Social Media

Sănătate

Probleme mari cu cardurile de sănătate

Timp de citire: 5 minute

• de la începutul lunii mai, nu a existat o zi în care sistemul cardului de sănătate să funcţioneze fără probleme, susţin cei din domeniul sanitar • medicii şi farmaciştii au eliberat reţetele în mod offline, fiind apoi nevoiţi să stea peste programul de lucru pentru transmiterea acestora online • abia ieri, sistemul a fost funcţional pe parcursul zilei
 
După mai bine de 10 zile în care Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) nu a funcţionat, iată că ieri a fost prima zi din luna curentă când medicii şi farmaciile nu au mai întâmpinat probleme mari. Concret, din data de 2 mai, cardul de sănătate a fost mai mult un “accesoriu” în portofelele bolnavilor, căci sistemul informatic a cedat. Medicii şi farmaciştii au fost nevoiţi să stea peste program ori să vină la serviciu mult mai devreme decât de obicei, pentru a încerca să valideze reţetele medicale. Chiar vineri, mai multe cadre medicale au protestat în faţa CNAS.
Farmacistul Bogdan Constantinoiu din cadrul Farmaciei “Iris” ne-a declarat că ieri a fost prima zi în care sistemul a fost funcţional, după atâtea zile de pauză. “În momentul de faţă, nu mai avem probleme. Cred că e prima zi când merge ok luna asta. Cam până pe 7 mai a fost complet nefuncţional, în ce priveşte validarea reţetelor, apoi a funcţionat aşa şi aşa, dar n-am putut să facem raportările lunare. Sunt servere diferite şi abia vineri noapte am reuşit să le facem. Există posibilitatea eliberării reţetelor în regim offline, dar nu pot fi verificate. Dacă există erori în prescrierea reţetelor, există riscul să nu le putem valida. Clienţii au fost răbdători, mai ales bolnavii cronici, pentru că nu e prima dată când nu funcţionează sistemul. Partea gravă acum a fost că defecţiunea a durat foarte mult”, ne-a precizat farm. Bogdan Constantinoiu.
Altă farmacie, cam acelaşi punct de vedere. “Azi (ieri n.r.) a mers un pic mai bine. Din 2 mai a fost nefuncţional sistemul. Groaznic m-am descurcat. Abia azi am reuşit să fac raportarea pentru luna aprilie. De obicei, făceam raportarea în primele zile ale lunii. Nu a mers, nu se transmiteau toate reţetele. În fiecare dimineaţă, la 6 veneam la farmacie să revalidez reţetele. Nouă ne-a spus Casa să servim pacienţii, să nu-i refuzăm, şi atunci am eliberat reţetele offline. Şi noi, şi medicii. Reţetele offline trebuie transmise apoi online. Sistemul mergea cel mai bine dimineaţa până în ora 8. Şi atunci, dimineaţa la prima oră veneam la serviciu. Şi seara mai reuşeam să validez reţete, dar foarte greu a mers…Pierderi financiare deocamdată nu am avut, dar o să vedem luna viitoare când facem raportarea. Uneori, stai la reţetă şi 50 minute. Noroc că avem posibilitatea să eliberăm pe proprie răspundere. (…) Nu mai facem altceva decât ne chinuim să ne validăm reţetele”, ne-a spus şi farm. Carmen Ionescu, de la Farmacia “Remedia”.
Publicaţia online Hotnews.ro a scris că de vină pentru nefuncţionalitatea sistemului ar fi mentenanţa, în sensul că aceasta a expirat, iar anterior a fost asigurată de “Siveco”. “Florin Ilia, preşedintele Siveco România, a precizat care ar fi problemele IT cu care se confruntă în prezent CNAS: «Sunt două mentenanţe expirate, cea a SIPE care a expirat la 1 mai 2018 şi cea a bazelor de date Oracle care deservesc SIUI, SIPE, CEAS, care a expirat pe 30 martie. Problemele sunt date de expirarea mentenanţei bazelor de date Oracle. Noi ţinem în viaţă sistemul, fără să fim plăţiţi, de ani de zile. Pur şi simplu nu mai putem. Vedeţi în acest sens şi postarea pe Facebook, din 2016, a ministrului de atunci Vlad Voiculescu. În 2016, problemele erau cu cardul (sistemul CEAS). Acum, problemele care se manifestă sunt cu baza de date Oracle care deserveşte SIUI, SIPE, CEAS. SIPE este reţeta electronică. Este o problemă veche de hard, nu există spaţiu de stocare suficient. Din acest motiv, este necesară mentenanţă permanentă, zilnică, ca baza de date să aibă suficient loc să funcţioneze. În momentul în care ne-a încetat contractul, noi am mai intervenit vreo lună de zile, spunând «Atenţie, e grav, luaţi măsuri, nu putem face la infinit pe gratis». Când am văzut că nu fac nimic, ne-am oprit. Dacă reluăm mentenanţa probabil putem repara cât să meargă o vreme, dar pe termen mediu trebuie să cumpere şi echipamente noi şi mai ales spaţiu de stocare»“, scrie Hotnews.ro.
Pe de altă parte, reprezentanţii CNAS au dat vina pe arestările din 2017 şi a schimbărilor dese din conducerea autorităţii, mai notează aceeaşi publicaţie.
Spre finalul anului 2018, foarte multe carduri de sănătate vor rămâne fără valabilitate. Rămâne de văzut cum va fi gestionată această situaţie şi în cât timp vor fi emise altele noi, în condiţiile în care sistemul întâmpină probleme mai mari şi mai dese.

Sănătate

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

Publicat

în

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

O tuse care nu mai dispare, oboseala la eforturi obișnuite sau senzația că respirația nu mai este la fel de ușoară ca înainte pot părea probleme banale, mai ales în cazul fumătorilor sau al persoanelor trecute de o anumită vârstă. În spatele acestor manifestări se poate ascunde însă o afecțiune serioasă: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală care afectează progresiv plămânii și care poate rămâne nediagnosticată ani întregi.

Ziua Mondială a BPOC, marcată în fiecare an în luna noiembrie, a fost celebrată pe 18 noiembrie în 2026. Evenimentul atrage atenția asupra importanței diagnosticării timpurii și a accesului la tratament. Tema din acest an, „Diagnostic precoce și management pentru o viață mai bună”, subliniază faptul că identificarea bolii înainte de apariția complicațiilor poate face o diferență importantă pentru pacienți.

Mulți pacienți ajung târziu la medic

BPOC este o afecțiune respiratorie cronică în care căile respiratorii se îngustează, iar circulația aerului către și dinspre plămâni devine tot mai dificilă. Boala include forme precum bronșita cronică și emfizemul pulmonar și se agravează, de regulă, în timp.

Potrivit Societății Române de Pneumologie, aproximativ 8,3% dintre adulții din România sunt diagnosticați cu BPOC, însă numărul real al persoanelor afectate este considerat mult mai mare. Specialiștii estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală nu știu că o au.

La nivel mondial, BPOC reprezintă a treia cauză de deces. Organizația Mondială a Sănătății arată că boala a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023.

Unul dintre motivele pentru care afecțiunea este descoperită târziu este evoluția lentă. Mulți pacienți ajung să considere tusea persistentă sau dificultățile de respirație drept consecințe normale ale fumatului, ale înaintării în vârstă ori ale lipsei de condiție fizică.

Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale care nu trebuie ignorate

Printre cele mai frecvente manifestări ale BPOC se numără tusea cronică, uneori însoțită de eliminarea mucusului, respirația șuierătoare, oboseala și senzația de lipsă de aer.

La început, dificultățile respiratorii pot apărea doar în timpul efortului fizic, de exemplu la urcatul scărilor sau la mersul într-un ritm mai alert. Pe măsură ce boala avansează, pacientul poate ajunge să gâfâie și în timpul unor activități obișnuite, iar în formele severe chiar și în repaus.

Fumatul este principalul factor de risc, însă BPOC nu afectează exclusiv fumătorii. Expunerea îndelungată la poluarea aerului, fumul provenit din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, praful și substanțele chimice de la locul de muncă pot contribui, de asemenea, la apariția bolii. Există și factori genetici sau legați de dezvoltarea plămânilor încă din copilărie.

Medicii atrag atenția că simptomele nu trebuie puse automat pe seama vârstei sau a fumatului. O evaluare medicală este importantă mai ales atunci când tusea și senzația de lipsă de aer persistă.

O simplă investigație poate ajuta la depistarea bolii

Diagnosticul BPOC nu se stabilește doar pe baza simptomelor sau a unei radiografii pulmonare. Investigația esențială este spirometria, un test simplu și nedureros care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira și expira, precum și viteza cu care îl elimină din plămâni.

În funcție de rezultate și de evaluarea medicului pneumolog, poate fi confirmată existența unei obstrucții persistente a căilor respiratorii.

Deși BPOC nu poate fi vindecată în prezent, tratamentul poate reduce simptomele, poate limita agravarea bolii și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Acesta poate include medicamente inhalatorii, renunțarea la fumat, vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii și programe de reabilitare pulmonară.

Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri, inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate după mulți ani de consum de tutun. Mesajul transmis de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC este unul simplu: respirația dificilă, tusea care persistă și oboseala neobișnuită nu trebuie considerate inevitabile. Depistată la timp și tratată corespunzător, boala poate fi ținută sub control, iar pacienții își pot păstra o viață activă pentru mai mult timp.

Citește articolul complet

Sănătate

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

Publicat

în

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

România continuă să se confrunte cu o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea antibioticelor și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. Deși aceste medicamente sunt esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, administrarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția unor bacterii tot mai greu de tratat. Datele europene arată că țara noastră are încă mult de recuperat în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.

Problema nu este una care privește exclusiv spitalele sau sistemul medical. Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului, întreruperea tratamentului înainte de termen sau administrarea acestor medicamente pentru răceli și viroze sunt practici care pot contribui la agravarea fenomenului.

România, printre țările care consumă prea multe antibiotice

Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), consumul de antibiotice în România a scăzut foarte puțin în 2024 față de nivelul de referință din 2019.

Mai exact, consumul a ajuns la 25,2 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, față de 25,8 în 2019. Scăderea este de numai 2%, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 presupune o reducere de 27%.

Un alt indicator îngrijorător este ponderea antibioticelor din categoria „Access”, recomandate ca primă sau a doua opțiune pentru tratarea infecțiilor frecvente. În România, acestea reprezentau 49% din consumul total în 2024, sub nivelul de 52,8% înregistrat în 2019 și departe de ținta europeană de cel puțin 65%.

Aceste cifre arată că nu este suficient să reducem cantitatea de antibiotice utilizate. Contează foarte mult și alegerea medicamentului potrivit, în funcție de infecție și de recomandarea specialistului.

Bacterii tot mai rezistente la tratamentele disponibile

Consecințele utilizării necorespunzătoare a antibioticelor se văd și în evoluția infecțiilor provocate de bacterii rezistente.

Datele ECDC pentru 2024 indică o creștere importantă a incidenței unor infecții grave din România. În cazul infecțiilor sanguine provocate de Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, indicatorul a crescut cu 53,2% față de 2019.

Și mai îngrijorătoare este evoluția infecțiilor sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată inclusiv în tratarea unor infecții severe. Incidența estimată a crescut de la 7,12 cazuri la 100.000 de locuitori în 2019 la 20,31 în 2024.

Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă capacitatea de a supraviețui tratamentelor care, în mod normal, ar trebui să le distrugă sau să le împiedice dezvoltarea. În aceste condiții, infecțiile pot deveni mai dificil de tratat, pot necesita medicamente mai puternice și spitalizări mai lungi.

Antibioticele nu tratează răcelile și gripa

Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor pentru infecții virale. Răceala, gripa și majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu acționează asupra acestora.

Specialiștii recomandă ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, în doza și pe durata stabilite. Medicamentele rămase de la tratamente anterioare nu trebuie folosite din proprie inițiativă și nici oferite altor membri ai familiei.

De asemenea, un tratament nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.

Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile își dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui tratamentului.

O problemă care poate afecta generațiile viitoare

Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial. Dacă fenomenul continuă să se extindă, inclusiv intervențiile chirurgicale, transplanturile și tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot deveni mai riscante, deoarece infecțiile apărute în aceste situații vor fi mai greu de controlat.

România are în față un obiectiv dificil până în 2030: reducerea consumului de antibiotice, îmbunătățirea modului în care sunt prescrise și limitarea răspândirii bacteriilor rezistente.

Dincolo de măsurile luate de autorități și de personalul medical, responsabilitatea începe și cu fiecare pacient. Antibioticele trebuie folosite doar atunci când sunt necesare. Altfel, medicamentele care au salvat milioane de vieți riscă să își piardă treptat eficiența.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧