Economie
Prețul cafelei în România, mai mare cu până al 30% față de alte state UE
În România, scumpirile sunt vizibile atât în supermarketuri, cât și în cafenele, unde o cafea poate costa, în medie, în jur de 9 lei. Prețul este cu până la 30% mai mare ca în Italia și cu peste 20% față de Portugalia, în condițiile în care veniturile sunt semnificativ mai mici în țara noastră.
Creșterile de preț sunt cauzate în principal de problemele din producție. În marile țări exportatoare, precum Brazilia și Vietnam, seceta, înghețul și schimbările climatice au afectat culturile de cafea și au redus oferta. În același timp, costurile de transport și energie au crescut semnificativ în ultimii ani, iar lanțul de aprovizionare a fost puternic afectat. Pe fondul acestor probleme, prețul cafelei pe piețele internaționale a ajuns la maxime istorice, iar acest lucru se reflectă direct în prețul final plătit de consumatori.
Consumul anual de cafea în România ajunge la aproximativ 3,3 kilograme de persoană, față de 5 kg media europeană, potrivit celor mai recente date. Cifra reflectă un obicei bine înrădăcinat, în condițiile în care tot mai mulți români beau zilnic cafea.
Datele arată că 9 din 10 români consumă cafea acasă, iar jumătate dintre ei beau mai multe cafele pe zi, cu o medie de aproape 3 cești zilnic.
Economie
Prosumatorii pot primi până la 15.000 de lei pentru baterii de stocare. Cum se obțin banii de la stat și cine poate beneficia
Românii care au instalate panouri fotovoltaice și au statutul de prosumatori pot obține o finanțare de până la 15.000 de lei de la stat pentru achiziția și instalarea de baterii de stocare a energiei electrice. Programul este derulat prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), are un buget total de 400 de milioane de lei, iar înscrierile pentru persoanele fizice au început pe 20 noiembrie și se desfășoară până pe 25 noiembrie 2026.
Prin acest program, autoritățile urmăresc să încurajeze folosirea energiei produse de panourile fotovoltaice pentru consumul propriu, inclusiv în perioadele în care acestea nu mai generează suficientă electricitate.
Câți bani pot primi prosumatorii și ce cheltuieli sunt acoperite
Finanțarea acordată de AFM poate acoperi maximum 75% din valoarea cheltuielilor eligibile, fără să depășească 15.000 de lei, TVA inclusă. Diferența trebuie suportată de beneficiar.
Banii sunt destinați achiziției și instalării unui sistem nou de stocare a energiei electrice produse de instalația fotovoltaică. Programul nu presupune acordarea unei sume fixe tuturor solicitanților, ci finanțarea în limita procentului și a plafonului stabilite prin ghid.
O modificare importantă față de proiectul inițial este creșterea standardului maxim de cost eligibil la 1.500 de lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare, TVA inclusă. De asemenea, capacitatea minimă eligibilă a bateriei a fost stabilită la 10 kWh.
Programul are un buget național de 400 de milioane de lei și se adresează persoanelor fizice care dețin instalații fotovoltaice și au calitatea de prosumator.
Cine poate solicita finanțarea și ce documente sunt necesare
Programul se adresează persoanelor fizice care au deja instalate panouri fotovoltaice și dețin calitatea de prosumator. Contractul de prosumator și certificatul de racordare trebuie să fie emise pe numele solicitantului.
Un aspect important este că programul nu se adresează exclusiv celor care și-au montat panourile printr-un program Casa Verde. Pot participa și persoanele care au făcut investiția din bani proprii, cu condiția să îndeplinească cerințele din ghidul de finanțare.
Pentru înscriere, solicitanții trebuie să pregătească următoarele documente:
- Cererea de finanțare, descărcată din aplicația AFM, completată și încărcată fără semnătură;
- Cartea de identitate a solicitantului;
- Certificatul de atestare fiscală emis de ANAF;
- Certificatul de atestare fiscală emis de primăria de domiciliu;
- Certificatul fiscal al primăriei pe raza căreia se realizează investiția, dacă aceasta este diferită de localitatea de domiciliu;
- Contractul de prosumator, emis pe numele solicitantului;
- Certificatul de racordare;
- O factură de energie electrică emisă în ultimele șase luni.
Dosarul se depune exclusiv online, prin intermediul aplicației informatice puse la dispoziție de Administrația Fondului pentru Mediu.
Înscrierile au început. Cum sunt selectați beneficiarii
Persoanele fizice se pot înscrie în program în intervalul 20–25 noiembrie 2026, până la ora 23:59, prin aplicația AFM. Așadar, cei interesați mai au la dispoziție câteva zile pentru depunerea solicitărilor.
Un detaliu important este că finanțarea nu se acordă după principiul „primul venit, primul servit”. Proiectele vor fi evaluate și ordonate în funcție de punctaj, iar beneficiarii vor fi selectați în limita bugetului disponibil.
Potrivit formei actualizate a ghidului, punctajul poate ajunge la 100 de puncte. Sunt luate în calcul contribuția proprie a solicitantului și capacitatea sistemului de stocare, dar și criteriul privind accesarea anterioară a unor finanțări publice pentru sisteme de stocare. Capacitatea de minimum 15 kWh aduce punctajul maxim de 40 de puncte la acest criteriu, în timp ce contribuția proprie poate aduce maximum 35 de puncte.
Un alt element important este că selecția nu favorizează automat persoanele care depun primele dosarele. Contează punctajul obținut, iar bugetul de 400 de milioane de lei va fi distribuit proiectelor selectate.
În ceea ce privește echipamentele, bateriile trebuie să aibă o capacitate de minimum 10 kWh, o durată de funcționare de cel puțin 5.000 de cicluri de încărcare-descărcare și să fie prevăzute cu un sistem de gestionare a bateriei (BMS). Dacă instalația fotovoltaică nu are invertor hibrid, acesta poate fi instalat pentru funcționarea sistemului, însă costurile aferente nu sunt eligibile pentru finanțare și vor fi suportate de beneficiar.
De ce sunt importante bateriile de stocare pentru prosumatori
Instalarea bateriilor poate schimba modul în care gospodăriile folosesc energia produsă de panourile fotovoltaice. În mod obișnuit, o parte importantă din electricitate este generată în timpul zilei, când consumul locuinței poate fi redus. Surplusul este livrat în rețea, iar seara, când panourile nu mai produc energie, gospodăria ajunge să consume electricitate din sistemul național.
Prin instalarea unui sistem de stocare, energia produsă în timpul zilei și neutilizată imediat poate fi păstrată pentru orele de seară sau pentru alte perioade în care producția fotovoltaică este redusă.
Astfel, prosumatorii își pot crește gradul de autoconsum, își pot reduce dependența de energia cumpărată din rețea și pot valorifica mai eficient investiția făcută în panourile solare.
Programul AFM reprezintă, în acest context, o oportunitate pentru proprietarii de instalații fotovoltaice care doresc să facă un pas suplimentar către independența energetică.
Economie
Război total cu boala care a făcut ravagii în crescătoriile de ovine din județ. Zeci de mii de oi vaccinate contra virusului variolei ovine
* în total, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Brăila are la dispoziție 55.000 de doze de vaccin, jumătate primite cu titlu gratuit de la ANSVSA, ca urmare a sprijinului oferit de Uniunea Europeană * până acum, au fost vaccinate peste 37.000 de exemplare aflate în zonele afectate în această vară * DSVSA Brăila se află, în prezent, în licitație pentru achiziționarea a încă 252.000 de doze de vaccin contra variolei ovine, pentru ca, până la finele acestui an, toate oile din județ să fie vaccinate, iar proprietarii să poate relua exporturile
După ce a făcut ravagii în opt localități ale județului Brăila, începând cu stânele de la Măxineni și a decimat peste 8.000 de oi, virusul variolei ovine și caprine este pe care să fie eradicat.
Potrivit Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brăila, din luna octombrie 2026 nu au mai fost înregistrate alte alerte, iar inspectorii sanitari veterinari au trecut la aplicarea procedurilor de stingere a focarelor, sprijiniți de medicii din județ.
După Măxineni, în toamna acestui an au mai fost confirmate focare de variolă ovină și caprină în localitățile Gemenele, Râmnicelu, Tufești, Romanu, Tudor Vladimirescu, Unirea și, în luna octombrie, la Urleasca, unde au fost sacrificate circa 450 de capete ovine de la o stână cu mai mulți proprietari.
„DSVSA Brăila dispune în prezent de un număr de 55.000 de doze vaccin variolă ovină și caprină, care se compun din: 25.000 de doze primite cu titlu gratuit de la ANSVSA, ca urmare a sprijinului din partea Uniunii Europene; 15.000 de doze cu titlu de împrumut de la DSVSA Călărași; 15.000 de doze cu titlu de împrumut de la DSVSA Ialomița. Din aceste doze, au fost distribuite pentru vaccinarea zonei de protecție un număr de 53.500 doze. Până la această dată (vineri, 20 noiembrie – n.r.) au fost vaccinate un număr de 37.500 de capete ovine”, ne-au transmis surse din cadrul Direcției Sanitar-Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Brăila.
Mai mult, DSVSA Brăila se află, în prezent, în licitație publică pentru achiziționarea altor 252.000 de doze, necesare pentru vaccinarea întregului efectiv de ovine și caprine înregistrat la nivelul județului Brăila.
Asta înseamnă că, oficial, în județul Brăila sunt înregistrate, oficial, puțin peste 307.000 capete ovine. Aceleași surse ne-au transmis că DSVSA Brăila și-a propus ca termen pentru implementarea vaccinării întregului efectiv de ovine data de 20 decembrie 2026.
Cum era de așteptat, au prioritate la vaccinare zonele în care au existat focare de variolă, astfel că, într-o primă etapă, au fost vaccinate animalele din localitățile Măxineni, Salcia Tudor și Siliștea.
Este vorba de așa-numita vaccinare profilactică de urgență, în baza căreia au fost trimise în România, de către Comisia Europeană, circa 1,3 milioane de doze de vaccin – prea puține, totuși, ținând cont de faptul că, în toată țara, sunt peste 11 milioane de capete ovine și caprine.
Pentru completarea necesarului, DSVSA-urile vor organiza licitații pentru achiziționarea de doze de vaccin, așa cum este cazul DSVSA Brăila.
Sunt vaccinate, mai întâi, cu titlu gratuit, animalele din exploatațiile/stânele situate în jurul focarelor, autoritățile urmând să definitiveze, totodată, dosarele pentru despăgubirea proprietarilor afectați.
Vor fi acordate despăgubiri doar pentru animalele identificate cu crotalii. Mai trebuie reamintit faptul că, la ora actuală, sunt permise doar transporturile de animale vii către abatoare, însoțite de avize și documente sanitar-veterinare emise de medicii de circumscripție și avizate de DSVSA Brăila. Exporturile de ovine și caprine sunt în continuare blocate.
















