Adaugă ca sursă preferată în Google

• poliţistul de frontieră Andrei Angheluţă, plasat iniţial sub control judiciar, a primit arest preventiv de la Tribunalul Brăila, după ce procurorii au cerut înlocuirea măsurii • inculpatul a formulat contestaţie ce urmează să fie soluţionată la Curtea de Apel Galaţi • anchetatorii au stabilit că Angheluţă, din calitatea sa de poliţist, chiar escorta navele până în locul unde trebuia să aibă loc tranzacţia ilegală cu membrii grupării lui Vasilică Puia din Gropeni • măsura era considerată necesară de către inculpaţi pentru ca nu cumva combustibilul să ajungă la gruparea rivală • Puia şi ceilalţi cinci bărbaţi arestaţi preventiv imediat după percheziţiile din 3 octombrie au spus judecătorului că sunt nevinovaţi • mărturiile clienţilor îi contrazic
 
Pus iniţial sub control judiciar, poliţistul de frontieră Andrei Angheluţă este acum cu un picior în arest. Procurorii DIICOT îl acuză oficial că a ajutat gruparea lui Vasilică Puia din Gropeni în contrabanda cu motorină pe Dunăre şi au cerut judecătorilor Tribunalului Brăila plasarea acestuia în arest preventiv, pentru ca ancheta penală să se desfăşoare fără probleme. Această măsură preventivă a fost prelungită pentru ceilalţi şase inculpaţi: Alexandru Tudorel, Fluturaş Ionel, Lefter Marius Cătălin, Dumbravă Ionuţ, Vlad Sorin şi Puia Vasilică. Judecătorul de drepturi şi libertăţi a admis cererea procurorilor, însă poliţistul Angheluţă a formulat contestaţie ce urmează să se analizeze la Curtea de Apel Galaţi.
Acuzaţiile pe care anchetatorii i le aduc agentului Andrei Angheluţă de la Poliţia de Frontieră Brăila sunt grave. Practic, în loc să-şi exercite meseria de a se asigura că legea-i lege pentru toţi şi să “stârpească” din rădăcină acest fenomen al contrabandei cu motorină pe Dunăre, poliţistul nu numai că a aderat la gruparea lui Puia, dar se asigura că motorina nu ajungea la gruparea rivală (!). Acuzarea susţine că Angheluţă oferea informaţii despre colegii săi care asigurau paza pe fluviu, pentru ca ceilalţi şase inculpaţi din dosar să nu se intersecteze şi să fie luaţi la întrebări: “S-a reţinut în privinţa acestui inculpat de procurorul de caz că a sprijinit activitatea ilegală desfăşurată de membrii grupului infracţional organizat prin furnizarea de informaţii legate de deplasarea ambarcaţiunilor poliţiei de frontieră şi dispunerea în teren a elementelor poliţiei de frontieră însărcinate cu paza şi supravegherea frontierei de stat, sau prin furnizarea de informaţii legate de deplasarea unor nave care furnizau carburant, prin efectuarea de verificări neautorizate în bazele de date şi transmiterea către membrii grupului infracţional a aspectelor rezultate. S-a mai reţinut că prin acţiunile sale infracţionale, acest inculpat a sprijinit membrii grupului infracţional organizat să introducă în mod ilegal, pe teritoriul României, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, cantităţi importante de motorină provenită din Ucraina şi transvazată din nave aflate sub pavilion străin, care tranzitau teritoriul României pe fluviul Dunărea, carburant care ulterior a fost valorificat”, se arată în încheierea de şedinţă.
 
Angheluţă şi ceilalţi inculpaţi, interceptaţi de procurori
 
13 iunie 2019. Procurorii susţin că în acea zi, poliţistul de frontieră Andrei Angheluţă a asigurat escortarea unei nave pentru ca de aceasta să nu se apropie o grupare rivală (!) şi să fie achiziţionată de aceasta, în loc să ajungă combustibilul la Puia şi ai săi. “Prezenţa vedetei poliţiei de frontieră a avut în acest caz un rol intimidant pentru gruparea rivală, iar escortarea s-a finalizat în locul unde începea zona în care acţiona gruparea din prezenta cauză”, se mai menţionează în document. Atât poliţistul, cât şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost interceptaţi, iar din ele rezultă că cel care purta haina Statului cunoştea că nava urma să transvazeze motorină. În momentul în care avea loc comerţul ilegal, Angheluţă se retrăgea.
 
Lecţie de integritate de la judecător pentru agentul inculpat
 
Judecătorul a analizat dosarul şi a ascultat procurorii, după care a admis înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv: “Aceste acţiuni apar în totală disonanţă şi contradicţie cu însăşi calitatea acestuia de POLIŢIST, calitate în care îi revine obligaţia să asigure supremaţia legii şi nu favorizarea încălcării sale. În acest caz, exigenţa care trebuie avută în vedere la aprecierea pericolului social trebuie să fie una maximă, în condiţiile în care poliţistul este practic baza temeliei sistemului judiciar penal român, acesta fiind primul care poate sesiza comiterea unei fapte de natură penală şi care este obligat să înceapă primele verificări în acest sens. Din gardian al societăţii, este de neadmis ca un poliţist, indiferent că face parte din poliţia naţională, din cea de frontieră sau locală, să se erijeze într-un protector al persoanelor care comit fapte de natură penală ori să adere la grupări cu astfel de preocupări nelegale. Nu se poate admite nicio minimă tolerare a unor astfel de comportamente, pe de o parte avându-se în vedere chiar rolul său de gardian, aflat în contact cu fenomenul infracţional. Pe de altă parte, o toleranţă scăzută la astfel de cazuri nu poate avea efect decât încurajarea unui astfel de fenomen, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciind că proliferarea unui astfel de fenomen nu poate avea decât consecinţe profund negative asupra încrederii oamenilor în însuşi sistemul judiciar penal român, la baza căruia se află lucrătorii de poliţie”. Asta, pe lângă suspiciunea rezonabilă menţionată de judecător că inculpatul Angheluţă a comis faptele de o gravitate ridicată, “cât timp acesta are calitatea de poliţist de frontieră, chemat la garantarea securităţii normelor sociale protejate şi nu la încălcarea lor”, potrivit încheierii de şedinţă.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că măsura arestului preventiv este proporţională şi adecvată gradului de pericol social al faptelor comise, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar putea crea un puternic sentiment de nesiguranţă, neîncredere şi teamă în rândul cetăţenilor de natură a afecta ordinea publică. Agentul de frontieră Andrei Angheluţă a formulat contestaţie împotriva acestei decizii, urmând să fie stabilit termen pentru soluţionare la Curtea de Apel Galaţi.
 
Puia şi ceilalţi membri ai grupării nu recunosc nimic: ulei ars, nu motorină
 
Ceilalţi şase inculpaţi, Puia Vasilică, Alexandru Tudorel, Fluturaş Ionel, Lefter Marius Cătălin, Dumbravă Ionuţ şi Vlad Sorin, au fost audiaţi pe 25 octombrie. Aceştia au spus judecătorului că nu se fac vinovaţi de faptele prezentate de procurori şi au încercat să-l convingă că nu au folosit butoaie de 200 de litri, ci bidoane de 20 de litri, şi nu pentru motorină, ci pentru ulei ars: “În concret, aceştia au arătat că nu au preluat cantităţile la care se face referire, nefiind  folosite butoaie de 200 litri, ci bidoane de 20 de litri, puse la dispoziţie de către marinarii de pe vasele de unde achiziţionau motorina, iar butoaiele metalice proveneau de la cantităţi de ulei ars luate de pe aceste nave. Practic, aceştia au încercat să acrediteze ideea că discuţiile telefonice interceptate s-ar referi atât la cantităţi de motorină, dar şi la cantităţi de ulei ars, existând un pretins serios dubiu în acest sens cu privire la actele de urmărire penală efectuate până la acest moment”, potrivit documentului obţinut de la Tribunalul Brăila.
 
Clienţii le-au stricat apărarea
 
Se pare că martorii îi contrazic pe Puia şi ceilalţi inculpaţi, deoarece aceştia au declarat că au cumpărat motorină de la gruparea din Gropeni, şi nu ulei ars. Primeau combustibilul în butoaie metalice, după care recipientele erau recuperate de către membrii grupării pentru refolosire, au susţinut clienţii audiaţi.
Reamintim că în noaptea de 2 spre 3 octombrie, procurorii DIICOT-Biroul Teritorial Brăila le-au organizat un flagrant membrilor grupării lui Vasilică Puia, în zona kilometrului fluvial 194 al Dunării. Inculpaţii preluaseră şi introduseseră în România în mod ilegal, de la o navă aflată sub pavilion sârbesc şi care se deplasa pe ruta Izmail (Ucraina) – tranzit România-Serbia, cantitatea de 4.000 de litri de motorină într-un număr de 20 de butoaie metalice, potrivit comunicatului de presă emis de DIICOT. Poliţiştii au fost nevoiţi să utilizeze armamentul din dotare, pentru că indivizii nu s-au supus somaţiilor. Apoi, în cursul zilei de 3 octombrie, au fost puse în executare un număr de 21 de mandate de percheziţie atât la domiciliile inculpaţilor, cât şi la persoanele care cumpărau motorina provenită din contrabandă. Procurorii au stabilit că grupul şi-a început activitatea infracţională din luna mai anul acesta, pe raza judeţului Brăila, iar pe timpul tranzacţiilor ilegale, digul de la Gropeni era închis cu o barieră şi cu lacăt, aceasta fiind una dintre măsurile pe care şi le luau inculpaţii pentru a nu fi prinşi în flagrant. Scopul principal era obţinerea unor importante foloase materiale prin preluarea de la navele care circulau pe fluviul Dunărea, introducerea în ţară în mod ilegal, transportul, depozitarea şi valorificarea unor importante cantităţi de carburanţi. Motorina era vândută către terţe persoane, majoritatea agricultori şi posesori de autovehicule sau TIR-uri, cu circa 4 lei per litru. Ulterior, banii erau împărţiţi între persoanele implicate. Au fost aduse la audieri 46 de persoane, dintre care 6 au fost reţinute pentru 24 de ore. Poliţistul Andrei Angheluţă a fost pus sub control judiciar de către procurori, nemaiajungând în faţa instanţei la momentul respectiv. Iată că la aproape o lună de la percheziţii, anchetatorii au luat decizia de a cere judecătorului schimbarea măsurii preventive. Nu este pentru prima dată când numele poliţistului de frontieră apare într-un dosar. Acesta a mai fost acuzat, în trecut, de alte infracţiuni. A fost chiar trimis în judecată, alături de alţi colegi ai săi, în 2016, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi favorizarea infractorului, după ce au fost denunţaţi de câţiva braconieri. În 2018, agenţii au fost achitaţi.