Social Media

Local

Poliţist condamnat pentru uciderea colegului

Timp de citire: 10 minute

• agentul Iulian Constantin Dobrotă, de la Biroul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare, cu suspendare condiţionată, pentru ucidere din culpă • în urmă cu patru ani, Dobrotă l-a împuşcat mortal pe colegul de birou Adrian Cireaşă, care-i fusese şi prieten de familie • poliţiştii se aflau la o vânătoare de mistreţi la Corbu Vechi, împreună cu 23 membri AJVPS din judeţele Brăila şi Vrancea • instanţa de judecată l-a obligat pe Dobrotă să plătească familiei celui ucis 300.000 lei despăgubiri pentru daune morale • “săptămâna aceasta se va decide dacă poliţistul Dobrotă va rămâne sau nu în activitate”, ne-au precizat surse din cadrul IPJ
 
După patru ani de la deschiderea anchetei, poliţistul Iulian Constantin Dobrotă, 37 ani, de la Biroul  Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu suspendare condiţionată, pentru ucidere din culpă. Sentinţa Curţii de Apel Galaţi a rămas, zilele acestea, definitivă, după ce Dobrotă primise, în primă instanţă, o pedeapsă de 3 ani de închisoare, de asemenea cu suspendare condiţionată. Judecătorii brăileni au decis, în paralel, obligarea inculpatului la plata unor daune morale de 300.000 lei către familia poliţistului ucis la vânătoare, în decembrie 2013. La această sumă se adaugă peste 24.000 lei despăgubiri pentru daune materiale, precum şi o altă sumă reprezentând prestaţie periodică pentru cele două copile rămase fără tată. Dobrotă mai poate contesta doar sentinţa Judecătoriei Brăila, dacă nu este de acord cu sumele stabilite.
Contactaţi ieri, repezentanţii IPJ Brăila ne-au precizat că “săptămâna aceasta se va decide dacă poliţistul condamnat pentru ucidere din culpă va rămâne sau nu în activitate”. Demn de precizat este faptul că, în toţi aceşti ani, agent şef principal Iulian Constantin Dobrotă şi-a păstrat funcţia pe care a avut-o în cadrul IPJ.
În decembrie 2013, în timp ce se aflau la o vânătoare de mistreţi organizată în zona localităţii Corbu Vechi, aproape de râul Siret şi Mănăstirea Măxineni, agentul de poliţie Iulian Constantin Dobrotă, de la Biroul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, l-a împuşcat mortal pe colegul şi prietenul său Adrian Costel Cireaşă, tată a doi copii, “urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul activităţii de vânător”. Dosarul penal a fost instrumentat de fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, Fănel Mihalcea. La finalizarea anchetei, Mihalcea preciza că Dobrotă a refuzat de mai multe ori să dea curs citaţiilor şi că “a contribuit la tergiversarea cercetărilor”.
 
Vânătoare blestemată la Corbu Vechi
Reamintim că, în dimineaţa zilei de 28 decembrie 2013, 24 de vânători din judeţele Brăila şi Vrancea, împreună cu paznicul Fondului de Vânătoare nr. 17 Corbu Vechi, Gheorghe David, au participat la o vânătoarea de mistreţi autorizată de AJVPS Brăila. Instruirea vânătorilor şi aşezarea în posturi de tragere s-a făcut de către Gheorghe David.
David le-a spus participanţilor că, potrivit legii, “în situaţia amplasării standurilor pe o singură linie, se interzice declanşarea focului sub un unghi mai mic de 45 de grade faţă de linia vânătorilor, tirul fiind permis în faţa şi în spatele liniei trăgătorilor”. Totodată, “în situaţia amplasării standurilor în linie pe o distanţă mai mică de 200 metri, cu unul sau două flancuri, declanşarea focului de către vânătorii aflaţi pe flancuri este permisă numai în spatele liniei flancului, cu respectarea unghiului minim de tragere de 45 de grade”.
Amplasarea vânătorilor s-a făcut într-un stand în forma literei L, pe un drum forestier flancat de parcele de pădure, iar între vânători exista o distanţă de 40 – 50 metri, aceştia având posibilitatea să-şi observe vecinii din dreapta şi din stânga.
Al treilea poziţionat pe drumul forestier din zona laturii mari a literei L a fost poliţistul Laurenţiu Mihai Cojocaru, de la BAESP – IPJ Brăila, locurile patru şi cinci fiind ocupate de colegii săi, Adrian Costel Cireaşă (victima) şi Iulian Constantin Dobrotă (inculpatul). Printre participanţi s-au aflat şi alţi poliţişti din judeţele Brăila şi Vrancea. Ultimul poziţionat, pe latura mică a literei L, a fost paznicul de vânătoare Gheorghe David.
Vânătorii erau aşezaţi cu faţa către pădurea de unde urma să vină vânatul şi cu spatele la drumul forestier. Mistreţii urmau să vină din faţă, fiind stârniţi de gonaşi. “Vânătorii aveau voie să tragă cu arma în vânat după ce-l identificau, privindu-l în pădurea din faţă şi el îi depăşea, traversând drumul şi intrând în pădurea din spate, unde, prin întoarcere, aveau voie să tragă cu respectarea acelui unghi de tragere care nu trebuia să fie mai mic de 45 de grade faţă de linia de vânători. Dacă s-ar fi tras din faţă, adică de unde venea vânatul, exista riscul împuşcării vreunui câine sau vreunui gonaş”, preciza procurorul de caz la finalizarea cercetărilor.
Dispoziţiile date de paznicul de vânătoare au fost respectate de majoritatea participanţilor la vânătoare, care s-au aşezat cu faţa către pădurea din faţă, la limita dintre aceasta şi drumul forestier, având drumul în spate. Alţii, însă, le-au cam ignorat. “Lucrătorii de poliţie Dobrotă Iulian Constantin, Cireaşă Adrian Costel (care îi era prieten de familie) şi Cojocaru Laurenţiu Mihai nu au dat ascultare îndrumărilor paznicului de vânătoare şi s-au postat la limita dintre pădurea din spate şi drum (intrând circa un metru în acesta), având drumul în faţă. În standul de vânătoare, lângă inculpat, s-a postat şi fratele acestuia, Dobrotă Marian, care nu este vânător, nu a avut armă asupra sa şi care venise să privească”, a mai precizat sursa citată.
Vremea era mohorâtă. La un moment dat, s-au auzit strigătele gonaşilor, vânătorilor care-i însoţeau şi lătratul câinilor de vânătoare, care au stârnit vânatul. S-au auzit focuri de armă, semn că mistreţii îşi făcuseră simţită prezenţa. Prin dreptul poliţistului Cojocaru trecuseră gonaşii, însă nici urmă de mistreţ, astfel că acesta şi-a aprins o ţigară şi a privit în stânga, spre Cireaşă şi Dobrotă. L-a văzut pe Dobrotă pe linia pădurii. Acesta i-a făcut semn cu mâna lui Cireaşă, că se auzea zgomot de mistreţ venind din pădurea din faţă. Cireaşă a dat din cap, semn că a înţeles. Era ora 9:30.
Cojocaru a mai declarat că l-a văzut pe Cireaşă cum a ieşit din locul iniţial, circa un metru, către mijlocul drumului şi cum a ridicat arma în poziţia de tragere din faţă, stând pe vine. Imediat a urmat un foc de armă tras către un mistreţ care a ţâşnit din pădurea din faţă, printre Cireaşă şi Dobrotă. Animalul a dispărut în pădurea din spatele lor, iar poliţistul Cireaşă a căzut la pământ, pe partea dreaptă. Cojocaru a crezut iniţial că victima se lăsase la pământ ca să se ferească de focul tras de Dobrotă. După două secunde, însă, l-a văzut pe Dobrotă cu arma în mână, exclamând: “Ce-am făcut, ce-am făcut…!”. De aceea, l-a întrebat, îngrijorat: “Ce-ai făcut, l-ai omorât?!”
Adrian Cireaşă fusese împuşcat chiar sub ochiul stâng. Mai mulţi martori au declarat ulterior că l-au văzut pe Dobrotă plângând, la câţiva metri distanţă de prietenul său.
 
Procurorul Mihalcea: “Proiectilul ucigaş a plecat din arma inculpatului”
După ce poliţistul brăilean a fost împuşcat mortal, vânătoarea a fost oprită. A fost sesizată conducerea IPJ Brăila, Parchetul de pe lângă Tribunal şi medicul legist, iar la faţa locului a fost prezent şi un echipaj SAJ care a constatat decesul victimei.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie întocmit de SML Brăila, moartea poliţistului Adiran Cireaşă a fost violentă. Pe 18 august 2015, Institutul de Medicină Legală Iaşi a finalizat, la rândul său, expertiza medico-legală efectuată în cazul morţii poliţistului, fără a putea însă preciza cu exactitate unghiul şi distanţa de tragere.
Pentru finalizarea anchetei, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila a dispus efectuarea unei expertize criminalistice, de către Institutul de Criminalistică din cadrul IGPR. O nouă expertiză a fost finalizată pe 25 mai 2016, de Institutul Naţional de Expertiză Criminalistică – Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti. Concluzia specialiştilor a fost aceea că “trăgătorul s-a aflat într-un loc aflat în faţa victimei”, fără a putea stabili dacă proiectilul tras a fost consecinţa unui ricoşeu, aşa cum a afirmat, în mod constant, inculpatul. Potrivit criminaliştilor, “în situaţia unui ricoşeu, acest proiectil se deforma sau se fragmenta şi la impactul cu maxilarul superior al victimei ar fi produs un orificiu semnificativ mai mic, cu o formă neregulată”. Tubul de cartuş găsit la locul faptei nu a fost tras cu arma inculpatului. De fapt, nici nu a mai fost găsit un alt tub de cartuş care să se potrivească cu arma Petro Beretta, model ES 10012 GA, pe care o avusese în acea zi în primire poliţistul Iulian Dobrotă. Procurorul de caz preciza, printre altele:
“Ansamblul probator administrat în cauză pune în evidenţă, fără putere de tăgadă, faptul că proiectilul ucigaş a plecat din arma inculpatului. În situaţia în care performanţele tehnice actuale de analiză balistică nu au putut stabili cu certitudine că tubul de cartuş a fost tras din arma inculpatului, această stare poate fi completată cu celelate probe administrate în cauză”.
Iulian Dobrotă a afirmat că moartea colegului s-ar fi datorat faptului că acesta ar fi ieşit 1-2 metri către mijlocul drumului. Totodată, Cireaşă ar fi fost ucis ca urmare a ricoşeului glonţului din pământul îngheţat, din vreun copac ori din corpul porcului în care s-a tras. În replică, procurorul de caz a afirmat că, de fapt, inculpatul nu a respectat unghiul de tragere (care trebuia să fie mai mare de 45 de grade faţă de linia trăgătorilor).
“Culpa inculpatului este cu atât mai evidentă cu cât în cadrul atribuţiunilor sale de serviciu intra cu preponderenţă prevenirea şi sancţionarea faptelor care încalcă dispoziţiile legale privind regimul armelor şi muniţiilor, precum şi a organizării şi desfăşurării vânătorilor”, a mai precizat procurorul Fănel Mihalcea în momentul finalizării anchetei şi sesizării instanţei de judecată, făcând aluzie la faptul că Dobrotă lucra la Biroul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase. 
 

Local

Polițiștii verifică modul în care sunt protejate animalele

• polițiștii au discutat cu oamenii din municipiu și comuna Chiscani – localitatea Vărsătura cu privire la obligațiile care le au ca deținători de animale • la nivel național a crescut abandonul de animale și incidentele în care sunt implicați câini și pisici

Publicat

în

Polițiștii verifică modul în care sunt protejate animalele

Deținătorii de animale au unele obligații și riscă sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legale în domeniu. În contextul creșterii la nivel național a abandonului de animale și a numărului de incidente în care sunt implicați câini sau pisici, polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Brăila desfășoară în mod constant activități preventive și de informare a cetățenilor.

La data de 10 noiembrie, polițiștii IPJ Brăila au desfășurat trei acțiuni preventiv-reactive, în municipiu și comuna Chiscani – localitatea Vărsătura, având ca principal obiectiv informarea proprietarilor și deținătorilor de animale cu privire la obligațiile care le revin.

”Au fost desfășurate activități de informare privind responsabilitățile proprietarilor și deținătorilor de animale, prevenirea situațiilor de risc și consecințele faptelor de cruzime și rele tratamente aplicate animalelor, fiind prelucrate prevederile O.U.G. nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

De asemenea, polițiștii au desfășurat activități de informare cu privire la regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, fiind aduse în atenția cetățenilor prevederile O.U.G. nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, precum și prevederile Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor”, arată reprezentanții IPJ Brăila.

În cadrul activităților desfășurate au fost  purtate discuții cu 78 de cetățeni cu privire la obligațiile legale care le revin în calitate de proprietari sau deținători de câini periculoși ori agresivi, fiindu-le puse la dispoziție și materiale informative.

Polițiștii au urmărit, prin aceste activități, creșterea gradului de responsabilizare a proprietarilor și deținătorilor de animale și prevenirea producerii unor incidente care pot pune în pericol siguranța persoanelor sau bunăstarea animalelor.

Citește articolul complet

Local

Lt. col. Beatrice-Elena Turiac de la Comandamentul Flotilei, speaker la „Women – Reporting for Duty”

• conferința tematică a avut loc pe 4 noiembrie la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, în cadrul „Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future” • au participat femei cu funcții de conducere și responsabilități importante în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională

Publicat

în

Lt. col. Beatrice-Elena Turiac de la Comandamentul Flotilei, speaker la „Women - Reporting for Duty”
Femeile în uniformă - leadership și profesionalism

Pe 4 noiembrie 2026, locotenent-colonel Beatrice-Elena Turiac, din cadrul Comandamentului Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu” Brăila, a participat la Conferința tematică „Women – Reporting for Duty”, desfășurată la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, în cadrul Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future.

Potrivit Grupului de Presă MediaUno, evenimentul a reunit femei cu funcții de conducere și responsabilități importante în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, oferind un cadru de dialog și schimb de experiență privind leadershipul feminin, responsabilitatea, curajul și provocările carierei în domenii în care profesionalismul și capacitatea de decizie sunt esențiale.

Printre temele abordate s-au numărat: rolul femeilor în structurile de securitate, depășirea stereotipurilor, egalitatea de șanse și importanța mentoratului în dezvoltarea profesională.

„Participarea la acest eveniment reconfirmă faptul că profesionalismul, competența și vocația de a servi nu au gen, iar femeile în uniformă au o contribuție valoroasă la îndeplinirea misiunilor și la consolidarea capacității instituționale”, a precizat sursa citată.

Locotenent-colonel Beatrice-Elena Turiac își desfășoară activitatea în cadrul Comandamentului Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu” Brăila începând din anul 2016. ”În această perioadă, a demonstrat dedicare, responsabilitate și profesionalism în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Prin seriozitatea, implicarea și perseverența de care dă dovadă, lt.-col. Beatrice-Elena Turiac contribuie constant la buna desfășurare a activităților instituției, fiind un exemplu de echilibru între exigențele profesionale și vocația de a servi în uniforma militară.

Felicitări doamnei locotenent-colonel Beatrice-Elena Turiac pentru participare și pentru reprezentarea Flotilei Fluviale în cadrul acestui eveniment! O carieră în uniformă înseamnă vocație, responsabilitate și dedicare”, a mai precizat sursa citată.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧