Social Media

Economie

Primarul vorbeşte de şantaj

Timp de citire: 7 minute

• sindicatul companiei se delimitează de acţiunea spontană de protest, conducerea “Braicar” somează protestatarii să reia lucrul şi-i ameninţă cu desfacerea contractului de muncă pentru “lipsă nemotivată de la serviciu”, iar primarul municipiului vorbeşte despre radicalizarea acţiunii angajaţilor doar pentru a obţine o creştere salarială mai mare • în toată această “furtună” călătorii au fost nevoiţi şi vineri să circule pe jos ori să se înghesuie în singurele maxi-taxi rămase în oraş • mai grav: este posibil ca nici în acest weekend să nu avem transport în comun
 
Tensiunile cresc de la o zi la alta în oraş odată cu prelungirea situaţiei de criză generată de protestul spontan al salariaţilor companiei publice de transport în comun care au refuzat, începând de joi dimineaţă, de la ora 5.00, să mai iasă pe trasee. În tot vacarmul creat, părţile implicate direct sau indirect în acest conflict îşi argumentează poziţiile, declaraţiile ori deciziile adoptate în încercarea de a arăta că dreptatea le aparţine.
În prima zi de grevă spontană, organizaţia sindicală a salariaţilor din “Braicar” a emis o adresă către conducerea companiei în care se delimitează clar de mişcarea de protest şi insistă pe ideea că nu a avut rol catalizator în declanşarea acesteia. “Decizia instanţei de judecată cu privire la acţiunea formulată de SC Braicar SA Brăila a fost adusă la cunoştinţa salariaţilor cu precizarea că Sindicatul Liber Transloc Brăila va relua proceedurile cu privire la declanşarea conflictului colectiv de muncă ţinând cont de recomandările instanţei de judecată. În data de 24.05.2018 salariaţii au oprit în mod voluntar activitatea fără a informa conducerea Sindicatului Liber Transloc Brăila. (…) Reiterăm încă o dată faptul că responsabilitatea Sindicatului Liber Transloc Brăila se opreşte la momentul în care Tribunalul Brăila în data de 23.05.2018 a admis acţiunea formulată de SC Braicar SA Brăila şi aceasta a fost adusă la cunoştinţa salariaţilor. Oprirea voluntară a activităţii este o decizie a salariaţilor care nu are legătură cu data în care era programată greva de avertisment şi nici cu tabelele semnate (este vorba despre tabelele cu semnăturile de susţinere a mişcărilor de protest la nivelul unităţii – n.r.) comunicate către SC Braicar SA Brăila”, se menţionează în materialul amintit în care sunt trecute şi principalele revendicări ale greviştilor. 
În replică, într-un mesaj adresat public propriilor angajaţi, conducerea companiei îi somează practic pe aceştia să reia activitatea invitând în egală măsură la dialog şi negociere. “Stimaţi angajaţi, vă solicităm să reluaţi activitatea, încetarea totală a lucrului fiind de natură să afecteze grav SC Braicar SA şi întreaga comunitate locală. Aşa cum cunoaşteţi, greva de avertisment programată a se desfăşura în data de 24.05.2018 între orele 5.00 – 7.00 a fost constatată ca fiind ilegală de către Tribunalul Brăila. Prin urmare, orice formă de încetare a lucrului se derulează cu nerespectarea legii, situaţie în care vor fi aplicate sancţiunile aferente inclusiv recuperarea prejudiciilor create societăţii.  (…) Vă facem cunoscut că încetarea activităţii pentru o zi generează pierderi de circa 100.000 lei care vor fi recuperate de la persoanele vinovate. Conducerea îşi manifestă disponibilitatea negocierii în măsura în care există reprezentanţi ai salariaţilor care au încetat activitatea în mod ilegal, desemnaţi conform legii”, se arată în mesajul amintit, însoţit de scuze adresate călătorilor.
Ulterior, în cursul după-amiezii de vineri, compania a revenit cu un nou comunicat către protestatari prin care le atrage atenţia că riscă desfacerea contractului de muncă în cazul în care nu reiau lucrul: “Conform regulamentului intern (…) lipsa nemotivată de la serviciu 3 zile în cursul unei luni este sancţionată cu concediere. Simpla prezenţă în incinta Depoului Radu Negru nu echivalează cu prestarea efectivă a muncii, motiv pentru care zilele (orele) nelucrate se vor regăsi în pontaj ca zile nemuncite ceea ce va atrage răspunderea disciplinară şi civilă, după caz”.
Coincidenţă sau nu, anul trecut în toamnă, după un scenariu oarecum asemănător, oraşul Oradea a fost blocat de greva spontană a salariaţilor operatorului public de transport. După negocieri eşuate cu protestatarii care cereau creştere salarială, municipalitatea de acolo şi-a retras oferta de majorare a salariilor, mai mult, a anunţat că vor avea loc concedieri de personal şi că vor fi acceptate toate eventualele demisii ale şoferilor care vor să plece din companie în atare condiţii. A doua zi după aceste măsuri, transportul public în oraş a fost reluat.  
 
Scenariul Oradea….
Aflat în delegaţie a Băncii Mondiale în Japonia, primarul municipiului, Marian Dragomir, a revenit cu o serie de completări în ce priveşte declaraţia sa dată în exclusivitate reporterilor “Obiectiv” în prima zi a grevei spontane, precizări în care vorbeşte deschis despre un şantaj la adresa companiei din partea protestatarilor. “O poziţie radicală din partea angajaţilor va genera aceeaşi poziţie şi din partea celorlalte părţi. Dialogul bazat pe realităţi economice după reluarea activităţii este singura soluţie în această situaţie. (…) Sunt de acord cu o creştere normală, decentă a salariilor, dar asta fără a împovăra compania, fără a creşte preţul biletului, fără riscul de a o duce spre faliment. Refuzul de a ieşi pe traseu poate fi considerat un şantaj la adresa conducerii societăţii. Insist pe ideea că, în continuare, doar pe calea dialogului se poate ajunge normal la o soluţie de rezolvare a problemelor. (…) Îi invit la dialog, să înceapă discuţiile pe care le-au evitat. Astfel încât să nu sufere în primul rând cetăţenii oraşului, iar în al doilea rând angajaţii Braicar care pe perioada grevei nelegale nu vor primi salarii, sporuri şi alte drepturi. Prin extinderea abuzivă a acestei greve ilegale, mii de elevi de liceu, studenţi şi angajaţi sunt afectaţi, iar imaginea societăţii Braicar va avea de suferit. Intenţia unor persoane de a şantaja astfel creşterea exagerată a salariilor poate conduce şi la atitudini la fel de radicale bazate doar pe prevederi legale din partea conducerii societăţii, fapt ce trebuie eliminat. (…) Regret atitudinea nejustificată a unor şoferi care nemulţumiţi de criticile brăinenilor au folosit cuvinte obscene la adresa acestora”, a venit cu precizări Dragomir, într-o postare pe pagina sa de Facebook. În acelaşi material edilul reia şi argumentele invocate de-a lungul timpului în favoarea deciziei de a scoate din piaţa locală de transport a operatorilor de tip maxi-taxi: indisciplină în trafic, evaziune fiscală prin neeliberarea de bilete, datorii neachitate către bugetul local.
Reamintim că salariaţii companiei programaseră pentru joi, 24 mai, o grevă de avertisment cu întreruperea lucrului timp de două ore, începând cu ora 5.00, acţiune de protest ce a fost declarată nelegală de către Tribunalul Brăila, sesizat fiind în acest sens de către administraţia “Braicar”. Numai că salariaţii companiei au decis să declanşeze o grevă spontană cu oprirea activităţii.
Lista nemulţumirilor salariaţilor cuprinde următoarele revendicări: Stabilirea coeficienţilor minimi de ierarhizare pentru salariaţi conform competenţelor profesionale, în funcţie de pregătire; Stabilirea unei Grile de salarizare cu un pas identic între nivele; Încadrarea tuturor categoriilor de salariaţi în limitele de salarizare conform noii grile propuse, cu respectarea coeficienţilor minimi de ierarhizare; Reglementarea modului de plată conform codului Muncii pentru cei care lucrează continuu, mai mult de 5 zile consecutiv (se lucrează mai mult de 14 zile fără libere); Stabilirea unui calendar privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă; Stabilirea repartizărilor lunare pentru toţi salariaţii.
De precizat că lista de semnături din partea salariaţilor care au fost chestionaţi în privinţa declanşării acţiunilor de protest, aşa cum cere legislaţia în domeniul muncii, cuprinde acordul scris al majorităţii angajaţilor “Braicar” (305 semnături “pentru” dintre cei aproape 400 de angajaţi ai unităţii). 

Economie

60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru

• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent

Publicat

în

60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru

Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.

Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.

Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.

În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.

Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.

„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.

Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.

Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.

Citește articolul complet

Economie

Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale

• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei

Publicat

în

Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).

Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.

Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.

În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă;  neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.

„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧