Administrație
Proiecte PNDL2. Stop joc!
* preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a atras din nou atenţia asupra problemelor generate de anunţul Guvernului privind stoparea temporară a finanţării pentru resturile de executat la proiectele PNDL2 * pentru judeţul Brăila asta înseamnă 165.157.595,90 lei necesari pentru continuarea a 51 de proiecte rămase din totalul de 99 aprobate * potrivit lui Chiriac nu este normal că finanţările au fost stopate taman în lunile de vară, deoarece în multe situaţii constructorii nu vor mai lucra exact când perioada este propice pentru asta * de cealaltă parte, deputatul PNL Alexandru Popa (preşedintele organizaţiei judeţene a liberalilor) a dat asigurări că se va lupta pentru ca Brăila să primească aceste sume, în contextul ”războiului” politic dintre Orban şi Cîţu
Faptul că Guvernul Florin Cîţu a anunţat în luna iunie sistarea temporară a plăţilor pentru proiectele realizate prin etapa a doua a Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) nu a picat deloc pe gustul preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac. PSD-istul a reclamat încă de la acel moment posibilele probleme care vor apărea în condiţiile în care constructorii nu îşi vor mai primi banii, iar multe şantiere vor rămâne blocate taman la începutul verii. Plecând de la această situaţie, preşedintele CJ Brăila ne-a pus la dispoziţie un document privind stadiul obiectivelor de investiţii derulate prin PNDL 2 la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din Judeţul Brăila, la data de 12 iulie 2021. Astfel, din cele 99 de proiecte acceptate în urmă cu câţiva ani de Ministerul Dezvoltării pentru Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) din judeţul nostru, totalizând la vremea respectivă contracte în sumă de 645 milioane lei, au fost plătite şi realizate integral 48. Astfel, încă mai sunt în lucru 51 de proiecte în diferite stadii de execuţie. Potrivit informării pe care ne-a transmis-o Chiriac, acestea au o valoare a contractelor de finanţare de 463.697.454,84 lei (cu TVA). Ei bine, valoarea contractelor de execuţie lucrări se ridică la 437.160.260,77 lei (cu TVA), iar suma necesară pentru finalizarea lucrărilor rămase la toate aceste 51 de proiecte se ridică la 165.157.595,90 lei (cu TVA).
Ar mai trebui punctat că între aceste 51 proiecte rămase, patru au ajuns deja la 100% stadiu de execuţie (unele dintre proiectele demarate la Şuţeşti, Bordei Verde, Cazasu şi Ulmu). De asemenea, 16 proiecte ale localităţilor au stadiu de execuţie peste 80% şi 13 între 0 şi 40%. De altfel, la stadiul zero este un singur proiect rămas în listă, mai exact înfiinţarea şi dotarea grădiniţei în comuna Surdila Găiseanca.
Despre ce proiecte investiţionale este vorba
Cele mai multe dintre proiectele PNLD 2 la nivelul UAT-urilor brăilene sunt legate de reabilitări de drumuri, modernizări de străzi, amenajări pietonale, construcţii sau reabilitări de şcoli şi grădiniţe, înfiinţare cabinete medicale, construire de grupuri sanitare etc. Şi Consiliul Judeţean Brăila a avut şase proiecte finanţate prin PNDL2, dintre care în lucru au mai rămas doar două: modernizarea drumului judeţean DJ212A, Brăila – Măraşu şi reabilitarea DC 59, DJ212A-Blasova. Primul realizat în proporţie de 80% cu un rest de plată de 5.551.054,42 lei, iar al doilea doar 11% – 5.684.220,76 lei. Şi Municipiul Brăila a avut câteva proiecte dintre care mai are tot două în lucru: modernizarea străzilor din Cartierul Pisc (50,84%), cu un rest de plată de 8.090.388,14 lei şi consolidarea şi reabilitarea corpului A şi corpului B la Liceul ”Panait Cerna”, realizat doar 15% deocamdată, unde decontarea ar însemna 5.509.704,48 lei. Localitatea cu cele mai multe proiecte rămase în lucru prin PNDL este comuna Ciocile, condusă de PSD-istul Costel Robitu. Este vorba despre cinci proiecte: modernizarea drumurilor comunale (realizat 40%), modernizarea de străzi în satele Ciocile, Chichineţu şi Odăieni (46%), modernizare drumuri în comuna Ciocile (90%), construirea unui grup sanitar şi realizarea instalaţiei de încălzire la şcoala cu clasele I-IV (44%) şi înfiinţarea grădiniţei din comună (11%). O altă comună care mai are trei proiecte PNDL în lucru este Cireşu, condusă de liberalul Radu Popa, tatăl deputatului PNL Alexandru Popa. Aici este vorba despre sistematizarea centrului civic şi asfaltarea străzilor din localităţile Scărlăteşti şi Cireşu (85%), asfaltarea drumului comunal DC35 Batogu-Berleşti (50%), precum şi asfaltarea străzilor din localităţile Cireşu, Scărlăteşti, Vultureni şi Batogu (30%).
”În 2017, Consiliul Judeţean împreună cu toate UAT-urile din Brăila, au semnat 99 de contracte, în valoare de aproape 650 milioane lei: proiecte PNDL2. Infrastructură rutieră, învăţământ, modernizare străzi rurale, grădiniţe, şcoli, şi aşa mai departe. Până în momentul de faţă, din aceşti bani s-a decontat o parte. Mai sunt 165 milioane lei în execuţie. Adică două treimi din partea de proiecte s-a cam finalizat şi mai sunt resturi de finalizat. Contracte semnate, cu constructor şi aşa mai departe. În acest tabel aveţi stadiul execuţiilor în momentul de faţă. Fiecare comună. De exemplu Dudeşti mai are două proiecte dintre care unul la 80%, Gropeni are unul la 66%, unul la 78%. Bărăganul are şi el două etc. Sunt resturi de executat. Dar de asta am tras noi semnalul de alarmă. Pentru că Ministerul Dezvoltării are un contract semnat cu fiecare UAT şi e păcat ca aceste lucrări să nu fie finalizate. Niciodată într-o administraţie PSD nu am întrerupt acest program atât de necesar pentru dezvoltarea comunităţilor, în luna iunie! Înţeleg o rectificare bugetară în octombrie – noiembrie… Nu mai sunt plăţi, un reglaj fin în ceea ce priveşte bugetul consolidat de stat… Dar în luna iunie, în momentul în care timpul permite, sunt condiţiile cele mai optime ca aceste lucrări să continue, atunci ei au sistat acest program! Asta înseamnă dezvoltare din punctul de vedere al PNL?!”, a declarat Chiriac.
Şeful CJ Brăila şi-a exprimat cu această ocazie îngrijorarea şi în privinţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precizând că în ciuda faptului că liberalii bat apa în piuă pe acest subiect şi promit că pe asta se bazează dezvoltarea României în viitorul apropiat, lucrurile nu sunt deloc clare.
”E păcat ca aceste investiţii prin PNDL să nu continue. Şi e păcat că au sistat aceste lucrări exact în momentul şi în timpul favorabil când constructorii puteau să demareze. Un alt aspect este bula de oxigen. Atât timp cât şi PNRR, care a fost atât de mult angrenat de PNL în dezvoltarea ţării… a fost respins o dată, a doua oară… nu ştiu care sunt şansele reale ca el să fie aprobat în septembrie. Atât timp cât ghidurile de finanţare pe exerciţiul financiar 2021 – 2027 încă nu sunt finalizate şi aprobate, considerăm că este anormal, incorect, inuman, ca firmele de construcţie să nu aibă, efectiv, obiectul muncii. Pentru că noi nu putem să dăm drumul la licitaţii atât timp cât nu avem şi sursa financiară. Laitmotivul Vestului – că văd că toată lumea anunţă cu surle şi trâmbiţe că semnează tot felul de drumuri expres -, nişte subiecte de presă, nişte gogoriţe. E un marketing anormal. Eu întreb în felul următor: şi noi putem să aprobăm tot felul de proiecte, dar ceea ce este cel mai important este sursa de finanţare – din ce le faci? Pentru că le anunţăm pur şi simplu pentru a da impresia opiniei publice şi cetăţenilor că noi ne ocupăm de proiecte?! Din punctul meu de vedere este o ilegalitate atât timp cât tu nu ai bani în buget pentru acel proiect”, a mai adăugat Chiriac, cu precizarea că unele proiecte PNDL mai pot continua pe banii constructorilor, dacă îşi permit să lucreze şi apoi să aştepte plata de la Guvern, însă pentru majoritatea dintre cele rămase în lucru şantierele vor fi sistate.
Dragomir anunţă că Primăria Brăila plăteşte din propriul buget continuarea lucrărilor însă nu o va putea face la infinit
Primarul Marian Dragomir a explicat că municipalitatea a primit recent o adresă din partea Guvernului prin care a fost informată că au fost suspendate temporar plăţile către toate primăriile din ţară pe proiectele PNDL. De asemenea, Executivul a făcut recomandarea ca Primăria Brăila să transmită o adresă către constructori, prin care să le comunice sistarea lucrărilor şi închiderea temporară a şantierelor, sau să preia costurile prin bugetul local. Dragomir a ales varianta a doua, însă cu precizarea că, dacă Guvernul nu va da mai repede aceşti bani, Primăria Brăila nu va putea susţine la infinit plata acestor proiecte.
”Noi am primit o adresă de la Guvern prin care am fost anunţaţi că la toate primăriile din ţară s-au suspendat temporar plăţile, cu recomandarea ca Primăria Municipiului Brăila să transmită o adresă către constructori, prin care să le comunice sistarea lucrărilor şi închiderea temporară a şantierelor, sau preluarea costurilor pe bugetul local. Urmând ca la o dată pe care nu o cunoaştem încă să primim sumele pe care le-am achita noi către constructori. Până în momentul de faţă, pentru şantierul Brăiliţa – Pisc, asfaltare străzi, săptămâna trecută am achitat suma de 2,3 milioane lei din bugetul Primăriei Municipiului Brăila. Este o sumă! Săptămâna aceasta am primit o factură de aproximativ 900.000 lei de la reabilitarea unui corp de clădire de la Liceul ”Cerna”. Suma va fi plătită săptămâna viitoare şi până la sfârşitul lunii vom mai primi încă o factură de la şantierul Pisc – Brăiliţa de aproximativ 2,5 milioane lei, care va fi şi aceasta plătită tot din bugetul Primăriei Municipiului Brăila. Dacă blocajul financiar la nivelul Guvernului va continua, la un moment dat şi Primăria Municipiului Brăila va avea dificultăţi la suportarea acestor bani la care aveam dreptul în mod normal şi trebuia să îi primim până în prezent”, a declarat Dragomir.
Popa promite că va încerca să atragă bani spre Judeţul Brăila
În contextul în care la nivel central există ”războiul” politic dintre premierul Florin Cîţu şi preşedintele PNL, Ludovic Orban (ambii candidaţi la şefia partidului), unde actualul lider al liberalilor l-a acuzat pe prim-ministru că deja se foloseşte de PNDL făcându-le promisiuni primarilor, am încercat să obţinem opinia deputatului Alexandru Popa pe acest subiect. Popa a fost de curând ales preşedinte al PNL Brăila şi s-a poziţionat clar în tabăra susţinătorilor lui Orban. Întrebat ce poate face pentru ca Judeţul Brăila să nu piardă banii promişi prin PNDL2, Popa a ţinut să puncteze că se va implica, pentru a evita un asemenea scenariu. Ba mai mult, pentru ca judeţul nostru să obţină mai multe fonduri decât a primit până acum de la Centru.
”Pentru comunele care mi-au cerut sprijinul deja am demarat discuţii pentru a le ajuta. La acest moment să ştiţi că am ajutat şi comune care sunt PNL-iste şi comune care sunt PSD-iste. Nu am ţinut cont de culoarea politică atunci când mi s-a cerut sprijinul, pentru că dezvoltarea Brăilei este în interesul nostru, al tuturor. Dar nu pot interveni… cum să vă explic: pot găsi un mod de a mişca lucrurile. Fiind la guvernare, trebuie să fim alături fiecare de judeţul pe care îl reprezentăm. Eu, când am plecat pe acest mandat, l-am primit cu crezul că voi putea să fac ceva pentru Brăila. Vă daţi seama că tot ceea ce ţine de mine voi face, atât cât este posibil, ca Brăila să fie în fruntea clasamentului, nu la coada acestuia. Tot ceea ce ţine de mine! Dar, în esenţă, oricum marile investiţii în judeţul Brăila s-au făcut sub guvernare liberală, nicidecum sub guvernarea PSD. Vedeţi investiţia de la pod, vedeţi investiţiile în Portul Brăila, vedeţi investiţiile care s-au făcut în sistemul de canalizare şi apă din întreg judeţul Brăila. Cu siguranţă se vor aloca banii (n.r. – pentru PNDL). Proiectele care sunt de interes şi sunt proiecte viabile pentru dezvoltarea judeţului nostru vor avea finanţare. Eu asta cred şi informaţiile acestea le am”, a declarat Popa.
Precizăm că pe data de 16 iunie şi-a anunţat prezenţa la Brăila Attila-Zoltan Cseke, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Acesta ar trebui să viziteze o serie de obiective, dar şi să se întâlnească cu primarii din judeţul nostru.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
