Politică
Pro România. Schimbări necesare la nivelul Educaţiei
• deputatul independent (coordonator Pro România Brăila) Emilia Meiroşu a prezentat câteva concluzii la care au ajuns reprezentanţii partidului din care face parte privind anumite sectoare dintr-un viitor program de guvernare • în acest context, Meiroşu a expus câteva dintre ideile pe care Pro România le consideră necesare la nivelul sistemului educaţional • printre acestea se numără şi orientarea elevilor către rute profesionale corecte încă din clasa a 5-a
Deputatul independent Emilia Meiroşu (coordonator Pro România Brăila) consideră că sistemul educaţional din ţara noastră are nevoie de mai multe schimbări care în timp ar influenţa modul în care funcţionează societatea. Aceasta a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă, că Educaţia a fost una dintre temele dezbătute la primul Congres al Pro România din perioada 20-21 octombrie, unde au avut loc întâlniri cu specialişti în domeniu pe mai multe sectoare de activitate.
Meiroşu a explicat că partidul său încearcă să organizeze astfel de întâlniri în urma cărora va realiza un viitor program de Guvernare. În ceea ce priveşte Educaţia, deputatul a precizat că în urma Congresului Pro România s-a ajuns la concluzia că una dintre măsurile primordiale o reprezintă orientarea profesională corectă a elevilor, încă din clasa a 5-a, dar şi realizarea unei infrastructuri şcolare care să asigure educaţia copiilor, în special din mediul rural, dar nu numai, prin realizarea de Centre şcolare puternice.
“Am pornit discuţia de la recentul raport al Comisiei Europene care ne plasează pe noi ca sistem educaţional românesc într-un clasament ruşinos, cu o rată a abandonului şcolar de 18%. Aceasta este o primă chestiune pe care va trebui să o rezolvăm. De aici putem trage concluzia că problema fundamentală a acestei ţări este Educaţia, sistemul educaţional. Pentru că de aici s-au dezvoltat şi celelalte crize pe care le trăim împreună. În primul rând, criza morală, criza de neîncredere pe care toţi cetăţenii acestei ţări o resimt. Criza morală a venit din două teme pe care tinerii le împărtăşesc astăzi: cei din sistemul educaţional susţin că şcoala nu le foloseşte la nimic şi va trebui să facem toate demersurile şi cu toate forţele – profesori, educatori -, pentru a demonta această idee. «Şcoala nu foloseşte la nimic» este cea mai gravă afirmaţie pe care un tânăr în formare poate să o împărtăşească. Şi cealaltă afirmaţie, a adultului, dezvoltată din cea de mai sus, este că: «Pot să rezolv orice, îmi permit orice». Ajungem la concluzia că societatea este atât de frântă între vârfurile educaţionale, care vor să meargă înainte, care au înţeles demersul a ceea ce înseamnă sistem de învăţământ la ora aceasta, şi cei care încearcă să se descurce, care consideră că totul poate fi rezolvat, iar dacă nu rezolvat măcar amestecat, furat (găsesc o modalitate), încât va trebui să demontăm aceste două mituri”, a declarat Meiroşu.
Aceasta a mai subliniat că reprezentanţii Sindicatelor au mai ridicat problema birocraţiei excesive, dar şi a plăţii diferenţiate a învăţătorilor de etnie maghiară, care primesc o plată suplimentară dacă acceptă să predea limba română, lucru care nu este valabil şi pentru învăţătorii din alte zone.
“S-a mai vorbit despre subfinanţarea sistemului şi cu precădere centralizarea pe finanţare, pentru că la ora aceasta banii vin din minister către inspectoratele şcolare care distribuie banii către şcoli. De aici dorinţa exprimată de a descentraliza cu adevărat sistemul de învăţământ. O altă temă a fost reorganizarea reţelei şcolare astfel încât să obţinem calitate şi eficienţă financiară. O doamnă preşedinte al unui ONG, care se ocupă de temele de educaţie, ne-a propus să gândim o variantă prin care am putea înfiinţa reţeaua şcolară în funcţie de GAL-urile deja înfiinţate în judeţe. Astfel încât, în satele unde nu mai poate fi susţinută unitatea şcolară cu 2 -5 elevi, să putem să le oferim calitate în educaţie pe o structură mai mare în care să strângem mai mulţi elevi. Toate aceste idei au fost începutul unei discuţii ample pe educaţie. Discuţie care va continua. Ne-am propus să facem întâlniri trimestrial, astfel încât în momentul în care ne vom prezenta cu programul de guvernare, acesta să reflecte dorinţele directe ale celor care gestionează sistemul de învăţământ, de sănătate, relaţiile externe şi sistemul economic, bineînţeles”, a mai spus sursa citată.
Meiroşu susţine că avem nevoie de Centre Educaţionale în judeţ
Deputatul Emilia Meiroşu a dorit să sublinieze că din punctul său de vedere societatea românească trebuie să se decidă mai repede ce anume îşi doreşte de la elevii actuali şi viitori.
“Vrem ca toţi elevii să ajungă să dea un Bacalaureat sau vrem ca toţi elevii să se orienteze către rute profesionale corecte? Spun asta pentru că unora dintre elevi trebuie să li se ofere cealaltă rută educaţională. Ei pot merge către şcolile de meserii şi cele de învăţământ dual. Dar pentru asta ne trebuie următoarea măsură: orientarea şcolară şi profesională să fie făcută începând cu clasa a cincea. Adică părintele – pentru că aici este cheia -, să înţeleagă din timp care este nivelul maxim pe care poate să îl atingă un copil. Şi nu există copii buni sau mai puţin buni. Ei sunt copii. Orientându-i corect, ei pot să îşi aleagă drumul, astfel încât să creezi acea stare de bine la final şi să fie mulţumiţi de sine şi de munca pe care au depus-o. Pentru că avem nevoie şi de merseriaşi buni – şi recunoaştem cu toţii acest lucru -, avem nevoie şi de ingineri, avem nevoie şi de profesori, avem nevoie de toate categoriile socio-profesionale”, a adăugat parlamentarul.
Special pentru judeţul Brăila, Meiroşu s-a arătat convinsă că ar fi nevoie de înfiinţarea mai multor centre educaţionale bune, care să deservească elevi din comunele unde şcolile încep să se închidă.
“Şcoala se autodesfiinţează la ora aceasta pe un singur criteriu: lipsa elevilor. Pentru că suntem pur şi simplu încorsetaţi de acest cost standard, pe care Pro România vrea să îl elimine. Dar asta doar dacă reuşim să creăm acele centre care să ofere calitate şi performanţă copiilor. Să realizăm nişte şcoli foarte puternice în care să reuşim să aducem copii. Să ofere şi calitate şi să nu le lipsească baza materială. Nu presupune închiderea unor şcoli, ci o reorganizare şcolară astfel încât sistemul să funcţioneze. Problema nu este în municipiu, oameni buni. Problema cea mai mare este la nivel de judeţ. În iarnă a fost propusă o măsură foarte dură în sensul că exista riscul ca nişte comune să rămână fără unitate de învăţământ. O asemenea măsură ar putea fi implementată la un moment dat, dar atunci când ai toată infrastructura educaţională, dar, în special, maşini să duci elevii la altă şcoală. Şi să vă spun şi de ce. Pentru că un elev de pregătitoare termină orele la 11:40, un elev de clasa a opta, la ora 13 – 14. Cel mic, ar însemna să aştepte să termine cel mare. Deci întâi trebuie să rezolvăm problema aceasta a bazei materiale, a infrastructurii şi după aceea să ne aventurăm să mutăm elevi, profesori dintr-o şcoală în alta”, a conchis Meiroşu.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
