Cultură
Primăria Brăila vs. România Film. Război pentru cinematograful “Central”
• după ani de zile de când se discută pe această temă, autorităţile brăilene au început oficial demersurile de preluare a cinematografului din patrimoniul “România Film” • consilierii locali au aprobat, ieri, o hotărâre prin care îl împuternicesc pe primarul Dragomir să facă toate demersurile necesare • conducerea RADEF nici nu vrea să audă despre un astfel de transfer • “Nu o să-l ia nimeni cu japca, nu mai suntem pe vremea naţionalizărilor comuniste!”, spune directorul acestei instituţii • conducerea RADEF se arată, însă, deschisă unei asocieri în participaţiune, prin care Primăria Brăila să ajute la modernizarea sălii de proiecţie • un astfel de proiect a fost implementat cu succes la Bistriţa, unde vechiul cinematograf a devenit ultramodern şi a primit numele actorului Adrian Pintea
Autorităţile brăilene sunt mai hotărâte ca niciodată să preia în administrare cinematograful “Central”, aflat în prezent în patrimoniul Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) “România Film”. Despre o astfel de intenţie se vorbeşte de câţiva ani, însă este pentru prima dată când demersul este demarat oficial. Astfel, în şedinţa de joi, 28 septembrie, Consiliul Local Municipal a adoptat o hotărâre prin care aprobă solicitarea de trecere a cinema “Central” din domeniul privat al statului şi administrarea RADEF în domeniul public al municipiului Brăila, în vederea transmiterii acestuia în administrarea Casei de Cultură a Municipiului Brăila. Prin aceeaşi hotărâre, consilierii locali l-au împuternicit pe primarul în funcţie, Marian Dragomir, să facă demersurile necesare, prin aparatul de specialitate din subordine, pentru realizarea transferului respectiv.
Actul adoptat în CLM este doar un prim pas în preluarea de către Primărie a cinematografului “Central”. Pentru ca demersul să fie dus până la capăt, e nevoie de o atitudine cooperantă a celor de la RADEF, iar după cum recunoaşte inclusiv primarul Marian Dragomir, deocamdată nu s-a ajuns la niciun acord cu regia “România Film”, cea care deţine în prezent cea mai mare sală de proiecţie din municipiul Brăila. Primăria susţine că are legislaţia de partea sa. De altfel, în decembrie 2016 a fost adoptată o ordonanţă de guvern (OG 91). Printre alte prevederi, acest act normativ susţinut de Ministrul Culturii din Guvernul Cioloş, Corina Şuteu, se referea şi la repunerea în termen a Legii 303 din 2008, prin care s-a stipulat trecerea cinematografelor de la RADEF la autorităţile locale. Acea lege nu a fost aplicată la timp, iar termenul până la care transferul ar fi trebuit să aibă loc a expirat. Prin OG 91/2016 se acorda un nou termen pentru realizarea mutării cinematografelor în patrimoniul unităţilor administrativ teritoriale.
Primarul Marian Dragomir ne-a declarat, ieri, că, având împuternicirea dată de CLM, va solicita oficial RADEF-ului să predea cinematograful “Central” către autorităţile locale. “Deocamdată, nu e lămurită problema cu RADEF, dar noi sperăm să avem câştig de cauză, având în vedere că sunt ani de zile de când acest cinematograf nu mai este folosit la adevărata lui capacitate. După ce se va face transferul, vor exista două variante de lucru, din care trebuie să alegem una, tot cu aprobarea consilierilor locali. Fie vom investi cu bani de la bugetul local pentru renovarea şi modernizarea cinematografului, iar sala va rămâne în administrarea Primăriei, fie vom organiza o licitaţie, astfel încât investiţia să fie făcută de o firmă privată, care să exploateze sala în continuare, punând-o gratuit la dispoziţia Primăriei, cu ocazia unor evenimente publice. Un lucru trebuie să fie, însă, clar pentru toată lumea: în mandatul nostru, «Central»-ul îşi va menţine statutul de sală de cinema sau de spectacole, în niciun caz nu se va transforma în discotecă sau salon de nunţi, aşa cum s-a întâmplat cu alte cinematografe din oraş”, ne-a declarat primarul Marian Dragomir.
“Asociere, da, preluare cu forţa, nu!”
Socotelile autorităţilor brăilene nu se potrivesc deloc cu cele ale conducerii RADEF. Directorul acestei instituţii, Adrian Mironescu, ne-a declarat că în niciun caz nu va fi de acord cu cedarea cinematografului “Central” către autorităţile brăilene. “Un astfel de transfer nu se poate face cu forţa, ca pe timpul naţionalizărilor comuniste. Ce nu se înţelege este că acest imobil nu se află în domeniul privat al statului ci face parte din patrimoniul RADEF. Oricum, Legea 303 din 2008 este deja perimată, iar Ordonanţa 91 din 2016 a fost abrogată. Cât timp a funcţionat Legea 303, au fost predate către autorităţile locale, la nivel naţional, 150 de cinematografe, iar din acestea doar 10 au fost reabilitate. Restul au fost lăsate să se degradeze sau, în cazul unora, chiar dacă au fost reabilitate, li s-a schimbat ulterior destinaţia şi nu au mai funcţionat ca săli de proiecţie. În concluzie, aceste transferuri către autorităţile locale nu şi-au atins scopul. Noi venim acum cu o viziune nouă, în sensul că păstrăm cinematografele şi încercăm să le salvăm prin investiţii făcute în colaborare cu autorităţile locale sau chiar cu firme private. Aşteptăm cu interes să fim contactaţi de autorităţile brăilene cărora le vom propune o asociere în participaţiune, în genul celeia pe care am făcut-o la Bistriţa, unde fostul cinematograf (Dacia n.n.) a fost reabilitat la cel mai înalt nivel, iar acum îi poartă numele actorului Adrian Pintea. Nu excludem nici parteneriatele public-private, cu firme interesate să investească alături de noi”, ne-a declarat directorul Mironescu, care se află de doi ani la conducerea “România Film”.
Fiind relativ nou în funcţie, acesta nu ştie probabil că încă de când s-a adoptat Legea 303/2008 autorităţile locale brăilene au încercat să preia în administrare de la RADEF atât cinematograful „Central”, cât şi fostele cinematografe „Bulevard” şi „Pescăruş„. Demersurile nu au avut un caracter oficial, la fel ca acela iniţiat ieri în CLM. S-au purtat, însă, corespondenţe cu RADEF, solicitându-se transferul de active şi pasive, dar regia de film nu a dat curs acestor solicitări. „Intenţia noastră era fermă, însă ne-am lovit de această atitudine a RADEF-ului, care a refuzat să ne predea patrimoniul prevăzut de lege. A fost vorba, probabil, de nişte orgolii ale unor persoane din conducerea acestei regii care, dacă ar fi predat patrimoniul, şi-ar fi pierdut posturile de directori”, ne declara, în urmă cu câţiva ani, fostul primar Aurel Simionescu.
Între timp, cinematograful „Bulevard” (fostul „Republica”), de pe Bdul. Independenţei, s-a transformat în salon de nunţi, iar cinema „Pescăruş„ a ajuns într-o stare deplorabilă. Singurul care încă mai funcţionează, cel puţin teoretic, este cinema „Central”. Acesta mai oferă din când în când proiecţii cinematografice, dar doar în sezonul cald. Odată cu venirea sezonului rece, sala cu capacitatea de câteva sute de locuri se închide, pentru că nu mai are un sistem de încălzire funcţional.
Chiar dacă, în acte, figurează ca având circa 600 de locuri, “Central” mai are acum doar 316 scaune. Anul trecut, vechea aparatură de proiecţie pe peliculă de 35 milimetri a fost în locuită cu un proiector digital, conectat la un dispozitiv “Blue-ray”. Sistemul de sunet din sală este stereo. La ora actuală, la “Central” nu mai sunt difuzate cele mai recente producţii de la Hollywood, ci doar filme europene şi româneşti. Zilele acestea, rulează filmul românesc “Un pas în urma serafimilor”, un film bine primit de critici, care tratează “păcatele” din seminariile unde sunt şcoliţi preoţii români.
Cultură
Clădirile trecutului și poveștile neștiute din spatele lor, explorate în acest weekend la Brăila
• ce viitor ar putea avea Cinema Central și cum pot fi readuse în viața comunității clădirile care au definit Brăila modernă? • acestea sunt câteva dintre întrebările la care vor încerca să răspundă arhitecți, cercetători și oameni de cultură, în cadrul evenimentului ”Zilele MuzA la Brăila”, programat pe 14 și 15 noiembrie
Brăilenii sunt invitați, pe 14 și 15 noiembrie, să redescopere o parte mai puțin explorată a istoriei orașului: arhitectura publică ridicată în perioada anilor ’60–’80. Prin evenimentul ”Zilele MuzA la Brăila. Conversații despre celălalt oraș”, Muzeul de Arhitectură din România propune tururi ghidate, întâlniri și dezbateri despre clădiri care au marcat dezvoltarea orașului și care, chiar dacă fac parte din peisajul cotidian, nu sunt întotdeauna privite ca elemente de patrimoniu.
Ce se va întâmpla cu Cinema Central? Ce valoare au astăzi Sala Polivalentă și Casa Tineretului? Cum pot fi readuse aceste clădiri în viața comunității, fără ca elementele care le definesc să fie pierdute? Sunt câteva dintre întrebările la care organizatorii și invitații evenimentului vor încerca să găsească răspunsuri.
Tururi prin oraș și întâlniri în care se va vorbi despre arhitectura Brăilei
Evenimentele se desfășoară pe parcursul a două zile și continuă demersul expoziției ”Arhitectura celuilalt oraș”, deschisă în octombrie la Cinema Central. Prima întâlnire este programată sâmbătă, 14 noiembrie, când participanții vor putea descoperi, în cadrul unui tur ghidat, clădirile publice construite în perioada socialistă și poveștile din spatele lor. Traseul va porni chiar din expoziție și va continua pe străzile orașului.
Duminică, 15 noiembrie, discuțiile se mută la Teatrul ”Maria Filotti”, unde arhitecți, cercetători, specialiști în patrimoniu și reprezentanți ai administrației publice vor dezbate posibilitățile de valorificare a acestor construcții.
Un subiect important va fi viitorul fostului Cinema Central, clădire aflată în administrarea Primăriei Brăila. Municipalitatea are în vedere transformarea cinematografului într-un spațiu cultural destinat spectacolelor și evenimentelor.
Programul evenimentelor din 14 și 15 noiembrie
Sâmbătă, 14 noiembrie, între orele 14:00 și 17:00, este programat un tur ghidat al expoziției, urmat de o plimbare prin oraș, alături de Mihaela Camelia Roșu și Cristian Bădescu. Întâlnirea va avea loc la Cinema Central, de unde participanții vor porni într-un traseu dedicat arhitecturii publice din anii ’60–’80.
Vor fi prezentate clădiri, povești și transformări care au influențat viața comunității brăilene. Mihaela Camelia Roșu este profesoară de geografie, ghid local certificat și fondatoarea proiectului Walk This Way, Brăila, inițiativă lansată în 2018 din pasiunea pentru patrimoniul și istoria orașului.
Duminică, 15 noiembrie, între orele 11:00 și 13:30, la Sala Studio a Teatrului „Maria Filotti”, va avea loc dezbaterea ”După fantezia modernizării. Ce viitor are «celălalt oraș» al Brăilei?”. Organizatorii recomandă participanților să ajungă începând cu ora 10:30.
Șase invitați din domeniile arhitecturii, cercetării, patrimoniului, managementului cultural și administrației publice vor analiza ce se poate face cu aceste clădiri, cum pot fi adaptate nevoilor actuale și ce rol ar putea avea în viața orașului în următorii ani.
Dezbaterea va fi structurată în trei secțiuni, moderate de Ilinca Păun-Constantinescu, arhitectă, curatoare și coordonatoarea programului MuzA, și Cristian Bădescu, arhitect și co-curator al expoziției ”Arhitectura celuilalt oraș”.
Patrimoniul unei perioade controversate
Prima discuție, intitulată ”Cum recunoaștem valoarea unei moșteniri incomode?”, îi aduce împreună pe arhitecta și cercetătoarea Irina Tulbure-Moldovan, conferențiară la UAUIM București, și pe arhitectul Alex Răuță, cercetător și președinte DOCOMOMO România. Cei doi vor aborda dificultatea de a privi arhitectura perioadei socialiste dincolo de contextul politic în care a fost realizată. Discuția va pune accent pe valoarea arhitecturală și istorică a acestor construcții, dar și pe importanța documentării și protejării lor.
Cum pot redeveni clădirile culturale locuri vii?
A doua secțiune, ”Cum putem construi un program public în aceste clădiri?”, îi reunește pe Monica Sebestyen, arhitectă, manager cultural și directoarea Cinema ARTA din Cluj-Napoca, și pe Radu Nichifor, regizor și manager al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila. Dialogul va porni de la experiența readucerii în circuitul cultural a unor spații existente și va încerca să răspundă unor întrebări concrete: cum poate fi construit un program cultural atractiv, cum poate fi apropiat publicul de aceste locuri și ce funcție ar putea avea Cinema Central în peisajul cultural actual al Brăilei?
Transformarea fără pierderea valorii arhitecturale
Ultima secțiune, ”Cum transformăm fără să pierdem?”, îi aduce în dialog pe Corina Anghelescu, arhitect-șef al Municipiului Brăila, și pe Șerban Țigănaș, arhitect, profesor și decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca. Discuția va aborda provocările practice ale intervențiilor asupra clădirilor existente: regimul proprietății, legislația, nevoile actuale ale comunității și calitatea proiectelor de arhitectură. Pornind de la situația Cinema Central, invitații vor analiza cum pot fi adaptate aceste spații la cerințele prezentului, păstrându-le în același timp identitatea și valoarea. La final, publicul va putea interveni în discuție și va avea ocazia să își exprime opiniile despre viitorul cinematografului și al celorlalte clădiri publice importante ale Brăilei.
”Arhitectura celuilalt oraș”, expoziția care poate fi vizitată până pe 14 decembrie
Evenimentul din noiembrie continuă povestea expoziției ”Arhitectura celuilalt oraș”, deschisă pe 3 octombrie la Cinema Central și curatoriată de arhitecții Cristian Ștefănescu și Cristian Bădescu. Expoziția propune o incursiune în arhitectura civică a perioadei de modernizare socialistă și aduce în atenție 11 clădiri reprezentative pentru dezvoltarea Brăilei.
Printre acestea se numără Cinema Central, Primăria, Hotelul Traian și punctele termice CET din cartierul Hipodrom. Prin machete, fotografii de arhivă, imagini actuale și desene, vizitatorii pot descoperi modul în care aceste construcții au contribuit la schimbarea orașului. Ridicate într-o perioadă marcată de industrializare și extindere urbană, ele au oferit noi spații pentru cultură, administrație, sport, comerț și petrecerea timpului liber. Unele și-au păstrat funcțiunea inițială, altele au fost transformate sau au pierdut rolul pentru care au fost construite. Cu toate acestea, continuă să fie repere importante în peisajul urban.
Demersul expozițional își propune să depășească asocierea automată a acestor clădiri cu perioada politică în care au apărut și să aducă în atenție calitățile lor arhitecturale, precum și locul pe care îl ocupă în istoria orașului. Expoziția poate fi vizitată până pe 14 decembrie 2026, în foaierul Cinema Central, situat pe Calea Galați nr. 8. Programul de vizitare este următorul: Vineri: 15:00–19:00; Sâmbătă și duminică: 11:00–17:00.
Cinema Central este a treia clădire pe care MuzA o redeschide temporar publicului în acest an, după Palatul Creditului Funciar Rural din București și Hotelul Ștefănescu din Băile Govora.
Brăila, ultima oprire din primul an al muzeului călător MuzA
Brăila reprezintă a treia și ultima oprire din primul an al proiectului MuzA – Muzeul de Arhitectură din România, dedicat temei curatoriale ”Fantezia”. Aceasta este prima dintre cele patru teme concepute de Ilinca Pop-Gălățianu și Tudor Elian și explorează felul în care a fost imaginat orașul modern în perioada anilor ’60–’80, sub influența ideii de progres și modernizare. Lansat în 2026, MuzA este un muzeu itinerant care își propune să aducă arhitectura mai aproape de public și să deschidă conversații despre relația dintre oameni și spațiile în care trăiesc.
În următorii patru ani, proiectul va ajunge în alte 11 locuri din România, de la orașe mari la comunități mai mici. Fiecare oprire presupune cercetarea arhitecturii locale, organizarea unei expoziții și desfășurarea unui program public dedicat comunității.
MuzA – Muzeul de Arhitectură din România este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Proiectul este finanțat prin Timbrul Arhitecturii și implementat în perioada 2026–2029 de Asociația IDEILAGRAM. Participarea la evenimentele din 14 și 15 noiembrie este gratuită, în limita locurilor disponibile. Mai multe informații despre proiect și evenimente pot fi găsite pe pagina de Facebook și Instagram MuzA, precum și pe site-ul oficial www.muzeuldearhitectura.ro.
Cultură
„Atât de familiar”, povestea a două femei adoptate din același orfelinat din Brăila la începutul anilor ’90, proiecție specială la Palatul Lyra, cu intrare liberă
• sâmbătă, 14 noiembrie, de la ora 18:00, „Atât de familiar” va avea o proiecție specială la Palatul Lyra din Brăila, cu intrare liberă, în prezența regizoarei Rachel Tâpârjan și a producătoarei Elena Martin (Manifest Film) • proiecția va fi urmată de o discuție cu publicul despre realizarea filmului și despre căutările care le-au adus pe cele două protagoniste înapoi la Brăila • ceea ce începe ca o încercare de a găsi familia biologică se transformă într-o poveste despre secrete de familie, relații între mame și fiice și traume transmise între generații
Două femei adoptate din același orfelinat din Brăila, la începutul anilor ’90, se reîntâlnesc cu trecutul lor în România, într-o căutare care le va schimba felul în care își privesc propriile familii. Ceea ce începe ca o încercare de a găsi familia biologică se transformă într-o poveste despre secrete de familie, relații între mame și fiice și traume transmise între generații.
Filmat pe parcursul a șase ani, documentarul «Atât de familiar» (Something Familiar), regizat de cineasta britanico-română Rachel Tâpârjan și produs de Manifest Film, va avea o proiecție specială la Palatul Lyra din Brăila, pe 14 noiembrie, de la ora 18:00, cu intrare liberă, în prezența regizoarei și a producătoarei Elena Martin.
Facebook event: https://fb.me/e/50YckOdxn
Filmul a avut premiera internațională în cadrul CPH:DOX 2026, unul dintre festivalurile de referință ale cinemaului documentar contemporan, și este nominalizat la trei categorii ale British Independent Film Awards 2026. Recent, regizoarea Rachel Tâpârjan a primit BFI & CHANEL Filmmaker Award pentru viziunea sa cinematografică îndrăzneață, premiu care i-a fost înmânat de actrița Gwendoline Christie.
Dincolo de adopție, o poveste despre familie și identitate
Rachel a crescut în Marea Britanie, iar Mihaela în Canada, la mii de kilometri distanță una de cealaltă. La peste trei decenii de la adopție, Mihaela îi cere ajutorul pentru a-și găsi mama biologică. Rachel acceptă să o însoțească în România și să-i filmeze căutările, fără să bănuiască faptul că această experiență o va aduce față în față cu propria istorie de familie.
Brăila, orașul din care au fost adoptate cele două protagoniste, devine un loc esențial al acestei căutări. Pentru a reconstitui istorii de familie vechi de peste trei decenii, echipa a cercetat documente de adopție și a căutat rude, cu ajutorul localnicilor și al autorităților. Descoperirile făcute de-a lungul anilor au schimbat inclusiv direcția documentarului.
„Atât de familiar” este însă departe de a fi un documentar convențional despre adopțiile internaționale din România anilor ’90. Îmbinând investigația, arhivele personale, secvențele de ficțiune și improvizația, Rachel Tâpârjan construiește un film profund personal, în care adevărurile dureroase coexistă cu umorul, imaginația și speranța.
Una dintre cele mai surprinzătoare alegeri ale regizoarei este de a invita mai multe actrițe, printre care Ozana Oancea, Dana Voicu și Oana Jindiceanu, să interpreteze rolul mamei sale biologice. Rachel le întâlnește pentru prima dată în fața camerei și poartă cu ele, fără un scenariu prestabilit, conversațiile pe care nu le-a putut avea cu propria mamă.
„Creativitatea e o formă de joacă, iar joaca e triumful suprem asupra traumei”, spune regizoarea Rachel Tâpârjan, care este doctor în asistență socială și cadru universitar la Teesside University, în Marea Britanie.
Proiecție specială cu intrare liberă la Palatul Lyra din Brăila, în prezența regizoarei
Sâmbătă, 14 noiembrie, de la ora 18:00, „Atât de familiar” va avea o proiecție specială la Palatul Lyra din Brăila, cu intrare liberă, în prezența regizoarei Rachel Tâpârjan și a producătoarei Elena Martin (Manifest Film). Proiecția va fi urmată de o discuție cu publicul despre realizarea filmului și despre căutările care le-au adus pe cele două protagoniste înapoi la Brăila.
Filmul intră în cinematografele din România pe 13 noiembrie, distribuit de Filmways.
Programul proiecțiilor „Atât de familiar”: https://manifestfilm.ro/atat-de-familiar/
„Atât de familiar” (Something Familiar, România–Marea Britanie, 2026, 89 min.) este produs de Manifest Film (România), prin Monica Lăzurean-Gorgan și Elena Martin, în coproducție cu My Accomplice din Regatul Unit, realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei (CNC), în colaborare cu Televiziunea Română.
Proiectul a fost susținut de BFI & Doc Society (prin BFI Doc Society Fund, sub îndrumarea lui Luke W. Moody si Sandra Whipham), Creative Europe MEDIA, CIRCLE Women Doc Accelerator și Chicken & Egg Films.
Manifest Film este o casa de producție de film cu multiple selecții și premii naționale și internaționale (Sundance, Berlin, Toronto, CPH, IDFA etc.).
Mai multe noutăți despre film:
https://www.facebook.com/ManifestFilm.RO
https://www.instagram.com/manifestfilm.ro
Parteneri media: Radio România Cultural, Cărturești, Adevărul de Weekend, Cinefan, Films in Frame, IQads, Like5, LiterNet, Pagina de Psihologie, Revista FILM, Urban, Zile și Nopți, F-SIDES, FILIA.
CELE MAI CITITE
