumul de electricitate pentru iluminatul stradal și pentru instituțiile publice – Primărie, școli, cămine culturale • investițiile au fost realizate cu fonduri europene, prin intermediul Ministerului Energiei
În actualul context, cu prețul energiei electrice mai mare de la o lună la alta, câteva Primării din județul Brăila au reușit să acceseze fonduri europene pentru parcuri fotovoltaice cu care să-și asigure gratuit măcar o parte din iluminatul stradal și din necesarul pentru funcționarea instituțiilor publice.
Proiectele sunt finanțate prin intermediul Ministerului Energiei și deja au început să prindă viață. Comuna Jirlău este prima care a pus în funcțiune un astfel de parc fotovoltaic, din luna iulie a acestui an.
Măxineniul a finalizat deja proiectul, dar mai are de pus la punct câteva proceduri birocratice înainte de a-l racorda la rețea. De asemenea, primăria Siliștea se află într-un stadiu avansat cu propriul său parc fotovoltaic, pe care speră să-l pună în funcțiune în primăvara anului viitor. Șuțești și Însurăței sunt alte două Unități Administrativ Teritoriale (UAT) care au obținut finanțare pentru parcuri fotovoltaice și au primit autorizație de construire de la Consiliul Județean, aflându-se acum în stadiul de licitație pentru stabilirea constructorului.
Multe alte UAT-uri din județ sunt, însă, interesate să aibă propria sursă de energie gratuită de la soare. Consiliul Județean Brăila a eliberat avize pentru certificate de urbanism ce includ parcuri fotovoltaice pentru primăriile din Făurei, Râmnicelu, Mircea Vodă, Frecăței, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Galbenu, Berteștii de Jos, Ianca, Racovița, Ciocile, Salcia Tudor, Cazasu, Viziru, Romanu și Dudești.
Cu ajutorul programelor cu finanțare europeană sau de la bugetul de stat, toate aceste UAT-uri urmează să aibă, mai devreme sau mai târziu, propriile surse de energie care să le facă mai puțin dependente de tarifele practicate de producătorii tradiționali.
Primăriile cele mai avansate
Primăria Jirlău are deja un parc fotovoltaic funcțional, inaugurat efectiv în vara acestui an. Lucrările au început în aprilie 2025 și au fost gata în decembrie însă a mai fost nevoie de rezolvarea anumitor formalități până când cele 120 de panouri cu o putere instalată de 50 kW, au putut fi puse la treabă.
Autoritățile locale spun că energia produsă aici acoperă circa 20 – 30% din factura plătită lunar pentru consumul de curent al iluminatului stradal și al instituțiilor publice – primărie, școli etc. Investiția s-a ridicat la 630.000 lei, jumătate din sumă fiind plătită din fonduri nerambursabile, iar jumătate de la bugetul local.
Și Primăria Măxineni are la ora actuală un parc fotovoltaic funcțional, dar încă neinaugurat, deoarece mai sunt de parcurs câțiva pași birocratici. Aici, investiția a fost mai mare – 1.607.437, 5 lei – dar și puterea instalată este pe măsură: circa 300 KW.
Primarul Ionuț Postolache ne-a declarat că încearcă să implementeze și un proiect în valoare de 250.000 euro pentru capacități de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic.
Totodată, se intenționează achiziționarea de pompe de căldură pentru instituțiile publice din comună. Puse împreună, toate aceste proiecte, ar urma să asigure independența totală, din punct de vedere energetic, a Primăriei Măxineni.
Cu alte cuvinte, nu s-ar mai cheltui bani de la bugetul local pentru iluminatul stradal din comună și din satele aferente, dar și pentru curentul electric consumat de instituțiile publice – primărie, unități de învățământ, cămine culturale.
Deocamdată, însă, este gata doar parcul fotovoltaic, care prin simpla punere în funcțiune va diminua considerabil facturile plătite de Primărie.
Un alt parc fotovoltaic care urmează să producă în beneficiul administrației locale se află pe teritoriul comunei Siliștea, mai exact pe un teren intravilan situat la intrarea în satul Cotu Lung. Ocupă 2.800 metri pătrați și are o putere instalată de 158 kW, iar investiția s-a ridicat la 1,36 milioane de lei, bani asigurați integral din fonduri europene.
Primăria a cheltuit de la bugetul local doar câteva mii de lei, pentru împrejmuirea locului și montarea unor camere de supraveghere, după cum ne-a explicat primarul Ilie Efteme. Edilul spune că, după ce va fi pus în funcțiune, parcul va ajuta la reducerea cu circa 30-40% a facturii la electricitate pentru iluminatul stradal și clădirile administrației locale. Procentul va crește după ce se va investi și în montarea unor baterii de stocare, care vor face parcul mult mai eficient.
Ca și la Măxineni, capacitățile de stocare sunt deocamdată în stadiul de proiect. Chiar și fără acestea, doar cu energia livrată în rețea în zilele însorite, primarul Efteme spune că se vor face economii substanțiale, care vor ajuta administrația locală să aibe mai multe fonduri disponibile la bugetul local pentru diverse alte investiții în beneficiul comunității.
Parcul fotovoltaic de la Cotu Lung ar urma să fie inaugurat în luna aprilie a anului viitor. Termenul de finalizare prevăzut în contract este luna decembrie a acestui an, însă au apărut întârzieri ce nu mai pot fi recuperate.
Potrivit primarului, constructorul a avut probleme la achiziția panourilor fotovoltaice, deoarece anul acesta cererea a fost foarte mare, iar furnizorii din China n-au putut ține pasul, livrările înregistrând întârzieri de ordinul săptămânilor sau chiar a lunilor.
Alte primării care au început demersurile pentru amenajarea de parcuri fotovoltaice sunt cele din Însurăței și Șuțești. La Însurăței, investiția se va ridica la 2,09 milioane de lei, iar puterea instalată va fi de 0,361 MW, potrivit primarului Florentina Carșote.
Proiectul are termen de finalizare luna decembrie 2027, iar după ce va fi pus în funcțiune parcul fotovoltaic, facturile plătite de Primăria Însurăței pentru curentul electric s-ar putea reduce cu până la 65% speră primarul Carșote.
La Șuțești, proiectul este încă în fază de licitație, ne-a declarat primarul Costică Dobre. Acolo ar urma să fie realizat un parc fotovoltaic destul de performant, cu o putere instalată de 400 kW, care, la fel ca și în alte UAT-uri, va ajuta primăria să facă economii considerabile.
CELE MAI CITITE
