Adaugă ca sursă preferată în Google

• după ce prof. dr. Ionel Cândea, directorul muzeului, şi dr. Marian Căpăţînă, consilier judeţean, au avut viziuni diferite asupra celei de-a treia ediţii a simpozionului” Nicăpetre”, preşedintele CJ, Francisk Chiriac, a sugerat, într-o şedinţă ordinară, celor din Consiliul de Administraţie al Muzeului să verifice contractul de curăţenie pe care instituţia îl are cu o firmă • informaţiile au apărut apoi într-o publicaţie on-line, iar Chiriac a dispus control ad-hoc la Muzeul Brăilei • directorul Cândea a afirmat că informaţiile mediatizate au fost trunchiate, că nu i s-a luat un punct de vedere, iar controlul a urmărit cu totul altceva decât contractele instituţiei • suma de aproximativ 600.000 lei pe care a plătit-o Muzeul Brăilei unei firme cuprinde atât serviciile de curăţenie şi supraveghere, dar şi “închirierea” a 26 angajaţi pentru a face aceste treburi
 
Şedinţa Consiliului Judeţean Brăila, 30 martie 2018:
Chiriac: “Am o rugăminte la cei doi colegi consilieri din Consiliul de Administraţie la Muzeu. Ştiu că s-a votat un buget, că s-a votat o sumă pe activităţi. Aş avea rugămintea la dumneavoastră în cadrul următorului Consiliul de Administraţie – rapid, poate îl faceţi -, să vă spună domnul Cândea cum se numeşte fiecare activitate, care este suma şi să detalieze. Cu autori, cu absolut orice. Astfel încât să vedem cum şi-a programat el aceste acţiuni, care este denumirea lor, care este autorul. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Astfel încât să luăm o decizie. Eu susţin acest proiect «Nicăpetre». Să vedem cum găsim soluţia legală şi financiar astfel încât acest simpozion care din punctul meu de vedere are legătură şi cu «România 100» şi cu «Brăila 650», să se desfăşoare. Vor fi 4 opere, una în Municipiul Brăila şi celelalte 3 în celelalte oraşe.
Nechita: “Îndrăznesc să încerc să vă smulg o promisiune. Ca în varianta în care o să vă aducem la cunoştinţă cu problemele care sunt acolo, să le duceţi la bun sfârşit”
Chiriac: “Chiar vă rog. Şi mai vreau un singur lucru să verificaţi, contractul de curăţenie al Muzeului, care este suma pe lună şi cu cine este făcut”.
După această şedinţă, într-o publicaţie on-line a apărut un articol despre contractul de curăţenie şi supraveghere, încheiat de Muzeul Brăilei “Carol I” cu o firmă brăileană, în valoare de circa 600.000 lei, pe o perioadă de 8 luni. Preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, a reacţionat pe o reţea de socializare, spunând că instituţia pe care o reprezintă a declanşat o misiune de audit ad-hoc la sediul muzeului. “Am solicitat verificarea tuturor contractelor de servicii achiziţionate de instituţia vizată, din 2016 şi până în prezent. La momentul finalizării anchetei, vom face public rezultatele”, a scris Chiriac pe Facebook.
Vineri, prof. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei “Carol I”, a susţinut o conferinţă de presă, pentru a face lămuriri în ceea ce priveşte contractul de curăţenie şi supraveghere mediatizat, căci, în opinia sa, informaţiile au fost prezentate trunchiat. Mai mult, Cândea a subliniat faptul că acţiunea de control a fost absurdă din mai multe puncte de vedere. Nu a ezitat să compare prezentul control cu cele efectuate în perioada comunistă, dând un exemplu din propria-i experienţă. Totul a pornit de la propuneri de activităţi pentru Anul Centenarului Marii Uniri. În timp ce consilierul judeţean Marian Căpăţînă şi-a susţinut proiectul de a realiza cea de-a treia ediţie a simpozionulului “Nicăpetre”, iar în acest an să fie realizate patru busturi pe care să le amplaseze în cele patru oraşe ale judeţului – Brăila, Ianca, Însurăţei şi Făurei -, prof. dr. Ionel Cândea a venit cu ideea de a fi realizate 12 busturi pentru Garnizoana Brăila. În şedinţa CJ din decembrie 2017, preşedintele Francisk Chiriac a dat asigurări că ambele simpozioane se vor putea derula separat, fără niciun fel de problemă în privinţa costurilor.
 
«Controlul care a început este unul cu totul şi cu totul absurd»
Timpul a trecut, iar în urmă cu câteva zile, pe ordinea de zi a şedinţei CJ din luna aprilie 2018, s-a aflat proiectul pentru simpozionul “Nicăpetre”, în cadrul căruia vor fi realizate cele patru lucrări de artă propuse de consilierul judeţean Marian Căpăţînă. Însă, înainte de această şedinţă, a avut loc controlul de la Muzeul Brăilei. “Au fost o serie de lucruri care au apărut în presa locală care nu concordă cu realitatea. Bun, s-a dorit pentru 2018, în cadrul jubileului «Brăila 650» şi «România 100 ani de la Marea Unire», un simpozion «Nicăpetre» de sculptură pentru a realiza un număr de 4 lucrări de artă care să fie amplasate în Brăila, Ianca, Însurăţei şi Făurei. Această activitate nu a fost însă cuprinsă în programul pe care l-am predat Consiliului Judeţean şi care a stabilit un buget pentru manifestările din perioada asta. Domnul consilier Căpăţînă, care a fost unul dintre iniţiatorii acestui simpozion, a ţinut cu tot dinadinsul ca în acest an să avem această activitate. Lucru pentru mine uluitor şi de neînţeles a fost felul în care s-au făcut presiuni pentru această chestiune, pentru a cuprinde în program şi simpozionul «Nicăpetre». Până acum 2 săptămâni, această activitate nu era în program. Atunci, a apărut în presă o jumătate din contractul pe care noi îl avem legal realizat cu o firmă pentru curăţenie şi supraveghere. 26 supraveghetoare care 8 ore sunt la serviciu pe amplasamentele pe care le avem în cele 10 imobile. Dar s-a făcut un lucru de neînţeles, s-a publicat doar contractul, fără detaliere, fără caietul de sarcini care cuprindea tocmai activitatea aceasta de supraveghere care nu este una uşor de făcut, pentru că sunt lucrări de fel de fel, unele acoperite în vitrine. Or, pe această linie şi în felul propus de acel articol, trebuia să există o reacţie, dacă i s-a dat un asemenea contract să-l publice, să mă întrebe: «Domnule, este aşa?». Nu, a fost publicat doar pe jumătate, dându-se de înţeles că tot noi suntem cei care cumpărăm materialele pentru curăţenie. Nimic mai fals! Este exact invers. Cei care au câştigat licitaţia cumpără materialele şi ni le dau nouă la magazie, iar de la noi sunt predate supraveghetoarelor pentru că suprafaţa este 5.700 metri pătraţi, mai mult de jumătate de hectar de curăţat, de întreţinut, dar care înseamnă 8 ore. Ori, controlul care a început este unul cu totul şi cu totul absurd”, a precizat prof. dr. Ionel Cândea, la începutul conferinţei. Acesta a adăugat că statul român a decis externalizarea serviciilor, iar el nu a făcut altceva decât să respecte legea, încheind acest contract de curăţenie şi supraveghere.
Firma care          a câştigat în SEAP licitaţia pentru aceste servicii se numeşte SC Rotipoprint Pliante SRL, cu sediul în Brăila. Valoarea contractului este de 516.093,6 lei, iar perioada de derulare este 1 septembrie 2017 – 30 aprilie 2018. Concret, potrivit spuselor directorului muzeului brăilean, societatea asigură stocul de produse de curăţenie, dar şi 26 de angajaţi, care vin 8 ore pe zi la muncă. Aceste 26 persoane fac curat în toate corpurile muzeului, iar numai suprafaţa expoziţională are per total 5.700 metri pătraţi. În plus, supraveghează toate încăperile, pe timpul programului de vizită. Cândea a mai precizat că muzeul are 73 angajaţi proprii, însă fişa posturilor prevede cu totul altceva decât curăţenia şi supravegherea. “Ce să facem? Nu trebuie păzite? Toate aceste servicii au fost externalizate prin lege de statul român, nu eu le-am externalizat! Cine îmi dă mie 26 de supraveghetoare? Să mă duc să cer CJ 26 de supraveghetoare e absurd! Iar dacă îi spui controlului, îţi răspunde: «Da’ aţi cerut?». Adică, pur şi simplu, eşti luat peste picior. 26 de posturi de supraveghere când muzeul are 73 de oameni, cu totul. Au mai rămas vreo 2-3 supraveghetori ai muzeului, vreo 2-3 paznici, în rest, la fel, firmă de pază. Crede cineva că ne jucăm?”, a explicat directorul.
 
«Nu înţeleg această furie împotriva cărţii!»
Acesta şi-a amintit de un control efectuat pe vremea comuniştilor: “Am 43 ani de când sunt în Muzeu, am avut mii de controale. Mi-aduc aminte înainte de ’89, atunci când nu s-a găsit nimic la un control, ştiţi ce ne-au făcut ca să ne arate că nu suntem în regulă? Ne-au cerut să le arătăm chitanţele că am plătit taxele la Crucea Roşie. Şi asta n-avea nimeni atunci. (…) Să faci o asemenea acuzaţie şi să spui că la Muzeu se cumpără materiale de curăţenie şi să te întrebi de ce trebuie atâta săpun lichid? Păi, trebuie săpun lichid la spălat pe mâini. Copiii, când vin în grup, trebuie să se spele pe mâini. Suntem în secolul XXI şi trebuie să argumentezi de ce trebuie materiale de curăţenie? Mergeţi şi vedeţi cum arată toaletele la muzeu, pentru că e un lucru după care eşti judecat în toată lumea! Partea cea mai dureroasă este că s-a hotărât în Consiliul Judeţean, ieri (joi -n.r.), această amputare de sumă care, sper să nu se facă, la capitolul «Edituri». Vreau să spun că şi aici, cele două auditoare şi-au permis să pună întrebări şi să facă comentarii incredibile pentru secolul XXI! Să întrebi cine de la editură hotărăşte ce titluri sunt pentru publicat. Păi eu, dacă sunt directorul editurii şi mi-am asumat acest lucru!”, a mai punctat Ionel Cândea.
Directorul Muzeului Brăilei şi-a continuat ideea, afirmând că anul acesta, editura “Istros” – cea a muzeului – împlineşte 23 ani, timp în care a publicat peste 450 titluri de mare calibru. Acesta a oferit câteva exemple şi nu s-a sfiit să afirme că e cea mai importantă editură de muzeu din ţară. “Aici mi s-a părut ambiţia domnului consilier Căpăţînă de neacceptat! Facem simpozionul şi luăm banii de la editură. De ce? Să vă arăt, pe editură, ce am făcut în ultima vreme. Am primit tot soiul de  medalii şi de recunoaşteri. (…) Când pronunţ lucrurile acestea la Brăila, cum să spun, lumea scrâşneşte şi pare că acesta este lucrul care deranjează cel mai tare, cum este colaborarea la cel mai înalt nivel ştiinţific în ţară. Nu vă spun ce minuni am auzit! «N-ar fi mai bine să fie publicate cărţile la Bibliotecă? De ce să publice Muzeul?» Nu glumesc, sunt spusele celor de la control… Pe mine mă revoltă faptul că 2 persoane care n-au nicio tangenţă cu cartea, cu cultura, pot pune asemenea întrebări când sunt venite să controleze alte documente! Nu să comenteze aceste lucruri. (…) Nu înţeleg această furie împotriva cărţii!”, a mai spus Cândea. Tot el a mai precizat că vânzările pe care le-a avut Editura “Istros” de la începutul anului şi până la finele lunii martie au fost în valoare totală de circa 10.000 lei, “în condiţiile în care vânzarea de carte are probleme în toată lumea, nu numai la noi”, a mai spus sursa citată.
 
«Aceste controale teribile au vrut să demonstreze cât de hoţi suntem noi»
Ca un contra-atac, directorul Muzeului Brăilei “Carol I” a pus câteva întrebări retorice despre monumentele istorice din judeţ. A oferit exemplul monumentului de la Surdila-Greci, unde vulturul are aripile căzute şi nimeni nu s-a sesizat să reabiliteze monumentul. Mai mult, persoana care a văruit monumentul ar fi făcut-o în bătaie de joc, căci statuia ar fi văruită doar pe jumătate, până unde a putut ajunge mâna acelei persoane. “Mergeţi încolo, spre mare, să vedeţi cum arată soldăţeii cu verde. Păi, asta este starea monumentelor la 100 ani? Direcţia de Cultură de ce nu este întrebată? Acolo e tăcere, e linişte”, a afirmat omul de cultură.
Prof. dr. Ionel Cândea a încheiat conferinţa de presă, reiterând ideea că aceste controale urmăresc cu totul altceva decât contractele muzeului. “Aceste controale teribile au vrut să demonstreze cât de hoţi suntem noi, cât de neştiutori suntem în a aşeza bugetul şi a aduna cheltuieli. Aştept, sunt absolut curios care este acuza pe care o va aduce controlul acesta? Pentru că încă o dată vă spun: nu au ce să găsească! Eu, de 43 ani am ţinut la muzeu, la instituţie, la cercetările de aici şi, probabil, e o chestiune care supără pe mulţi: că nu-mi pot găsi mizerii. Nu se poate! Să ştii că-ţi faci datoria, că lucrezi, să nu mai spun de colegii care au pierdut 15% la salariu, pe care nu l-am reclamat, n-am ieşit în stradă, nu ne-am pus pancarte, n-am făcut gălăgie, am făcut demersuri şi tot ni se promite, inclusiv de la Ministerul Culturii că hârtia este pe circuitul interministerial!”, a conchis sursa citată.