Social Media

Administrație

Propunerea PNL a eşuat: taxa pe apa de ploaie se menţine la Brăila

Timp de citire: 15 minute

• consilierii municipali şi judeţeni PNL au propus, vineri, în cadrul şedinţelor ordinare de CJ, respectiv CLM Brăila, două proiecte de hotărâre privind eliminarea taxei pe apa pluvială • aceştia se află deja la a treia încercare de a solicita mandatarea primarului Marian Dragomir şi a preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac, de a solicita în ADI Dunărea stabilirea la ZERO a coeficienţilor în baza cărora se calculează acestă taxă • propunerea a fost respinsă ca nelegală de majoritatea PSD şi aliaţii acestora în ambele cazuri • tema controversată a provocat o adevărată furtună în cadrul şedinţelor • la CJ Brăila a existat şi un incident în care un cetăţean ce asista la cearta consilierilor nu a mai suportat glumele şi scandalul şi a ţinut să îşi verse oful în plen
 
Două şedinţe ordinare “furtunoase” şi cu multă “grindină”, vineri, la Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Municipal pe tema eliminării taxei pe apa de ploaie din facturile emise de Compania de Utilităţi Publice (CUP) “Dunărea”. Practic, războiul politic pe tema apei de ploaie a atins cote maxime cu această ocazie, după ce consilierii PNL au iniţiat din nou, în ambele şedinţe, proiecte de hotărâri prin care au solicitat stabilirea la zero a coeficienţilor de scurgere în canalizare (în baza cărora se calculează această taxă) şi mandatarea preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac, şi a primarului Marian Dragomir de a merge în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Dunărea” Brăila, pentru a cere adoptarea acestui deziderat ca reprezentanţi ai instituţiilor pe care le conduc. În prezent, coeficientul aplicat pentru suprafeţele construite (S1) este de 0,4 (a fost scăzut recent de la 0,6), iar pentru cele neconstruite (S2) de 0,04 (a fost 0,08). Cum liberalii au trimis scrisori înainte de acest eveniment prin care le-au cerut tuturor membrilor CJ şi CLM să semneze şi să voteze alături de ei aceste proiecte şi nimeni nu a făcut-o, lucrurile au degenerat repede în cadrul dezbaterilor, transformându-se, cel puţin la CJ Brăila, într-un circ în toată regula. De altfel, glumele, ironiile, jignirile şi atacurile dintre consilierii PNL şi PSD, dintre PND-iştii Simona Drăghincescu şi Cătălin Iordache nu au trecut neobservate şi au fost sancţionate chiar de către un cetăţean care a asistat la dezbateri şi i-a apostrofat pe consilieri, vărsându-şi oful, spre nemulţumirea şefului CJ Brăila, care a solicitat să intervină jandarmii. Acest lucru nu s-a mai întâmplat însă, pentru că brăileanul a părăsit singur sala de şedinţe.
Revenind însă la cele două proiecte controversate, acestea au fost respinse de către majoritatea PSD, la CJ prin neparticipare la vot, iar la CLM prin abţinere. Social-democraţii au precizat că propunerea PNL-iştilor de eliminare a acestei taxe este nelegală şi populistă, în condiţiile în care există o lege care o impune. De altfel, acesta a fost şi unul dintre argumentele aduse de primarul Marian Dragomir, care a subliniat că tocmai deputatul brăilean Vasile Varga are un demers privind modificarea acestei legi, recunoscând chiar el într-un fel sau altul în expunerea de motive că taxa pe apa de ploaie trebuie plătită, măcar de administraţiile locale şi agenţii economici.
Liberalii au ameninţat că nu renunţă la demersul lor şi au făcut precizarea că următorul pas este organizarea unui referendum la nivelul municipiului.
 
Război politic total la CJ Brăila
Trebuie subliniat că dacă la CLM Brăila proiectul PNL-iştilor privind eliminarea taxei pe apa de ploaie a mai fost introdus pe ordinea de zi, dezbătut şi respins de două ori până la cea mai recentă şedinţă ordinară, când acest lucru s-a întâmplat din nou, la Consiliul Judeţean expunerea de motive nu a văzut lumina zilei până vineri. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care liberalii au declanşat un întreg scandal, acuzându-i pe secretarul judeţului Dumitrel Priceputu şi pe preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, de rea-voinţă şi chiar demersuri nelegale prin încercarea de a le bloca proiectul. Mai mult, aceştia s-au arătat complet nemulţumiţi şi de faptul că niciun alt consilier în afara lor nu a semnat expunerea de motive la acest proiect, deşi toţi au primit invitaţii publice să o facă.
Interesant este că pe lângă dezbaterile legate de taxa pe apa de ploaie, consilierii au profitat de ocazie pentru a-şi transmite săgeţi unul altuia în varii “războaie” politice. Pe scurt, preşedintele PNL Alexandru Dănăilă i-a acuzat pe PSD-işti, Chiriac pe PNL-işti, Iordache a atacat-o pe colega sa PND-istă Simona Drăghincescu, pe Chiriac, dar şi pe liberali, iar “hora” a continuat pe durata întregii şedinţe atrăgând şi alţi consilieri.
Revenind la subiectul “taxa pe apa de ploaie”, PND-istul Iordache a afirmat că valoarea coeficienţilor nu poate fi redusă la zero, însă a propus 0,1, deşi ideea sa nu a fost luată în seamă. Chiar şi aşa, acesta a precizat că va susţine demersul liberalilor şi i-a îndemnat şi pe ceilalţi consilieri să procedeze la fel.
Dănăilă a luat cuvântul şi a explicat într-un discurs foarte lung toate motivele pentru care a solicitat eliminarea acestei taxe. Acesta a explicat că din punctul său de vedere, CUP Dunărea, o societate de stat care are monopol la Brăila, nu poate fi pe profit în condiţiile în care ia bani în plus de la cetăţeni. De asemenea, acesta a punctat că nu este normal ca brăilenii să plătească de două ori apa de ploaie, o dată personal la facturile proprii şi a doua oară, indirect, prin intermediul administraţiilor locale, care de asemenea plătesc sume exorbitante lunar pentru acest serviciu.
“Cetăţenii municipiului şi ai judeţului plătesc astăzi un preţ al apei potabile, un preţ al canalizării şi un tarif pentru apa de ploaie distorsionat faţă de ceea ce ar trebui să plătească cu adevărat. Pentru eliminarea tuturor problemelor, propunerea noastră a fost reducerea coeficientului la zero”, a declarat Dănăilă.
Liberalul i-a avertizat pe consilierii care nu au semnat expunerea de motive că toţi au vecini şi că aceştia vor afla care este atitudinea celor care îi reprezintă în Consilii.
La rândul său, Francisk Chiriac a afirmat că nu vrea niciun mandat de la liberali pentru a solicita “lucruri ilegale” în AGA. Consilierul PND Simona Drăghincescu a intervenit de asemenea şi a afirmat că propunerea peneliştilor este pur politicianistă şi l-a acuzat pe Dănăilă că ar fi putut rezolva toate aceste probleme când era viceprimar. Intervenţia acesteia a stârnit un val de nemulţumiri din partea liberalilor, care au strigat ironic “Să îl răstignim! Să îl împuşcăm pe Dănăilă!”, amuzându-se copios.
La rândul său, secretarul judeţului Dumitrel Priceputu a ţinut să anunţe că dacă proiectul PNL va fi votat, “are obligaţia” de a depune un raport nefavorabil pe care îl va trimite ulterior la Prefectură odată cu hotărârea. De asemenea, Consilierul judeţean PSD Marius Dobrotă (angajat la CUP Dunărea) a afirmat că propunerea PNL-iştilor nu face referire la nicio lege, astfel că a primit raport negativ din partea Comisiei juridice a CJ. La rândul său, PSD-istul Ionel Avram (director economic la CUP Dunărea) a explicat că demersul liberalilor nu este legal şi că eliminarea taxei s-ar putea face doar prin modificarea legii, motiv pentru care a anunţat că social democraţii nu vor participa la vot. Aceeaşi decizie au luat-o apoi şi PMP-iştii prin vocea lui Viorel Botea, cei de la ALDE, dar şi Simona Drăghincescu de la PND.
Liberalii au precizat că nu este normal şi moral ca Avram şi Dobrotă care sunt angajaţi la CUP Dunărea să îşi expună punctele de vedere în plen, acuzându-i că au interes direct ca taxa să rămână în vigoare.
“Domnnul consilier Dănăilă a întors căciula! Până acum aţi spus că vreţi să votăm taxă zero la apa de ploaie, acum spuneţi că îmi daţi mie un mandat în ADI să propun asta?! Vă rog eu frumos nu mai ajungeţi la demagogie, la populisme prin declaraţiile dumneavoastră ilegale. Ştiţi care sunt atribuţiile mele în calitate de vicepreşedinte în ADI? Pot să propun lucrul ăsta fără să am un proiect de hotărâre în spate. Nu trebuie să îmi daţi dumneavoastră «puteri depline», da? PNL încearcă să mintă în continuare şi să ducă cetăţenii pe o pistă falsă! Orice serviciu trebuie plătit din punctul meu de vedere. Aveţi o problemă cu CUP Dunărea că este o societate pe profit? Vreţi să o aduceţi în situaţia CET în faliment?! Nu! Lăsaţi această societate să fie pe profit şi să facă investiţii!”, a declarat iritat Chiriac.
În timp ce dezbaterile consilierilor erau tot mai aprinse, un cetăţean care s-a aflat în sală şi a asistat la contrele acestora i-a apostrofat pe consilieri. Acesta i s-a adresat PND-istei Simona Drăghincescu, spunându-i că îşi bate joc de cetăţeni. Iar apoi plenului, subliniind că de câteva ore consilierii nu fac altceva decât să se certe şi să facă glume. Chiriac s-a arătat deranjat de ieşirea brăileanului şi a solicitat intervenţia jandarmilor pentru a fi dat afară. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, pentru că omul a plecat singur. Drăghincescu şi social-democraţii s-au arătat convinşi că acesta fusese un liberal.
După alte minute bune de contre, certuri şi acuzaţii, proiectul a fost supus votului şi a fost respins primind doar 11 voturi “pentru” din partea celor zece PNL-işti prezenţi în sală şi a PND-istului Cătălin Iordache. Restul consilierilor nu au participat la vot.
 
Primarul Marian Dragomir şi-a construit apărarea cu un proiect PNL-ist
Proiectul liberalilor a fost dezbătut câteva ore mai târziu şi la CLM Brăila. La fel ca la CJ, acesta prevedea aprobarea coeficientului de scurgere a apei meteorice în reţeaua de canalizare la valoarea zero şi acordarea unui mandat special primarului Marian Dragomir pentru iniţierea unei hotărâri în Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Brăila, cu privire la stabilirea acestui coeficient. Subiectul a stârnit şi aici lungi discuţii, afirmaţiile liberalilor fiind de această dată demontate de către primar rând pe rând. Dragomir a atras atenţia printre altele că inclusiv deputatul PNL Vasile Varga recunoaşte în expunerea sa de motive la un proiect propus în Parlament pentru eliminarea taxei pe apa de ploaie, că aceasta este obligatorie şi că trebuie să rămână aşa pentru administraţia locală şi societăţi comerciale.
De asemenea, trebuie precizat că toate comisiile de specialitate ale CLM au refuzat să îşi dea aviz pe acest proiect, contrar practicii generale în cazul propunerilor care ajung pe masa consilierilor.
“Mă bucur că domnul primar s-a inspirat de la domnul Boc în ceea ce priveşte transportul în comun, aş dori să se inspire şi de la doamna Olguţa Vasilescu şi de la alţi primari PSD şi nu numai care au eliminat taxa pe apa de ploaie. Este legal. Nu aşa cum spune domnul primar, că este ilegal să eliminăm o taxă pe apa de ploaie. În alte localităţi s-a putut. Vă pot da exemplu: Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Craiova, Constanţa, Baia Mare, sunt municipii, chiar judeţe, în Dolj sunt vreo 15 localităţi, sunt multe consilii locale care au votat eliminarea taxei pe apa de ploaie”, a declarat liberalul Adrian Tabarac.
La rândul său, PNL-istul Petrică Popa a precizat că apreciază faptul că primarul a afirmat că această taxă este “nelalocul ei” cu alte ocazii, motiv pentru care speră ca reprezentanţii PSD să voteze în consecinţă. De asemenea, liberalul Sorin Ioniţă a punctat că nu este normal ca cetăţenii să plătească de două ori această taxă pe apa de ploaie, pe propriile facturi, dar şi pe cele ale Primăriei, deoarece şi acolo banii vin tot din impozitele de la aceştia.
Social democratul Sorin Boşneag a cerut lămuriri de la secretarul municipiului Ion Drăgan dacă această propunere este sau nu legală.
“Ne aflăm într-o situaţie reglementată de un ordin al ANRSC emis în temeiul unei legi. Pe cale de consecinţă, printr-un act administrativ nu putem reduce aceşti coeficinţi la o valoare zero. Ducând valoarea zero a coeficienţilor într-o formulă de calcul care se bazează pe înmulţire obţinem tot zero. Ceea ce înseamnă că acest tarif de canalizare să meargă la zero, operatorul să nu mai încaseze contravaloarea tarifului şi aceasta ar încălca principiul rentabilităţii serviciului. Acestea sunt motive pentru care nu consider că ar fi legal să mergem pe o valoare zero a coeficienţilor”, a venit explicaţia secretarului.  
Ulterior Boşneag a anunţat că grupul PSD nu participă la vot, însă cum liberalii au precizat că proiectul nu ar mai avea cvorum pentru vot în atare condiţii, iar secretariatul a cerut câteva minute pentru a analiza situaţia, social democratul a renunţat ulterior la anunţul de neparticipare.
Împotriva proiectului s-a arătat şi PND-istul Bogdan Botea, care a afirmat că doar prin lege se poate face această modificare şi că unele dintre localităţile amintite de liberali au deja probleme cu Curtea de Conturi.
În cele din urmă, subiectul a fost închis de primarul Marian Dragomir care a subliniat că toate localităţile care au eliminat apa de ploaie au introdus costul în preţul general al apei.
„Domnul consilier Tabarac ne-a propus să aplicăm formulele de la Constanţa, Vâlcea, Buzău, Dolj etc. Vă informez că propuneţi brăilenilor cea mai scumpă apă din ţară. Avem aici tabelul centralizator cu costurile apei de la Brăila. Tarif apă plus tarif canalizare (TVA inclus): 7,26 lei mc. Buzău, oraşul la care dumneavoastră faceţi referire şi spuneţi să urmăm modelul lor: 8,15 lei mc. Vâlcea, oraşul pe care dumneavoastră îl daţi exemplu de bună practică în ceea ce priveşte apa şi costurile ei – oraşe în care preţul apei de ploaie a fost inclus în cel al apei -, 8,32 lei mc. Constanţa, cel mai scump preţ din ţară la apă: 8,78 lei mc. Faptul că au luat dintr-o parte şi au pus în alta, doar ca să nu plăteasca apa de ploaie, este egal cu zero. Noi am redus la jumătate în mod legal, după obţinerea tuturor avizelor necesare, tariful respectiv, pentru că am căutat varianta legală”, a declarat Dragomir.
 Trebuie totuşi subliniat că până ca liberalii “să agite apele” şi la Brăila coeficienţii de calcul ai apei de ploaie erau mai mari.
“Eu, ca primar al municipiului Brăila nu sunt de acord să se plătească apă de ploaie. Nu sunt de acord, dar există o lege şi nu am ce să fac! Până şi reprezentanţii PNL Brăila au recunoscut că taxa de apă de ploaie trebuie plătită. Domnul Popa parţial, iar domnul deputat Vasile Varga, în mod oficial, prin depunerea la Parlament, cu număr de înregistrare L40/2018 a unui proiect de lege. Este semnatar alături de alţi colegi din PNL care recunosc toţi, dar nu v-au spus la şedinţă la partid, faptul că dânşii consideră ceea ce am să vă citesc eu acum. Mai exact, o parte din expunerea de motive: «Toate aceste reglementări legale, demonstrează că serviciul de colectare şi epurare al apelor meteorice este un serviciu distinct, care trebuie plătit doar de către Primării şi eventual persoane juridice (agenţi economici)», semnează domnul Varga Vasile. Care recunoaşte în acest fel că apa de ploaie trebuie plătită”, a conchis Dragomir.
Liberalii au intervenit şi au punctat că Varga se referă la obligativitatea plăţii doar de către administraţiile locale, nu şi de către cetăţeni a acestei taxe. Mai mult, Popa s-a arătat extrem de sceptic că proiectul liberalilor din Parlament va fi dezbătut cu rapiditate de majoritatea PSD-ALDE.
În cele din urmă proiectul a fost supus la vot şi respins cu 7 voturi “pentru” din partea PNL şi 19 abţineri ale majorităţii. PND-istul Traian Adrian nu a participat la vot.
Ulterior, primarul Marian Dragomir a ţinut să sublinieze încă o dată, în afara şedinţei, faptul că Varga a recunoscut indirect obligativitatea plăţii acestei taxe şi că liberalii se fac de râs. Acesta şi-a însoţit declaraţia de copii după propunerea legislativă a deputatului PNL, dar şi de clasamentul preţurilor la apa pe ţară.

Administrație

Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă

• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării

Publicat

în

Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă

Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.

Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.

După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.

Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.

Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.

În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.

Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.

Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.

Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.

În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.

Citește articolul complet

Administrație

Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila

• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale

Publicat

în

Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila

Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.

Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.

Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.

Ajutor după un incendiu devastator

Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.

Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.

Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.

În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.

Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente

Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.

Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.

Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.

În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.

Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.

Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită

Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.

Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.

Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.

În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.

Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.

Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧