Adaugă ca sursă preferată în Google

• juriştii Primăriei au câştigat nu mai puţin de nouă procese intentate pe parcursul a 18 ani de cei opt evrei care se consideră moştenitorii de drept ai fostului sediu CEC de pe strada Mihai Eminescu • primarul Dragomir anunţă că vremea proceselor a trecut şi că deja se fac demersuri pentru consolidarea şi reabilitarea superbului imobil • acesta ar urma să adăpostească, peste câţiva ani, un Centru Cultural pentru copiii Brăilei • banii pentru reabilitare ar urma să fie asiguraţi de Ministerul Culturii • din păcate, nu sunt semne că va intra în reabilitare şi fostul Hotel Pescăruş, o altă bijuterie arhitectonică ajunsă o ruină care strică aspectul străzii Regale a Brăilei • pentru că nu a început reabilitarea, actualul proprietar a fost sancţionat, anul trecut, o singură dată, cu 750 lei • primarul anunţă că, începând din acest an, pe lângă amenzile care i se vor mai aplica, va trebui să plătească şi un impozit majorat cu 500%
 
Clădirea fostului CEC de pe strada Mihai Eminescu, bijuteria arhitectonică ajunsă o ruină care strică aspectul singurei artere pietonale a Brăilei, are, în sfârşit, şansa de a fi reabilitată şi de a-şi recăpăta frumuseţea de odinioară. După un lung şir de procese ce durează de aproape 20 de ani, impozantul imobil a intrat, în sfârşit, în posesia administraţiei locale. Primarul Marian Dragomir a declarat că ultimul proces intentat de cei care se pretind a fi moştenitorii clădirii a fost câştigat, anul trecut, de Primărie şi că deja s-au început demersuri pentru atragerea fondurilor necesare pentru consolidare şi reabilitare. Primăria ar vrea să facă acolo un Centru Cultural pentru copii, iar pentru asta încearcă să atragă fonduri de la Ministerul Culturii. Deocamdată, această intenţie este, însă, doar în stadiul de corespondenţă între instituţii. Nu se ştie dacă fondurile necesare vor fi alocate anul acesta, iar dacă se vor aloca, probabil că până anul viitor nu se va putea face decât proiectul tehnic al viitoarei reabilitări. Asta în condiţiile în care imobilul a ajuns într-o stare deplorabilă şi deja se află pe lista construcţiilor cu grad ridicat de risc seismic. Cu alte cuvinte, la primul cutremur mai puternic riscă să se transforme într-un morman de moloz!
Starea actuală a clădirii este cauzată de revendicările care s-au ţinut lanţ şi au blocat orice iniţiativă de consolidare şi reabilitare. Toate aceste revendicări au fost formulate de acelaşi grup de persoane, cetăţeni ai statului Israel. Edilul-şef ne-a informat că, din 2002 şi până în prezent, fostul sediu CEC a făcut obiectul a nu mai puţin de nouă procese intentate de opt persoane, descendente ale familiei Raziel, care se consideră îndreptăţite să intre în posesia clădirii. Totul a început în 2001, cu o notificare formulată către Primăria Brăila de avocatul Lucia Cherecheş. Aceasta solicita pentru numiţii Miriam Raziel, Tzipora Ghershon, Ariel Dayan, Ziţa Raziel, Ilan Raziel şi Arie Raziel, restituirea în natură, în temeiul Legii nr. 10/2001, a imobilului situat în Brăila, str. Mihai Eminescu nr. 25 (fostă Regală nr. 25 colţ cu str. Coroanei). Printr-o dispoziţie semnată de fostul primar Anton Lungu, în martie 2002, a fost respinsă cererea de restituire formulată de avocat Lucia Cherecheş, pe motiv că aceasta nu este împuternicită conform legii de persoanele pe care susţine că le reprezintă şi că acestea din urmă sunt descendente ale familiei Raziel, iar imobilul a fost naţionalizat de la familia Radzwiller. Pretinşii moştenitori au formulat o contestaţie, în baza Legii 10, a retrocedărilor, împotriva deciziei primarului Brăilei, însă au întârziat să depună la tribunal documentele solicitate de judecători, iar contestaţia lor s-a perimat. Părea că lucrurile vor rămâne aşa, însă câţiva ani mai târziu, mai exact în 2007, cei care se consideră moştenitorii de drept ai clădirii au revenit cu o acţiune în baza Dreptului Civil, prin care solicitau să se constate nulitatea absolută a Dispoziţiei Primarului din 2002 şi să li se restituie în natură imobilul de pe Str. Mihai Eminescu, nr. 25. Procesul început în 2007 s-a finalizat în ianuarie 2012, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins acţiunea revendicatorilor. La scurt timp după acea sentinţă, primarul de atunci, Aurel Simionescu, anunţa că procesul a fost câştigat de Primărie astfel că există posibilitatea ca autorităţile locale să atragă fonduri europene pentru reabilitare. Planurile primarului Simionescu au rămas însă doar la stadiul de intenţie pentru că revendicatorii n-au renunţat la încercarea lor de a intra în posesia clădirii. Astfel, în februarie 2013, casa de avocatură “Cherecheş&Cherecheş” a formulat o nouă acţiune de cerere în judecată, prin care solicita încă o dată să se constate nulitatea absolută a dispoziţiei emise în 2002 de primarul Anton Lungu. Nu mai puţin de cinci dosare au urmat din acel moment, toate soluţionate în favoarea Primăriei Brăila, fie de Tribunalul Brăila, fie de Curtea de Apel Galaţi. Ultima sentinţă, emisă de Tribunalul Brăila şi rămasă definitivă datează din luna iunie 2018. De atunci, Primăria nu a mai primit nicio notificare de la vreo instanţă judecătorească legată de vreun nou dosar deschis de revendicatorii reprezentaţi de casa de avocatură Cherecheş. Asta l-a determinat, probabil, pe primarul Maria Dragomir să declare că, în sfârşit, revendicările s-au terminat şi că Primăria poate, în sfârşit, să se ocupe de consolidarea şi reabilitarea frumoasei clădiri de pe Str. Mihai Eminescu. Nimeni nu poate garanta, însă, că nu vor mai apărea alte cereri de revendicare. “Dreptul la justiţie este garantat pentru toată lumea şi oricine se poate adresa unei instanţe de judecată pentru a revendica ceva”, ne-a declarat secretarul Primăriei Brăila, Ion Drăgan, când a fost întrebat de un reporter al cotidianului nostru dacă se poate considera că procesele legate de fostul sediu CEC reprezintă un capitol încheiat. Dar, totuşi, dacă aceleaşi persoane revendică în mod repetat o clădire, deşi pierd proces după proces, Primăria nu se poate îndrepta împotriva lor, acuzându-le că, din cauza acţiunilor lor, clădirea respectivă a ajuns o ruină ce riscă să se prăbuşească în orice moment? Secretarul Drăgan ne-a declarat că Primăria nu a luat în calcul formularea unei plângeri împotriva procesomanilor. “Principalul nostru obiectiv a fost câştigarea proceselor intentate de aceste persoane”, a punctat Ion Drăgan.
 
Planuri de reabilitare şi de transformare a clădirii într-un loc de vis pentru copii
Cert este că Primăria nu a apelat la avocaţi din exteriorul instituţiei pentru a duce această bătălie juridică, aspect subliniat şi de primarul Marian Dragomir. Acesta ne-a precizat că, în toate dosarele care au făcut obiectul speţei, reprezentarea a fost asigurată de către consilieri juridici din cadrul aparatului de specialitate al primarului, fără a exista consultanţă sau reprezentare externă.
“Din verificările efectuate pe portalul instanţelor de judecată, s-a constatat că, la momentul actual, nu există un alt litigiu cu privire la imobilul în cauză. Litigiile au început în 2001, iar de 18 ani persoane care se pretind moştenitorii unui imobil au blocat atribuirea acestuia sau includerea într-un program cu finanţare europeană, naţională sau locală, pentru reabilitare. Acum, cel mai important lucru este că juriştii Primăriei Brăila au câştigat toate procesele la Tribunalul Brăila, Curtea de Apel Galaţi şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, ne-a declarat primarul Marian Dragomir.
Acesta ne-a informat că, în luna octombrie a anului trecut, Primăria Brăila a trimis către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale solicitarea de includere a imobilului în Programul de Investiţii în domeniul culturii, astfel încât acolo să se realizeze un Centru Cultural accesibil tuturor copiilor din municipiu. “O astfel de finanţare este posibilă în conformitate cu un act normativ apărut anul trecut, mai exact OUG 76 din 19 iulie 2018, prin care se finanţează realizarea de lucrări de intervenţie, reabilitare şi/sau modernizare, consolidare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice. Finanţarea se asigură din sumele alocate prin bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale în proporţie de 98%, iar diferenţa de 2% se asigură din bugetul local”, ne-a precizat primarul Dragomir. Aceasta ne-a mărturisit că ar vrea să facă în această clădire impozantă un Centru Cultural pentru copii, astfel ca activităţile – cursuri de muzică, pictură, teatru interactiv etc –  desfăşurate în prezent în Casa Goangă, din Piaţa Poligon, să poată fi mutate în nişte spaţii mult mai generoase. Întrebat când anume consideră că imobilul va fi gata să găzduiască aceste activităţi nobile, Dragomir ne-a mărturisit că va mai dura ceva timp până când reabilitarea va fi gata efectiv. “Probabil că anul acesta nu vom reuşi să întocmim decât proiectul tehnic al lucrării”, ne-a declarat şeful Primăriei.
 
Trei pete negre pe “obrazul” străzii Regale
După cum stau lucrurile aşadar, fostul sediu CEC nu va intra în reabilitare nici anul acesta. E bine, totuşi, că procedurile birocratice au fost puse în mişcare şi că imobilul are şanse, cel puţin teoretice, de a reveni, peste doi-trei ani, la strălucirea de odinioară. Dacă reabilitarea acestei clădiri va fi un succes, strada Mihai Eminescu, fosta Regală a Brăilei, nu va avea decât de câştigat. La ora actuală, clădirea fostului CEC este una dintre ruinele care strică aspectul acestei artere pietonale. O altă ruină la fel de dezagreabilă ca aspect este fostul hotel Pescăruş care, la fel, a trecut printr-un nesfârşit şir de procese, de la jumătatea anilor ’90 până în 2017, când în sfârşit s-a stabilit că proprietarul de drept este firma “Crown Business & Industrial Group” din Bucureşti. Până la ora actuală, firma în cauză nu a dat niciun semn că ar intenţiona să înceapă reabilitarea acestei clădiri care, ca şi fostul CEC, a fost cândva o adevărată bijuterie arhitectonică a Brăilei. Întrebat de reporterul nostru ce măsuri s-au luat împotriva proprietarilor indolenţi, primarul Marian Dragomir ne-a declarat că aceştia au fost amendaţi de Poliţia Locală, în 2018, şi că începând din acest an vor plăti impozitul pe clădire majorat cu 500%, până când vor face reabilitările necesare. În ceea ce priveşte amenzile pomenite de Dragomir, a fost, de fapt, una singură, în valoare de 750 de lei, aplicată în prima parte a anului trecut. De atunci şi până acum, autorităţile brăilene nu i-au mai deranjat pe bucureştenii de la “Crown Business & Industrial Group” cu întrebări referitoare la când au de gând să facă ceva pentru ca superba clădire a fostului hotel Pescăruş să nu se năruie complet din cauza nepăsării lor.
În fine, o altă clădire care strică aspectul străzii Mihai Eminescu este cea de la nr. 44, a cărei faţadă a ajuns într-un asemenea stadiu de degradare încât o porţiune din ea s-a prăbuşit efectiv pe trotuar, în luna decembrie a anului trecut, cu câteva zile înainte de Crăciun. Din fericire, nimeni nu trecea prin zonă, astfel că a fost evitată o posibilă tragedie. După cum v-am mai informat, clădirea respectivă are doi proprietari. Etajul îi aparţine firmei brăilene “Venta Prodcom” SRL, iar parterul este al unei firme farmaceutice din Galaţi. “Venta Prodcom”, firmă aflată în portofoliul omului de afaceri Gheorghe Puşcaşu, a fost sancţionată, în perioada 2017 – 2018, cu câteva amenzi modice, de 200 lei,  pe motiv că nu ia măsuri pentru consolidarea faţadei. La vremea respectivă, Puşcaşu a replicat spunând că ar vrea să facă în cel mai scurt timp posibil lucrările de reabilitare, dar nu poate deoarece Primăria nu îi dă autorizaţie de construire, pe motiv că n-ar avea un aviz de la Direcţia pentru Cultură. Până la urmă, autorizaţia a fost eliberată de Primărie în noiembrie 2018. Cum vremea deja se răcise, “Venta Prodcom” nu a putut urgenta lucrările de consolidare, iar inevitabilul s-a produs câteva săptămâni mai târziu, când o parte din faţadă s-a prăbuşit. În momentul de faţă, se lucrează la acea faţadă, atât cât permit temperaturile de iarnă, urmând ca şantierul să ia avânt imediat cum vremea se va mai încălzi, după cum promite afaceristul Gheorghe Puşcaşu.