Administrație
PSD-iştii au luat tot caşcavalul
• doar într-un singur Consiliu de Administraţie din 12 şi-au găsit loc consilierii judeţeni liberali în acest mandat • decizia s-a luat prin vot secret, marţi, în cadrul unei şedinţe extraordinare a CJ Brăila, iar majoritatea şi-a spus cuvântul • medicul Cristian Pricop a intrat ca titular în CA la Spitalul Judeţean, iar Marian Căpăţînă ca supleant, în rest, totul este dominat de câştigătorul Alegerilor Locale: PSD •posturile consilierilor din CA-uri nu sunt retribuite conform unei legi din 2017, dar este vorba de accesul la informaţii cu privire la manevrele directorilor, care pot fi votate sau nu de aleşii locali, ceea ce înseamnă influenţă
Consilierii judeţeni şi-au împărţit, marţi, locurile din cadrul Consiliilor de Administraţie (C.A.) ale entităţilor aflate în subordine, iar PSD-iştii şi-au arătat pentru prima oară “muşchii” dobândiţi în urma Alegerilor Locale din 27 septembrie. Pe scurt, din 12 entităţi în care CJ Brăila şi-a desemnat reprezentanţi, doar într-una singură (ce-i drept, foarte importantă), şi-au găsit loc şi consilierii liberali. În rest, PSD Brăila a pus monopol, aşa cum era de aşteptat, având în vedere faptul că au câştigat fotoliul de preşedinte, cei doi vicepreşedinţi şi 17 consilieri, în timp ce liberalii s-au ales doar cu 10 poziţii de consilieri, iar PMP cu 3. Dar să vedem cum arată tabloul Consiliilor de Administraţie în urma votului secret din cea mai recentă şedinţă a CJ Brăila.
Unii consilieri PSD-işti, desemnaţi chiar în mai multe CA-uri
În Consiliul de Administraţie al Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati” Brăila a fost desemnată ca reprezentant al CJ, PSD-ista Carmelia Mariana Dragomir Bălănică, cu 16 voturi “pentru” şi 11 “împotrivă”, în timp ce propunerea PNL, Vasile Cortez, a primit doar 11 voturi “pentru”, din cele 27 voturi valabil exprimate. Aici 3 voturi au fost nule.
În C.A. al Filarmonicii “Lyra – George Cavadia”, a fost desemnată social-democrata Valentina Turcoeanu, cu 17 voturi “pentru” şi 11 “împotrivă”, din 28 voturi valabil exprimate. De cealaltă parte, propunerea PNL, Marian Căpăţînă, a luat doar 11 voturi “pentru” şi 17 “împotrivă”. De această dată, două voturi au fost nule.
În C.A. al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, reprezentantul CJ Brăila a fost desemnat, social-democratul Gabriel Mihai Abaseacă, cu 17 voturi “pentru” şi 10 “împotrivă”, din 27 de voturi valabil exprimate. Candidatul PNL, Stăvărel Dorobanţu a primit doar 10 voturi “pentru” şi 17 “împotrivă” iar 3 voturi au fost nule.
În C.A. al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila a fost desemnată tot PSD-ista Valentina Turcoeanu. Aici aceasta a primit 18 voturi “pentru” şi 9 “împotrivă” din 27 voturi valabil exprimate. PMP-istul Viorel Botea, propunerea opoziţiei, a primit doar 9 voturi “pentru” şi 18 “împotrivă”. Şi de această dată, două voturi au fost nule.
În C.A. al Palatului Copiilor Brăila a fost desemnată PSD-ista Daniela Bordea, cu 19 voturi “pentru” şi 9 “împotrivă”, din totalul de 28 voturi valabil exprimate. PNL-ista Daniela Pascale a luat doar 9 voturi “pentru” şi 19 “împotrivă”, iar 1 vot a fost nul.
În C.A. al Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Consiliul judeţean are trei reprezentanţi. Aceştia sunt PSD-iştii: Andrei Ionuţ Ichim, Fănel Burtea şi Adrian George Paladi. Primii doi au primit 19 voturi “pentru” şi 8 “împotrivă”, iar Paladi 20 voturi “pentru” şi 7 “împotrivă” din totalul de 27 voturi valabil exprimate. Liberalii l-au propus pe Alexandru Dănăilă, însă a luat doar 7 voturi “pentru” şi 20 “împotrivă”, în timp ce un vot a fost nul.
În Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social din Judeţul Brăila Consiliul are doi reprezentanţi, un membru titular şi un supleant. Pe prima poziţie a fost aleasă tot PSD-ista Carmelia Bălănică, cu 17 voturi “pentru” şi 9 “împotrivă”, în timp ce propunerea PNL, Vasile Constantin Varga a luat 9 voturi “pentru” şi 17 “împotrivă”. De asemenea, membru supleant a fost ales Dorel Vîlsan de la PSD, cu 18 voturi “pentru” şi 8 “împotrivă”, în timp ce varianta liberalilor, Vasile Cortez, a luat doar 8 voturi “pentru” şi 18 “împotrivă” din totalul de 26 voturi valabil exprimate. Şi aici trei voturi au fost nule.
În C.A. al Casei de Asigurări de Sănătate reprezentant al CJ a fost desemnat PSD-istul Fănel Burtea, cu 18 voturi “pentru” şi 10 “împotrivă”. Aici liberalii l-au propus pe Florin Cîrligea, cu menţiunea că este economist. Rezultatul a fost invers decât cel al contracandidatului acestuia. Au fost 28 de voturi valabil exprimate iar unul anulat.
În C.A. al Muzeului Brăilei “Carol I”, CJ Brăila are patru membri titulari şi doi supleanţi. Ei bine, la prima categorie au fost aleşi PSD-iştii: Dumitru Văduva, Marian Gheorghiu, Daniela Bordea şi Marius Negru. Toţi au înregistrat 19 voturi “pentru” şi 9 “împotrivă” din totalul de 28 voturi valabil exprimate. Ca titulari şi opoziţia l-a propus pe PMP-istul Ionel Adetu şi pe PNL-istul Alexandru Dănăilă. Ei bine, aici votul a fost unul aproape hilar. Adetu a luat doar 4 voturi “pentru” şi 24 “împotrivă”, iar Dănăilă 7 voturi “pentru” şi 21 “împotrivă”. Totodată, ca membri supleanţi au fost desemnaţi PSD-iştii Marius Dobrotă şi Carmen Bănică. Primul a primit 21 voturi “pentru” şi 7 “împotrivă”, iar Bănică doar 18 “pentru” şi 10 „împotrivă”.
La finalul votului pentru CA-ul Muzeului, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac le-a urat succes noilor membri, precizând că vor avea “o misiune foarte grea”.
SJU, singurul unde PSD a permis «strecurarea» unor PNL-işti
Tot cu această ocazie s-a votat şi reprezentarea Consiliului în C.A.-ul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila. Aici sunt doi membri titulari şi doi supleanţi. Ei bine, aceasta a fost singura categorie unde liberalii au primit vreo poziţie. Mai exact, titulari au fost desemnaţi PSD-ista Daniela Bordea şi PNL-istul Cristian Pricop (medic). Social-democrata a luat 18 voturi “pentru” şi 10 “împotrivă”, iar liberalul 27 voturi “pentru” şi 1 “împotrivă” din totalul de 28 voturi valabil exprimate. Totodată, ca membri supleanţi au fost selectaţi PSD-istul Dumitru Văduva, cu 21 voturi “pentru” şi 7 “împotrivă” şi PNL-istul Marian Căpăţînă cu 25 voturi “pentru” şi 3 “împotrivă”. Şi la această categorie un buletin a fost nul.
Interesant este că aici, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a dorit să felicite consilierii proaspăt aleşi, cu precizarea că toate proiectele spitalului trebuie să continue. Mai mult, acesta a punctat că se bucură că în acest CA sunt atât reprezentanţi PSD cât şi ai opoziţiei, astfel încât să nu mai existe un „câmp de bătălie politică” la SJU.
La rândul său, liberalul Cristian Pricop a ţinut să ia cuvântul pentru a vorbi despre planurile Uniunii Europene în contextul pandemiei de coronavirus şi necesitatea adaptării CJ Brăila şi a Spitalului Judeţean la această situaţie şi la oportunităţile care vor apărea pe zona de Sănătate.
“Vă mulţumesc pentru încredere. Vreau să vă spun că în urma acestui mandat, îmi doresc ca Spitalul Judeţean şi sistemul de sănătate brăilean să fie acela care să poată să facă faţă la toate provocările momentului. Acum avem în faţă pandemia despre care auzim peste tot, dar care ne-a demonstrat tuturor cât de fragili suntem şi că putem fi oricând afectaţi de o problemă de acest gen. UE, în urma provocărilor date de pandemie şi ameninţărilor transfrontaliere legate de sănătate, a pregătit în perioada următoare – 21-27 -, un program operaţional pentru Sănătate. Reţineţi! Prima dată în Europa când se realizează acest lucru! Iar obiectivul meu, şi cred că şi al domnului preşedinte, este ca, în cât mai puţin timp posibil, să pregătim şi Spitalul Judeţean, şi autoritatea locală astfel încât să putem accesa toate oportunităţile acestui program operaţional. Dacă ratăm acum, o să ratăm pentru mult timp”, a declarat Pricop.
La rândul său, Chiriac a precizat că CJ Brăila şi SJU au depus deja documentaţiile pentru a recupera cheltuielile făcute în contextul COVID-19, din fonduri europene. De asemenea, a punctat că există Documentaţii de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii (DALI) pentru mai multe proiecte care vor conduce la îmbunătăţirea graduală a condiţiilor din spital.
“Singura provocare a spitalului şi o ştim cu toţii, va fi partea de resursă umană, unde, cu toţii trebuie să facem lobby, astfel încât să atragem cât mai mulţi medici. Prin oferirea de locuinţe sau alte facilităţi. Mă refer la remuneraţie. Dar o gândim în Consiliul de Administraţie cu toţii, pentru că avem suficient timp”, a mai precizat Chiriac.
Revenind la posturile reprezentanţilor CJ, în C.A. al Spitalului de Pneumoftiziologie, s-a pus problema selectării a doi membri titulari şi doi supleanţi. De această dată, PSD-iştii au luat totul. Ca titulari au fost desemnaţi Marius Dobrotă, cu 20 voturi “pentru” şi 8 împotrivă” şi Mihai Gabriel Abăseacă, cu 19 voturi “pentru” şi 9 “împotrivă”, din totalul de 28 voturi valabil exprimate. Tot ca membru titular a fost propus şi liberalul Dănuţ Lungu, însă a obţinut doar 10 voturi “pentru” şi 18 “împotrivă”, în ciuda faptului că PNL-iştii au indicat atât aici cât şi la Spitalul Judeţean că legislaţia prevede obligativitatea ca în CA-urile de la spitale să existe obligatoriu un economist.
Supleanţi au fost aleşi: Aurel Dumitru, cu 23 voturi “pentru” şi 5 “împotrivă”, respectiv Marius Negru, cu 17 voturi “pentru” şi 11 “împotrivă”. Şi la această categorie a existat un buletin nul.
În ceea ce priveşte reprezentanţii CJ în Consiliul Consultativ al Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, aceştia au fost desemnaţi tot dinspre tabăra PSD. Carmelia Bălănică, a primit 19 voturi “pentru” şi 8 “împotrivă”, iar colegul acesteia, Dumitru Văduva – 18 voturi “pentru” şi 9 “împotrivă” din totalul de 27 voturi valabil exprimate. Şi aici, două voturi au fost nule. Din partea PNL, propunerea a vizat-o pe Ana-Maria Necoară, care a primit însă doar 8 voturi “pentru” şi 19 “împotrivă”.
Întrebaţi la finalul şedinţei de către redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, dacă activitatea din CA-uri este remunerată, preşedintele CJ, dar şi secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu, au explicat că nu. Aceştia au menţionat că situaţia se regăseşte doar în cazul posturilor din Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP). Priceputu ne-a indicat chiar un articol din Legea 128/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, unde se specifică faptul că activitatea consilierilor în consiliile de administraţie ale unei entităţi nu este retribuită.
Mai menţionăm că numărul total de voturi a diferit pe parcursul şedinţei (care a durat câteva ore bune), din cauză că liberalul Florin Cîrligea a plecat la un moment dat. La rândul său, PNL-istul Alexandru Dănăilă a absentat.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
