Politică
Podul, spitalul regional şi mia de hectare pun pe jar scena politică brăileană
• cele două mari proiecte investiţionale promise de Guvernul Mihai Tudose – podul peste Dunăre şi spitalul regional Brăila – Galaţi -, precum şi mia de hectare ce ar putea reveni în curând la judeţul nostru, provoacă forfotă maximă în rândul politicienilor brăileni • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat recent că gălăţenii nu se mai pot opune solicitării Executivului privind întoarcerea miei de hectare în proprietatea statului şi avertizează că altfel pot urma consecinţe grave • la rândul lor, liberalii brăileni susţin în continuare că este nevoie ca Brăila să solicite terenul respectiv de la Guvern pentru a putea dezvolta mai departe un mega-proiect, în contextul construcţiei podului şi a spitalului regional • la rândul său, preşedintele PMP Brăila, Viorel Botea, a vorbit despre necesitatea dezvoltării unei linii de tramvai/metrou uşor care să lege podul de staţiunea Lacu Sărat şi spitalul regional, dar şi despre pregătirea elevilor pentru noile oportunităţi
Agitaţie maximă pe scena politico-administrativă brăileană în contextul discuţiilor despre construcţia podului peste Dunăre şi a spitalului regional între Brăila şi Galaţi. În acest context, mia de hectare dintre cele două oraşe a devenit principalul subiect de dezbatere la nivelul liderilor partidelor politice, în contextul posibilităţilor de dezvoltare a zonei.
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a comentat, recent, contrele apărute în spaţiul public între premierul Mihai Tudose şi primarul Galaţiului Ionuţ Pucheanu, pe tema refuzului gălăţenilor de a se conforma cererii Guvernului de returnare a unei părţi din mia de hectare, pe care nu s-au construit locuinţe. Chiriac a punctat că nu este interesat de părerea şefului oraşului vecin, însă a avertizat că dacă nu se va conforma, în cele din urmă consecinţele ar putea fi destul de grave.
“Chiar nu mă interesează cum reacţionează Primăria Galaţiului. Eu susţin premierul şi decizia pe care o ia premierul. Nu cred că mingea mai este la ei în momentul de faţă. S-ar putea să fie undeva pe fileu şi dacă nu se manifestă foarte repede s-ar putea să aibă parte de o surpriză. Dacă ei nu spun ce vor face cu terenul acela clar, cu destinaţia pentru locuinţe, s-ar putea să decidă Guvernul ce va face cu acel teren. Am vorbit cu premierul, dar nu mi-a spus efectiv ce hotărâre va lua. Acolo sunt două loturi unul de 650 ha, şi altul de 350 ha. Prima noastră sesizare a fost pe acest prim lot de 650 ha pentru că a existat acea hotărâre a CLM Galaţi de scoatere la concesiune, cu nerespectarea hotărârii de Guvern, unde scria să se construiască locuinţe. Cred că Guvernul s-a autosesizat şi pe lotul de 350 ha, pentru că Galaţiul a construit doar pe 50 ha acolo. Să vedem ce se întâmplă şi cu celelalte hectare. Nu pot să ştiu care va fi decizia Guvernului”, a declarat Chiriac, în contextul în care a discutat şi despre construcţia spitalului regional Brăila – Galaţi, în viitor, pe un lot de teren alăturat miei de hectare.
PNL-iştii vor ca CJ Brăila să ceară cele 655 ha de la Guvern
Pe aceeaşi temă a discutat, vineri, preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, punctând că în ciuda laudelor liderului Consiliului Judeţean privind semnarea protocolului de predare-primire a terenului pe care Ministerul Sănătăţii va construi spitalul regional, în realitate demersul este mai vechi, din 2009, sub bagheta unui guvern liberal. Una peste alta, Dănăilă a ţinut să sublinieze faptul că în ciuda promisiunilor lui Chiriac că totul va fi bine în privinţa dezvoltării zonei dintre cele două oraşe, nimic nu se va întâmpla dacă CJ Brăila nu va solicita în proprietate terenul pe care Guvernul îl cere la rândul său de la CLM Galaţi.
“Am văzut că cei de la Galaţi au retras de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre prin care, practic, îşi dădeau acordul să predea acest teren înapoi la ADS şi apoi să urmeze procedura pentru a ajunge la Brăila. Eu am avut o discuţie cu preşedintele PNL Galaţi, cu domnul senator George Stângă. Am discutat şi cu unii dintre consilierii locali ai PNL Galaţi şi ei erau pregătiţi şi au fost de acord să susţină acest proiect în cadrul CLM, dar nu s-a mai întâmplat acest lucru pentru că PSD-ul are majoritate la fel ca la Brăila şi a propus scoaterea de pe ordinea de zi. În această zonă se poate crea o dezvoltare astfel încât să beneficieze ambele oraşe, judeţe şi tot ceea ce este limitrof. Există posibilitatea creării unui nod intermodal în zona respectivă, transport pe cale ferată, rutier, pe apă şi aşa mai departe. Sunt multe oportunităţi care pot prinde contur în această zonă. Una dintre ele este, aşa cum am mai spus, parcul industrial. Pe lângă acesta se poate realiza şi spitalul regional despre care se tot discută în ultima perioadă”, a declarat Dănăilă.
Acesta a mai subliniat că asocierea dintre Brăila şi Galaţi trebuie să se realizeze, iar sediul ar trebui să fie în comuna Vădeni, locul de unde provin cele o mie de hectare date de către Guvernul Adrian Năstase gălăţenilor.
“Noi îi solicităm încă o dată preşedintelui CJ Brăila, să introducă pe ordinea de zi propunerea noastră privind preluarea în proprietate a terenului respectiv. Pentru că expunerea de motive este depusă, proiectul nostru a făcut peste 30 de zile de când stă în analiza direcţiilor de specialitate din cadrul CJ. Îi solicităm ca la următoarea şedinţă de CJ să introducă pe ordinea de zi dezbaterea acestui subiect. Dacă lucrul acesta nu se va întâmpla, considerăm că perioada noastră de aşteptare s-a terminat şi vom solicita convocarea unei şedinţe extraordinare a CJ Brăila!”, a avertizat Dănăilă.
PMP-iştii se laudă cu cel puţin 2 proiecte legate de pod şi spitalul regional
Preşedintele PMP Brăila, Viorel Botea a afirmat, vineri, că deşi autorităţile locale se laudă cu podul peste Dunăre şi spitalul regional până în prezent nu s-a făcut mare lucru pentru dezvoltarea infrastructurii, lucru ce trebuie să dea serios de gândit în contextul actual. Acesta a precizat că atât el, cât şi consilierul judeţean Ionel Adetu, vor încerca să vină în CJ Brăila cu cel puţin două proiecte privind dezvoltarea infrastructurii, în contextul realizării celor două investiţii de la nivel naţional. Botea susţine că este nevoie de drumul expres Brăila – Slobozia, precum şi dezvoltarea unei reţele prin care oamenii să aibă acces uşor la spital şi pod, precum şi la Staţiunea Lacu Sărat. Cel mai probabil o linie de tramvai modernă sau metrou uşor.
“Considerăm foarte important ca între Brăila şi zona unde va fi podul – fiindcă tot acolo se va construi şi spitalul regional -, să fie un tramvai, un metrou uşor. Să lege tot. Inclusiv zona de la Lacu Sărat până la acest pod şi până la spitalul regional. Pentru că toate aceste obiective, în concepţia noastră nu reprezintă altceva decât poli de dezvoltare pentru Brăila. (…) Construim şi facem două edificii importante, dar infrastructura din jur nu o facem în aşa fel încât să utilizăm cu adevărat acest pod?! Pentru că, de fapt, acesta va lega Dobrogea de Muntenia şi de Moldova. Şi aici va fi un nod de unde putem cu adevărat să realizăm o dezvoltare cum nu a mai fost până acum”, a declarat Botea.
De asemenea, în contextul posibilităţii realizării spitalului regional, PMP-istul susţine că este nevoie ca liceele cu profil tehnologic să se adapteze, astfel încât absolvenţii să aibă unde se angaja.
“Sincer, mă bucur că prim-ministrul Tudose e pe cale să realizeze aceste obiective. Cel puţin, podul. După cum vedeţi şi noi criticăm opţiunile PSD-ALDE privind legile justiţiei, putem să criticăm oricând legile salarizării, pentru că nu se va mări cu nimic salariul bugetarilor sau a celor din mediul privat. Sunt lucruri de criticat, dar trebuie să recunoaştem un lucru: se vede totuşi că avem un premier brăilean. Faptul că în această perioadă s-au pus bazele a două obiective de importanţă strategică naţională care sunt pe teritoriul Brăilei, asta spune ceva. Şi aceste lucruri trebuie sprijinite cu adevărat de clasa politică brăileană, prin fapte concrete, care să asigure o dezvoltare corespunzătoare a Brăilei pe baza a acestor două proiecte majore. Toate aceste lucruri trebuie legate cu zona de turism. Politicienii brăileni au în faţă nişte opţiuni strategice. Şi dacă în momentul de faţă nu ştim să le folosim, degeaba vor fi realizate aceste obiective. Noi vom face tot ceea ce ne stă în putinţă ca la nivelul CJ Brăila să promovăm 1 – 2 proiecte în acest sens, care să dezvolte infrastructura pe baza acestor două edificii”, a conchis Botea.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
