Administrație
Proiectele prioritare ale judeţului Brăila: reabilitări de drumuri şi clădiri. Aeroportul, exclus de pe listă
• Consiliul Judeţean şi-a stabilit lista de priorităţi realizabile până în anul 2020 • s-au luat în calcul modernizarea unor drumuri judeţene, reabilitarea de case memoriale şi investiţii într-o secţie a Spitalului Judeţean • consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă a încercat să profite de protocolul de colaborare pe care îl are cu PSD pentru a promova un proiect privind realizarea unui aeroport la Brăila, însă fără prea mare succes • în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare a CJ Brăila, acesta a dorit măcar prinderea propunerii în portofoliul de proiecte prioritare ale judeţului între 2014 – 2020, însă preşedintele Consiliului, Francisk Chiriac, i-a transmis, alături de arhitectul şef, că o atare iniţiativă ţine strict de Ministerul Transporturilor
În cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Judeţean, a fost aprobată lista proiectelor prioritare ale Brăilei până în anul 2020. Pe listă se regăsesc reabilitări de drumuri şi de clădiri sau investiţii în Spitalul Judeţean, însă nu a fost admis şi aeroportul dintre Brăila şi Galaţi, un proiect mai vechi pe care consilierul independent Marian Căpăţână a încercat fără succes să îl impună pe ordinea de zi.
Potrivit expunerii de motive, Strategia de Dezvoltare a judeţului a fost realizată de SC Addvances Strategic Solutions SRL Iaşi, în baza unui contract de servicii. Un asemenea portofoliu se actualizează anual şi cuprinde toate proiectele vizate de CJ Brăila, cele realizate prin finanţare de la nivel Naţional (PNDL) sau fonduri europene. De asemenea, proiectele Municipiului Brăila şi a tuturor oraşelor şi comunelor din judeţ, la fel ca cele ale instituţiilor aflate în subordinea Consiliului.
Pe scurt, în anexa care vizează actualizarea portofoliului de proiecte prioritare pentru Judeţul Brăila în perioada 2014 – 2020 apar următoarele proiecte: reabilitarea palatului administrativ, a Casei Memoriale “D.P. Perpessicius”, eficientizarea performanţelor administraţiei publice, modernizarea infrastructurii de transport (traseul Gulianca – Ianca – Viziru asigurând conectivitate la coridorul TEN – T Brăila – Buzău), asigurarea accesibilităţii directe pe traseul Silistraru – Unirea – Gropeni, către TEN – T şi linia Dunării, precum şi proiectul privind reabilitarea Secţiei UPU a Spitalului Judeţean Brăila.
De ce a insistat Marian Căpăţână să fie luat în calcul şi aeroportul
Consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă a încercat să impună un proiect ambiţios la cea mai recentă şedinţă ordinară a CJ Brăila, însă fără prea mare succes. Este vorba despre realizarea unui aeroport în judeţul nostru, în apropierea spitalului regional promis de Guvernul PSD pe terenul dintre Brăila şi Galaţi. Practic, la discuţiile unui proiect de hotărâre care viza aprobarea unor actualizări la portofoliul de proiecte prioritare, parte integrantă a Strategiei de Dezvoltare a judeţului Brăila 2014 – 2020, profitând de protocolul de colaborare pe care îl are cu PSD-iştii, Căpăţînă a insistat pe ideea că şi un aeroport se pretează să facă parte din lista priorităţilor judeţului. Acesta a explicat că şi în condiţiile în care nu există un buget pentru un proiect atât de important, este imperios necesar ca o asemenea investiţie să fie prinsă între priorităţile judeţului Brăila în următorii ani, catalogând acest demers ca un prim pas spre realizarea dezideratului.
“Domnule preşedinte, stimaţi colegi, vă propun completarea anexei privind proiectele prioritare din strategia de dezvoltare a judeţului Brăila cu proiectul Aeroport Brăila. Nu zic că o să-l facem în intervalul ăsta, dar măcar îl avem prins. Nu trebuie încărcat bugetul, execuţia bugetară pe 2018, putem să apelăm la un credit pe piaţa interbancară. Dobânzile sunt extrem de avantajoase. Aici nu este o sumă mare, dar trebuie să facem primul pas pentru a şti la ce trebuie să ne aşteptăm. Ce înseamnă costuri de infrastructură, costuri de risc, costuri de clădiri şi aşa mai departe? Şi nu vorbesc despre fostul proiect privind aeroportul. Acel proiect este unul megaloman făcut, pompieristic, ca să ajungă la 300 – 400 milioane”, a declarat Căpăţînă, referindu-se la proiectul schiţat în timpul în care Gheorghe Bunea Stancu era preşedintele CJ Brăila.
Pentru a sublinia importanţa unui aeroport în judeţul nostru, consilierul a ţinut să le reamintească membrilor Consiliului Judeţean importanţa Brăilei cu ani în urmă, tocmai datorită deschiderii către restul lumii, prin intermediul portului la vremea respectivă.
“Cu toţii ştim că după pacea de la Adrianopol, Brăila a ieşit de sub influenţa turcă şi a cunoscut o dezvoltare remarcabilă. Motivele pentru care Brăila a avut această dezvoltare, cu tristeţe spun, nu mai există în prezent. Avea o cale navigabilă, pe care o folosea la modul intensiv. Zona noastră şi judeţele de lângă noi erau mari producătoare agricole. Brăila a beneficiat de un lobby politic extraordinar, gândiţi-vă că deputaţi de Brăila au fost Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, Nae Ionescu. Iată cine făcea lobby pentru Brăila… Şi încă un element: aici exista o comunitate multietnică. Şi dacă veţi privi în urmă veţi observa că cei bogaţi nu erau români, dar aveau o caracteristică – erau oameni de cuvânt. Deci atunci când băteau palma înţelegerea era certă, nu se mai schimbau. Chiar dacă era în favoarea sau în pierderea lor. Aceşti patru factori au dus la dezvoltarea grandioasă a Brăilei. Şi măcar pentru a ne întoarce puţin la acea dezvoltare, trebuie să avem buget alocat pe toate cele patru secţiuni. De aceea, vă spun simplu: trebuie să ne gândim la acest aeroport”, a adăugat Căpăţînă.
Chiriac: «Aş vrea întâi să vedem bugetul»
Mai mult, consilierul judeţean independent, a făcut referire la faptul că dintre cele 8 spitale regionale pe care Guvernul Mihai Tudose le are în vedere în viitorul apropiat, doar cel dintre Brăila şi Galaţi nu are o deschidere către aeroport.
“S-a vorbit despre distanţele care există între aeroporturi. Am auzit argumentul că de aici până la Bucureşti sunt 200 de kilometri. Eu aş vrea să întreb ce distanţă este între Bacău şi Iaşi, între Timişoara şi Arad, între Sibiu şi Braşov, între Târgu Mureş şi Cluj? Să ştiţi că nu este una mare. Şi tocmai aceste entităţi administrative sunt cele mai dezvoltate. Deschiderea către lumea largă este cel mai important factor de progres. De aceea, vă rog frumos stimaţi colegi să votaţi propunerea mea şi să fie de fapt o pornire la drumul pe care am vrea să îl facem pentru ca şi comunitatea brăileană să fie ce-a fost cândva”, a conchis Căpăţînă.
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat că este de acord cu necesitatea unui aeroport în zona noastră, însă a făcut precizarea că înainte de a prinde în portofoliul proiectelor o asemenea investiţie şi-ar dori să vadă care este bugetul instituţiei pe anul viitor.
“Aşa cum scrie şi în titlul proiectului pe care îl avem la mapă, discutăm de actualizări ale portofoliului. Deci aş vrea întâi să vedem partea de buget. Domnule consilier Căpăţînă, rugămintea mea ar fi să nu îl introducem acum. Nu ne încurcă, dar e mai bine să facem o analiză, să vedem cum stăm şi cu banii şi cum putem să începem. Să avem o discuţie serioasă. Nu să introducem ceva şi apoi să nu avem fundament stabil”, a declarat Chiriac.
Marian Căpăţînă a insistat pe votul amendamentului plecând de la ideea că prinderea proiectului ar însemna o deschidere de drumuri pentru viitor, dar elanul i-a fost repede tăiat de Costel Drăgan, arhitectul-şef al judeţului. Acesta a explicat că realizarea unui aeroport este o chestiune de interes naţional şi că potrivit legislaţiei, nu poate fi tratată decât de Ministerul Transporturilor. De asemenea, Drăgan a reamintit că un aeroport în zona noastră a fost prins şi în Master Planul pe Transport, astfel că singura şansă a judeţului ar fi să insiste la Centru pe realizarea acelui proiect în viitor.
“Deci ar trebui să facem «presiuni» la Ministerul Transporturilor pentru realizarea măcar a studiului de fezabilitate pentru acest aeroport de interes internaţional, aşa cum a fost el gândit”, a mai adăugat Drăgan.
În cele din urmă, amendamentul consilierului independent Marian Căpăţînă nu a fost supus votului. Proiectul privind portofoliul priorităţilor judeţului a trecut însă în unanimitate (fără consilierii judeţeni PNL, care au decis să părăsească sala la începutul şedinţei după ce au sesizat o serie de probleme de ordin tehnic la anumite proiecte).
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
