Cultură
Portul Brăila, într-o fotografie de acum 90 de ani
• o imagine “în oglindă”, din zilele noastre, arată cât de mult a decăzut Brăila
Zeci de nave de mare capacitate acostate pe mai multe rânduri şi formând un şir care se pierde-n zare, de-a lungul cheului pavat cu piatră cubică şi animat de o prezenţă umană destul de consistentă. Asta se poate vedea într-o fotografie cu portul Brăila, din anul 1931, intrată în posesia colegului nostru Marian Gheorghe, pasionat colecţionar de imagini vechi. Pentru cine priveşte această poză ca pe o fereastră în timp, prima impresie este că portul din urmă cu aproape 90 de ani chiar semăna a port, cu atâtea vapoare trase la mal, aşteptând să fie încărcate cu cereale sau alte mărfuri. Mai remarcăm şi infrastructura portuară destul de “sănătoasă”: pavajul cubic fără gropi sau denivelări evidente, stâlpii de iluminat din fier forjat, faţada bine întreţinută a clădirii Gării Fluviale, care în acea perioadă reprezenta o “piesă” importantă în agrenajul portului. Iese în evidenţă şi personajul din prim-plan, un domn îmbrăcat la patru ace care se plimba relaxat – probabil un armator bogat, sau de ce nu, un profesor sau medic, în orice caz cineva din lumea bună a acelor timpuri, care impunea prestanţă şi respect. Evident, nu trebuie trecuţi cu vederea nici bărbaţii din planul secund, aşezaţi pe scările gării fluviale, probabil în aşteptarea navelor care făceau curse între Brăila şi Galaţi sau Brăila şi Măcin. Exista, deci, şi atunci obiceiul de a folosi treptele respective pe post de bănci, dar putem deduce din imagine că cei care făceau asta nu spărgeau seminţe, vorbind ca la uşa cortului şi ascultând manele, aşa cum se întâmplă, din păcate, foarte des în zilele noastre, în zona respectivă.
Poza oferă impresia unui port prosper, mult mai bine administrat decât în prezent. Asta deşi, după cum reiese din multe lucrări istorice pe această temă, în 1930 portul Brăila nu mai era atât de înfloritor ca în perioada sa de glorie, din ultimele decenii ale secolului XIX şi primele decenii ale secolului XX, până la Primul Război Mondial. Deja fluxul de mărfuri se orientase mai mult spre Constanţa, după dezvoltarea infrastructurii feroviare care permitea transportul cerealelor cu trenul până la malul mării. Iar infrastructura portului brăilean, care beneficia încă din 1880 de celebrele docuri din beton armat construite de Anghel Saligni, începuse, în perioada interbelică, să rămână în urma noilor tehnologii, pe linie de încărcare-descărcare mărfuri şi de stocare corespunzătoare a cerealelor. Brăila începuse, aşadar, să îşi piardă din importanţă ca principal port românesc al Dunării maritime. Chiar şi aşa, însă, activitatea în port pare, în 1931, incomparabil mai intensă decât este în prezent, în anul de graţie 2020. O fotografie “în oglindă”, făcută zilele trecute, în zona fostei Gări Fluviale, ne arată un mal aproape gol, la care sunt acostate câteva şlepuri ce îşi fac veacul de ani de zile acolo, precum şi câteva pontoane. Copacii înalţi din zilele noastre nu mai permit fotografierea în perspectivă, pentru a se vedea malul pe câteva sute de metri distanţă, aşa cum era posibil în 1930. Brăilenii ştiu, însă, foarte bine că în portul brăilean nu mai sunt demult zeci de vapoare şi că frenetica activitate de altădată este doar o amintire. Ce-i drept, mai nou se construieşte un siloz de cereale, la câteva sute de metri distanţă de fosta Gară Fluvială – devenită între timp, după cum se ştie, reşedinţă privată – care siloz va mai anima, probabil, bătrânul port…
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
