Politică
PSD zdrobit la alegeri
• potrivit Exit-Poll-ului Curs-Avangarde prezentat la ora 21:00 cu datele colectate, ieri, până la ora 19:30, PSD şi PNL se aflau la egalitate cu un scor de 25,8% • foarte aproape, Alianţa 2020 USR PLUS ar fi obţinut 23,9%, în timp ce Pro România – 5,7%, UDMR – 5,4%, PMP – 5,2% • cert este că românii au ieşit masiv la vot atât la Alegerile Europarlamentare, cât şi la Referendumul pe Justiţie: aproape 9 milioane de români (49%) la Europarlamentare şi peste 7,5 milioane (41,27%) la Referendum • la Brăila, prezenţa la vot a fost de 44,07% la alegerile pentru Parlamentul European şi 36,88% la Referendum
Surpriză de proporţii la Alegerile Europarlamentare şi Referendumul Naţional pentru Justiţie din 26 mai. Exit-poll-ul realizat de Curs-Avangarde la Alegerile Europarlamentare, publicat la ora 21:00 după închiderea secţiilor de votare, însă pe datele colectate până la ora 19:00, a venit ca o lovitură de trăsnet pentru social-democraţi. Mai exact, potrivit sondajului, PSD şi PNL se aflau la egalitate, cu 25,8%, urmate îndeaproape de Alianţa 2020 USR PLUS cu 23,9%. Potrivit sondajului, pragul electoral de 5% a mai fost depăşit doar de următoarele partide: Pro România 5,7%, UDMR cu 5,4% şi PMP cu 5,2%. ALDE ar fi obţinut doar 4,9%, iar ceilalţi 3,3%.
De altfel, aceste alegeri au înregistrat o prezenţă zdrobitoare la vot: 49,01% adică 8.954.310 dintre români participaseră la vot la Alegerile Europarlamentare şi 7.540.958 (41,27%) la Referendum din cei peste 18 milioane de alegători înscrişi pe liste permanente şi speciale, până la ora 21:00, când s-au închis secţiile de votare. În judeţul Brăila prezenţa la urne a fost de asemenea una însemnată, chiar dacă mult mai mică faţă de media naţională. Judeţul nostru s-a situat pe locul 32 în topul naţional al prezenţei la urne privind alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European, adică 127.646 (44,07%) dintre cei 289.642 de alegători aşteptaţi la vot. De asemenea, pe locul 27 în topul naţional al prezenţei în cazul Referendumului. Discutăm despre 106.835 de votanţi (36,88%). Cel puţin aşa arăta situaţia la ora închiderii ediţiei print de ieri a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”.
Cum s-a desfăşurat votarea în ţară şi la Brăila
Aşa cum se ştie, ţara noastră are alocat un număr de 33 de europarlamentari la Bruxelles, locuri pentru care s-au bătut, duminică, 13 formaţiuni politice (partide sau alianţe) şi trei candidaţi independenţi – în total 16 opţiuni pentru alegătorii români. De asemenea, tot pe 26 mai, cei care au dorit au putut participa şi la Referendumul pentru Justiţie, ca să răspundă cu “DA” sau “NU” la următoarele două întrebări: “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, respectiv “Sunteţi de acord cu intezicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”
Prezenţa la urne a fost un record la nivel naţional. Practic, la aceste alegeri pentru Parlamentul European au participat mai mulţi alegători decât la cele pentru Parlamentul României din 2016 (27,07% prezenţă la urne).
Cert este că încă de la deschiderea secţiilor de votare, la ora 7:00, atât în ţară cât şi în judeţul Brăila oamenii s-au înghesuit la urne constant pe tot parcursul zilei. Potrivit statisticilor Biroului Electoral Central (BEC) la ora 12:30 a existat o creştere considerabilă a numărului de votanţi, după care încă o zvâcnire similară undeva la ora 16:00. De asemenea, în Diaspora, la cele 441 de secţii, oamenii au stat la cozi uriaşe toată ziua şi din păcate, mulţi nu au reuşit să voteze din pricina organizării precare. Revenind în ţară, trebuie punctat că cele mai multe voturi au provenit din mediul urban. Chiar dacă Brăila nu a ocupat un loc deloc fruntaş în topul prezenţei la vot, judeţul nostru s-a poziţionat totuşi bine dacă ne raportăm la alegerile precedente.
Cert este că la nivel naţional, au fost aşteptaţi la urne 18.267.732 de alegători, în timp ce la Brăila 289.642. La ora 21:00, la Alegerile Europarlamentare votaseră 49,02%, adică, un total de 8.954.959. Dintre aceştia 7.716.037 au votat pe liste permanente şi speciale, 1.183.699 pe liste suplimentare, 55.223 cu urna mobilă. Precizăm că cele mai multe voturi s-au dat în mediul urban – 5.140.737, în timp ce în mediul rural – 3.814.222. Cele mai bine poziţionate judeţe din ţară ca prezenţă la vot au fost Ilfov cu 64,03%, Cluj cu 61,11% şi Giurgiu cu 55,55%. La polul opus s-a aflat Vaslui cu 34,79%.
În judeţul Brăila au fost 280 de secţii de votare. La momentul închiderii secţiilor de votare, în Brăila se prezentaseră la urne 127.666 de votanţi (44,07%). Dintre aceştia 118.358 au fost pe liste permanente şi speciale, 8.735 pe liste suplimentare, 573 cu urna mobilă.
Cea mai mare prezenţă la vot a fost înregistrată la Şcoala din localitatea Maraloiu, comuna Gradiştea – 187 votanţi (80,6%%), urmată de şcoala Muchea 249 votanţi (73,45%). La polul opus s-a poziţionat şcoala Spiru Haret Însurăţei cu 283 (24,52%) votanţi. În Municipiul Brăila au votat 80.647 (46,41%) dintre alegătorii înscrişi pe liste – 173.742. Aici 76.766 au votat pe liste permanente şi speciale, 3.413 au fost votanţi pe liste suplimentare.
În judeţul nostru votaseră la Alegerile Europarlamentare 87.515 în mediul urban şi 40.151 în cel rural.
În ceea ce priveşte statisticile prezentate de BEC, cei mai mulţi votanţi în judeţul nostru au vârsta cuprinsă între 45-64 de ani (peste 50.000), urmaţi de cei cu vârsta 65^ (peste 28.000), puţin peste 22.000 cei de 35 – 44 de ani, urmaţi de cei cu 25 – 34 (aproximativ 15.000) iar cei între 18 – 24 de ani (puţin peste 7.800). De asemenea, în judeţul Brăila femeile au votat mai mult decât bărbaţii: 65.288 la 62.422.
În ceea ce priveşte Referendumul Naţional, trebuie punctat că prezenţa la vot a fost puţin mai mică, însă destul de ridicată dacă ne raportăm la alegerile şi referendumurile din trecut. 7.541.311 de votanţi, adică 41,28%. Şi aici balanţa a fost înclinată spre mediul urban: 4.428.590 faţă de 3.112.721 în rural.
La Referendum, Brăila a ocupat locul 27 în topul prezenţei la vot la nivel naţional. Cele mai multe voturi s-au înregistrat tot în judeţele Ilfov – 202.821 (57,03%), Cluj – 344.017 (56,44%) şi Sibiu 196.548 (51,69%), în timp ce la polul opus s-a situat Vaslui cu 122.027 (29,4%).
În judeţul Brăila din cei 289.649 de alegători înscrişi pe liste, au votat 106.835 (36,88%). Dintre aceştia 98.864 au fost pe liste permanente, 7.641 pe liste suplimentare şi 330 au votat prin urna mobilă. Şi aici cei mai mulţi alegători au fost din mediul urban. Discutăm despre 72.168 de votanţi la oraş şi 34.667 la ţară.
Cele mai multe voturi s-au înregistrat tot la şcoala din Maraloiu – 188 (81,03%), urmat de şcoala primară Albina – 161 (63,88%). La coada clasamentului s-a situat tot şcoala gimnazială din Însurăţei cu 241 (20,88%).
În Municipiul Brăila au votat 66.242 (38,12%) din cei 173.750 de alegători aşteptaţi la urne. Dintre aceştia 62.908 au fost pe liste permanente, 3.107 pe liste suplimentare şi 227 cu urna mobilă.
Precizăm că asemănător cu situaţia de la nivel naţional, cei mai mulţi alegători în judeţul nostru au intrat în sectorul de vârstă 45 – 64 de ani (peste 44.000), urmaţi de cei cu vârsta cuprinsă între 35-44 (peste 21.000) şi cei de 65^ (19.800). Sub 14.000 au fost categoriile de vârstă 25-34 de ani, dar şi 18 – 24 ani (aproximativ 7.200). În ceea ce priveşte împărţirea pe gen, şi în Brăila femeile au condus topul prezenţei la vot. Discutăm despre 54.642 voturi femei şi 52.210 bărbaţi.
Cum a arătat tabloul Alegerilor Europarlamentare 2014
La Alegerile pentru Parlamentul European din 2014, potrivit unei situaţii prezentate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, la nivel naţional s-au prezentat 5.911.794 de alegători din cei 18.221.061 înscrişi pe liste la vremea respectivă. Adică 32,44%. La vremea respectivă au fost 5.566.616 voturi valabil exprimate şi 345.011 voturi nule. Deasupra pragului electoral de 5% s-au situat următoarele partide: Alianţa Electorală Partidul Social Democrat – UNPR – PC – 37,60% din voturi, Partidul Naţional Liberal – 15,00%, Partidul Democrat Liberal – 12,23%, candidatul independent Mircea Diaconu – 6,81%, Uniunea Democrată Maghiară din România – 6,29% şi Partidul Mişcarea Populară – 6,21%.
Ei bine, la vremea respectivă, în judeţul Brăila prezenţa la vot a fost de 29,20%, sub cea de la nivel naţional. Practic, din cei 303.112 alegători înscrişi pe liste, s-au prezentat la urne 88.522 de persoane. Atunci, la Brăila au fost 82.390 de voturi valabil exprimate şi 6.130 voturi anulate. Dintre cele valabil exprimate, în judeţul nostru, 42,28% au mers către alianţa PSD-UNPR-PC, 12,43% către PDL, 11,03 – PNL, 8,24% către Mircea Diaconu, 6,48% către Partidul Poporului – Dan Diaconescu şi 5,38 – PMP.
Ca o paranteză trebuie punctat că la alegerile din 26 mai 2019, după ora 16:00, prezenţa la vot atât la Europarlamentare, cât şi la Referendumul pentru Justiţie deja depăşise prezenţa la Alegerile Parlamentare din 2016 când procentul a fost de 27,07%.
Prezenţa la vot la cele mai recente referendumuri naţionale
Referendumul pentru familia tradiţională a fost cel mai recent exerciţiu electoral la care românii au putut participa până la Alegerile Europarlamentare şi actualul referendum pentru Justiţie. La nivel naţional, după două zile în care secţiile au fost deschise, la nivel naţional situaţia se prezenta în felul următor: din cei 18.278.496 de alegători înscrişi pe liste, şi-au exprimat opţiunea doar 3.731.704 de cetăţeni, dintre care: 1.829.816 – la oraş şi 1.901.888 la ţară. În străinătate, la nivelul celor 378 de secţii pregătite au votat 121.118 de persoane. Cu alte cuvinte, un procent de 20,41%, iar referendumul nu a trecut pragul pentru a fi validat. La Brăila, 58.628 de alegători au mers la referendumul pentru redefinirea termenului “Familie” în Constituţie, adică 20,07%, puţin sub media naţională.
Ei bine, interesant este că potrivit unei statistici prezente pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, la Referendumul pentru demiterea preşedintelui României din 2012, la vremea respectivă, Traian Băsescu, prezenţa la urne la nivel naţional a fost de 46,24%. Adică 8.459.053 de alegători din cei 18.292.464 înscrişi pe liste. Atunci, 7.403.836 (87,52%) au răspuns cu “DA” la întrebarea “Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?”, în timp ce 943.375 (11,15%) au spus “NU” la nivel naţional. La Brăila, atunci s-au prezentat la urne 146.445 alegători (47,55%) din totalul de 307.955. Dintre aceştia, 129.218 au spus “DA” (88,23%), iar 15.561 au răspuns “NU” (10,62%).
De asemenea, la Referendumul din 2009, pentru trecerea la parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, au mers la urne 9.320.240 de alegători din totalul de 18.293.277 înscrişi pe liste. Deci o prezenţă de 50,94%. Atunci, 7.765.573 (83,31%) dintre participanţi au răspuns “DA” şi 975.252 (10,46%) “NU”, la nivel naţional la întrebarea privind parlamentul unicameral, dar şi la cea privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de persoane. La Brăila, din totalul de 312.802 alegători înscrişi pe liste s-au prezentat la urne 160.384, adică o prezenţă de 51,27%. În judeţul nostru 132.729 de persoane au răspuns cu “DA” la cele două întrebări, 82,75% şi 16.681 cu “NU” – 10,40%.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
