Adaugă ca sursă preferată în Google

• asta au reclamat liberalii brăileni în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare a CJ Brăila • aceştia au făcut referire la modul în care s-au desfăşurat achiziţiile la lucrările de asfaltare a drumurilor judeţene, arătându-se extrem de suspicioşi în legătură cu episodul în care firma câştigătoare, “Hidrosalt”, s-a retras subit, iar contractul a fost câştigat de cei de pe locul 2 şi 3 – “Tancrad” şi “Promotas”  • de cealaltă parte, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, susţine că a respectat legislaţia şi procedurile
 
Modul în care se desfăşoară licitaţiile pentru lucrările publice în judeţul şi municipiul Brăila rămâne în continuare un subiect de dispută pe scena politico-administrativă locală. Liberalii brăileni au comentat, în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean de la finele lunii trecute, modul în care au decurs licitaţiile pentru lucrările de asfaltare ale drumurilor judeţene, acuzând că, într-un fel sau altul, au câştigat tot “firmele de casă” ale PSD. Mai exact, aceştia s-au arătat extrem de neîncrezători în legătură cu episodul în care societatea bucureşteană “Hidrosalt”, care câştigase iniţial licitaţia la preţul cel mai mic (15 milioane lei), după o perioadă de contestaţii şi procese, a decis subit, să renunţe la contract în favoarea firmelor de pe locul 2 şi 3 – “Tancrad” şi “Promotas”. Practic, după cum se ştie, “Hidrosalt” nu a mai semnat actele şi a fost descalificată, astfel încât, fiind un contract cadru, lucrarea a ajuns să fie preluată, dar la preţuri mai mari (2,5 milioane lei în plus), de cei care ieşiseră pe locurile următoare. Ei bine, PNL-iştii, în frunte cu liderul Alexandru Dănăilă, au precizat că la mijloc ar putea fi o înţelegere între firmele participante şi au avertizat că de acum scenariul s-ar putea repeta la alte licitaţii. Mai mult, aceştia au dat vina pe caietele de sarcini prost făcute de autorităţile brăilene.
De cealaltă parte, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a explicat că, iniţial, insituţia a propus pentru această licitaţie alte variante de caiete de sarcini, însă au fost respinse la Bucureşti. PSD-istul a afirmat că a respectat legislaţia, arătându-se şi el nemulţumit de modul în care se derulează achiziţiile publice în România. Cât despre diferenţa de bani pe care CJ-ul este nevoit să o plătească acum ca urmare a “rocadei” firmelor care au participat la licitaţia pentru asfaltarea drumurilor judeţene, Chiriac a afirmat că va încerca să o recupereze de la “Hidrosalt”, pe care o va acţiona în instanţă.
 
Liberalii avertizează că scenariul înţelegerii între firme se va repeta
În cadrul discuţiilor despre raportul de activitate al CJ Brăila pe anul 2017, consilierul judeţean Alexandru Dănăilă a ţinut să îi atragă atenţia şefului instituţiei că a “uitat” să scrie şi despre problemele apărute la nivelul achiziţiei publice pentru lucrările la drumurile judeţene.
“Suntem la mai bine de un an şi jumătate, aproape doi ani de zile din mandatul dumneavoastră şi din păcate drumurile judeţene au ajuns în cea mai gravă situaţie. Jalnic! Suntem la capătul lumii din punct de vedere al infrastructurii judeţene. În momentul acesta am ajuns să mergem pe drumuri judeţene de pământ. CJ a luat amendă de la Poliţia Naţională pentru chestiunea asta. Este pusă în pericol viaţa cetăţenilor! A câştigat societatea «Hidrosalt». În urma tuturor contestaţiilor şi după ce a fost desemnată câştigătoare definitiv, firma aceasta nu a mai venit să semneze contractul. Un an de zile, sau cât a durat procedura cu contestaţii cu tot, noi am pierdut timp în repararea drumurilor, dar mai mult decât atât, au venit firmele de pe locul II – două firme controversate oarecum, care au avut contracte cu statul, care au avut probleme în executarea contractelor, care au lăsat lucrări neterminate, nefinalizate inclusiv la Primăria Municipiului Brăila. Dumneavoastră semnaţi contractul, pentru că aţi făcut un tip de procedură de licitaţie destul de delicat”, a criticat Dănăilă.
Liberalul a ţinut să puncteze că în urma tuturor acestor probleme, CJ Brăila va cheltui încă 500.000 euro în plus pentru lucrările la drumurile judeţene, adjudecate la alt preţ decât cel iniţial cu care câştigase “Hidrosalt”.
“Râdeţi acum pentru că daţi din banii CJ Brăila, nu din banii dumneavoastră. Eu vă spun că am văzut la Primăria Municipiului Brăila o situaţie asemănătoare şi de asta îmi pare rău că râdeţi. Când a sărit masticul de sub liniile de tramvai pe Bulevardul Dorobanţilor şi s-a oprit circulaţia tramvaielor, lucra tot firma care este aici (n.r. – Tancrad), care m-a dat şi în judecată că i-am prejudiciat imaginea şi i-am stricat imaginea cu alţi posibili clienţi. La momentul respectiv au fost 4 firme care s-au înscris la licitaţie să facă expertiză pentru stabilirea vinovatului în problema respectivă. A fost o procedură similară. Tot aceste firme care lucraseră prin interpuşi i-au pus pe ceilalţi să se retragă după ce câştigaseră alţii licitaţiile. Deci este o chestiune care se repetă”, a mai adăugat Dănăilă.
La rândul său, consilierul judeţean PNL Florin Cîrligea a afirmat că preşedintele CJ Brăila a procedat bine din punctul său de vedere că a venit cu ideea unui acord cadru, astfel încât lucrările la drumurile judeţene se pot derula chiar dacă, în mod suspect, câştigătorul a decis să se retragă. Însă, liberalul a mai adăugat că nu îşi doreşte să se ajungă din nou la scenariul când toţi investitorii fugeau de judeţul Brăila şi nu participau la licitaţii, pentru că ştiau că ulterior vor avea probleme la recepţia lucrărilor.
“Se ştia la nivel naţional – şi credeţi-mă, sunt multe societăţi care nu veneau la licitaţii aici – , că unii erau controlaţi cu acul şi cu boldul, iar alţii mai puţin controlaţi. (…) Se practică lucrul acesta (n.r. – înţelegeri între firme). Ori cel de pe locul 1 este speriat şi pleacă pentru că i-o fi spus cineva la ureche: «Băi, vezi că dacă te apuci de lucrări o să te măsurăm de 1.000 de ori. Ia-ţi tălpăşiţa!». Eu nu spun că aşa s-a întâmplat acum, dar ca idee. Ori, respectivul a spus: «Domnule, nu mă mai încadrez». Trebuie făcut în aşa fel caietul de sarcini încât să evităm aceste lucruri. Garanţia de participare la licitaţie la o asemenea lucrare trebuie să fie zdravănă de tot. Nu poţi să vii cu o mătură să asfaltezi un judeţ. Că nu ai cum! Aşa tot închiriem de la unul, de la altul, de la 9. Toată lumea poate să facă pachet de fel de fel de utilaje. E foarte dificil de gestionat acest lucru, dar trebuie făcut în aşa fel încât să nu mai avem probleme similare”, a precizat Cîrligea.
Liberalul Ovidiu Nechita a subliniat că marea greşală a CJ Brăila este aceea că analizează patrimoniul firmelor participante la licitaţii, în loc să le solicite în caietul de sarcini să prezinte doar utilajele şi oamenii disponibili la momentul lucrării, pentru că de multe ori societăţile respective sunt angrenate în alte investiţii la nivel naţional şi deşi au cu ce se lăuda pe hârtie, în teren nu fac faţă.
 
Chiriac susţine că CJ Brăila va recupera banii de la «Hidrosalt»
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a dorit să vină cu unele lămuriri privind comentariile liberalilor şi să răspundă chiar în plen pe tema achiziţiilor la lucrările pentru drumurile judeţene. Acesta a ţinut să puncteze că achiziţiile s-au derulat cât se poate de legal şi conform procedurilor în vigoare. Chiriac a reamintit că a luat decizia să meargă pe varianta unui acord cadru, cu mai mulţi câştigători, pentru a creşte şansele ca lucrările să înceapă mai repede.
“S-au declarat câştigătorii în ordinea expunerii: Locul 1, 2, 3. Cei de pe locul 1 au fost înştiinţaţi începând cu data de 19 ianuarie, când era iarnă, au fost chemaţi, au semnat acordul cadru. Au fost rugaţi, efectiv să se pregătească pentru că vor fi chemaţi imediat cum se va termina iarna şi vremea va fi favorabilă pentru începerea lucrărilor. Nu au venit! Nu şi-au mai asumat nici garanţia de bună execuţie. Dacă ştiţi – şi poate ştiţi din administraţie -, dacă ei erau singurii câştigători cu siguranţă şi anul acesta eram blocaţi şi luam procedura de la început. Tocmai de aceea am mers cu varianta contractului subsecvent, cu locul 2. Firmele acestea şi-au asumat că fac lucrările. Acum, dumneavoastră aveţi foarte multe informaţii – că sunt proşti, că sunt buni, că fac lucrările nu ştiu cum -, tocmai de aceea avem datoria, prin Direcţia Tehnică, prin dirigintele de şantier, noi toţi, să punem accent pe calitatea şi pe termenul de execuţie al lucrărilor. Termenul este de 2 luni de zile. Trebuie să îşi asume lucrurile acestea”, a declarat Chiriac.
Şeful Consiliului a mai punctat că instituţia a demarat în luna aprilie procedurile pentru un nou acord cadrul în perioada 2019-2020, ca să nu se mai repete situaţiile problematice din anii trecuţi. De asemenea, Chiriac a adăugat că în urma contestaţiilor CJ Brăila a pierdut bani, dar a avut de suferit şi din punct de vedere al imaginii, astfel că are de gând să acţioneze în instanţă firma “Hidrosalt”, pentru a recupera 500.000 euro, dar şi banii cheltuiţi cu amenzile venite de la Poliţie pentru accidentele pe drumuri.
“Diferenţa de sumă de la primul câştigător va fi recuperată de la cel care a câştigat şi nu şi-a mai asumat efectuarea lucrărilor. Îl vom da în judecată! Trebuie să plătească aceşti oameni, pentru că noi toţi suferim, inclusiv amenzile primite de Consiliul Judeţean de la Poliţie. Eu vă spun că avem – şi vă mulţumesc celor care au votat de a angaja o casă de avocatură -, şanse mari să recuperăm aceste sume. Inclusiv amenzile. Bani care se vor întoarce în bugetul CJ Brăila”, a mai adăugat sursa citată.
Chiriac a dorit să sublinieze şi că nu îl interesează firma câştigătoare, ci doar ca lucrarea să fie dusă la bun sfârşit şi să fie de calitate. Cât despre caietul de sarcini prost făcut, preşedintele Consiliului a negat acuzaţiile, punctând că a avut mai multe încercări de a realiza acest document, însă i-au fost respinse de ANAP, astfel că s-a ajuns la o formă finală mai mult în favoarea firmelor participante.
Liberalul Ovidiu Nechita s-a arătat deranjat de antepronunţarea preşedintelui CJ Brăila în privinţa câştigării bătăliilor în instanţă cu firmele. Acesta a reiterat ideea că totul ţine de modul în care se întocmeşte caietul de sarcini şi i-a atras atenţia şefului CJ Brăila că prin afirmaţiile sale legate de procese inspiră teamă tuturor posibililor investitori în zona noastră. Mai mult, Nechita a criticat faptul că s-a permis ca în locul “Hidrosalt”, care a câştigat licitaţia cu un preţ, să preia lucrarea firmele de pe locurile 2 şi 3, însă nu la aceeaşi sumă, ci la costuri mai mari.
De cealaltă parte, PND-istul Cătălin Iordache a intervenit cu precizarea că nu preţul este cel mai important lucru în acest context, ci calitatea lucrării, punctând că este evident faptul că o lucrare bună înseamnă automat şi un preţ mai mare.
 
Dănăilă acuză liderii administraţiei că nu ştiu să facă un caiet de sarcini
Ulterior acestei şedinţe, preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă a reluat subiectul în cadrul unei conferinţe de presă, în care a subliniat că toată problema porneşte de la scrierea caietelor de sarcini. Acesta a făcut o comparaţie cu situaţia de la municipiu şi a precizat că în perioada în care era viceprimar a reuşit cu ajutorul unor specialişti în domeniu, să realizeze un model de caiet de sarcini bun, care însă a fost schimbat de administraţia PSD, pentru că nu reuşeau să îşi mai sprijine “firmele de casă”.
“Când am încheiat mandatul la Primărie începuse procedura pentru achiziţia serviciului de plombări. Într-un final s-a făcut o economie de 2 milioane euro, din contractul respectiv cu «Tancrad». Sunt bani în plus pe care «Tancrad» în mod normal i-ar fi luat, îi prinsese la toate contractele anterioare, doar că în anul în care am gestionat eu contractul, nu a mai reuşit. Am făcut atunci un caiet de sarcini cu nişte oameni care cunoşteau legislaţia la momentul respectiv, toate detaliile tehnice. Un caiet de sarcini pe care domnul primar Marian Dragomir şi cu echipa nou aleasă la conducerea Primăriei l-au tot blamat. Le-a trebuit vreo 6 luni de zile ca să modifice din caietele de sarcini câte puţin, ca să facă în aşa fel încât la licitaţie să câştige tot felul de firme din astea care au experienţă în alte domenii de activitate decât asfaltare”, a declarat Dănăilă.
Liberalul a explicat că dacă autorităţile brăilene “introduc fantezii în caietele de sarcini doar ca să le fie respinse”, este normal că se pot plânge ulterior de licitaţiile publice.