Editorial
Podul încă este un miraj
Desigur, informaţia potrivit căreia Podul de la Brăila s-ar putea construi de fapt la Galaţi, publicată în ediţia online de duminică, 1 aprilie, era o păcăleală de, evident, 1 Aprilie. Nu, podul nu se va muta mai la nord, lângă Galaţi, ci se va construi pe amplasamentul deja stabilit, de lângă Brăila, spre bucuria şi mândria brăilenilor.
Dar o bună parte din argumentele despre care se vorbea în articol că ar putea sta la baza deciziei mutării podului nu sunt, din păcate, păcăleli. Problemele cu care a demarat contractul de construire a Podului Brăila – Tulcea sunt cât se poate de reale şi de complicate şi din care se poate trage deja o concluzie: lucrările vor întârzia deja foarte mult.
Astfel, în cazul licitaţiilor pentru mutarea utilităţilor: sunt trei astfel de contracte – pentru două dintre ele s-a depus doar câte o singură ofertă, pe 13 februarie 2018, care vor fi însă evaluate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) abia pe 13 iunie – 4 luni îi trebuie CNAIR pentru a analiza două oferte, iar pentru al treilea contract nu s-a depus nicio ofertă, licitaţia trebuind reluată. Iar două dintre contractele de mutare a utilităţilor au termen de realizare 15 luni (3 luni proiectare şi 12 execuţie), inclusiv contractul pentru care nu există ofertant. Chiar şi în cel mai fericit caz, contractele de mutare a utilităţilor vor putea demara abia prin august-septembrie, iar lucrările propriu-zise abia prin noiembrie-decembrie. Şi cum constructorii podului nu se pot apuca nici măcar de proiectarea acestuia – operaţiune care trebuia să înceapă deja de acum 2 luni – fără a se reloca utilităţile, este clar că, într-o variantă optimistă, vorbim deja de o întârziere de cel puţin 1 an. Şi asta fără să înceapă efectiv lucrările – care, la rândul lor, ar putea demara în primăvara anului 2020 şi care, cu siguranţă, vor genera noi întârzieri. De altfel, în istoria modernă a României a existat un singur proiect finalizat în termenul prevăzut de contract – ba chiar în avans: tronsonul de autostradă Tmişoara – Lugoj, de doar 9,5 km. Podul Calafat – Vidin, asemănător ca şi complexitate cu cel de la Brăila, a avut o perioadă teoretică de execuţie de 3 ani, dar care în realitate s-a transformat în 6. Metroul din Drumul Taberei, din Bucureşti, are deja o întârziere de 3 ani şi nu este nicidecum gata. Să mai vorbim despre cele două tronsoane din secţiunea de autostradă Lugoj – Deva care ar fi trebuit date în folosinţă încă de acum vreo 4 ani, dar pentru care nu se întrevede un termen concret de finalizare nici acum? Şi toate aceste întârzieri sunt cauzate de beneficiar, adică de statul român.
Revenind la podul nostru, nici măcar semnarea contractului cu cei doi constructori desemnaţi în urma licitaţiei nu garantează 100% că podul se va şi construi. Sunt o grămadă de proiecte majore de infrastructură – tronsoane de autostradă, construirea de centuri sau reabilitare de drumuri naţionale – ale căror contracte au fost reziliate de stat, din diferite motive mai mult sau mai puţin obiective, proiectele fiind abandonate – nici măcar relicitate. Până la demararea propriu-zisă a lucrărilor – şi nu înfigerea unui ţăruş simbolic în pământ sau turnarea unei roabe de beton înainte de alegeri – podul de la Brăila rămâne un miraj. Ne-am dori să nu mai fie aşa, să nu mai poată fi subiect de glume sau de campanie electorală. Construirea acestui pod chiar reprezintă un lucru extrem de benefic pentru Brăila, în particular, şi pentru întreaga Românie, în general. Este trist că România are mai puţine poduri peste Dunăre (7 – incluzând şi cele două baraje traversabile de la Porţile de Fier I şi II) decât are Budapesta (9). Mai mult, unul este construit exclusiv de bulgari (Vidin-Calafat), iar alte 3 sunt construite în colaborare cu vecinii (Giurgiu-Ruse, cu Bulgaria, şi cele două baraje peste Dunăre, cu Serbia – fosta Iugoslavie).
Podul de la Brăila ar fi nu doar absolut necesar, ci ar reprezenta un obiectiv de referinţă al infrastructurii româneşti. Iar din acest punct de vedere, chiar nu se dezminte: a început, tipic românesc, cu o mare întârziere.
Editorial
Alexandru Popa și Ilie Bolojan, umăr la umăr la DNA Iași! Martori!
Liderul PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a fost citat ca martor de DNA Iași. Popa a dat declarații cam două ore joi, 1 octombrie. A doua zi, vineri, 2 octombrie, Ilie Bolojan a fost la DNA Iași unde a stat cam trei ore, tot în calitate de martor.
Dosarul este legat de o presupusă mită uriașă de 1,5 milioane euro pe care omul de afaceri din Vaslui Fănel Bogos ar fi dat-o ca să intre la premierul demis pentru a-l schimba pe directorul DSVSA Vaslui.
De altfel, în aceeași oală cu șeful DSVSA Vaslui este și Alexandru Bociu, șeful suprem al ANSVSA, care-ar fi refuzat să-l schimbe din funcție pe subalternul lui din Vaslui.
Conform unor surse de încredere, Alexandru Bociu a deranjat multă lume bună din PNL tocmai pentru că el aplică legea și nu execută ordine de partid.
Conform altor surse, inclusiv Alexandru Popa, liderul PNL Brăila, s-ar fi străduit să-l schimbe după ce Bociu nu l-a ”executat” pe Costică Peltea omul PSD din fruntea DSVSA Brăila. Cică Peltea nu i-ar fi dat lui Popa autorizație pentru un abator! Mai mult, după scandalul uriaș cu variola la ovine care-a lovit ferme din Brăila unde s-au depistat animale neînregistrate legal, Bociu a demis întreaga conducere a DSVSA, inclusiv adjunctul care era omul PNL.
La acest moment, DSVSA Brăila este condusă de specialiști trimiși de la București de același incomod Bociu. Pe de altă parte, ziarul Comunitatea a obținut o declarație de la deputatul Alexandru Popa, conform căreia el a fost citat ca martor al apărării: „Sunt un profesionist în agricultură (…) Nu am avut nicio treabă cu dosarul propriu-zis, dar am fost citat de doamna Trăilă (Cristina Trăila, secretar general al Guvernului Bolojan, în prezent inculpată în acest dosar- n.n) ca martor din partea dumneaei, ca să pot să dau o expertiză mai mult tehnică”.
Logic, asta înseamnă că Trăilă are încredere în Popa, că doar nu este singurul profesionist în agricultură din țara asta. Mai mult, am putea afirma că Popa i-ar putea fi dator! Cu ce , nu se știe! În fond, nimănui nu-i convine să depună mărturie la DNA, decât dacă nu are loc de întors.
Apoi, dacă știi că ești total neimplicat în practicile toxice ale demiterilor și numirilor după propriile interese în acest caz, de ce mergi cu avocatul de mână? Sincer, când ești complet nevinovat, când nu ai făcut nimic care să miroasă a trafic de influență, de ce ai nevoie de avocat?
Un răspuns ar putea fi legat de maniera controversată de instrumentare a dosarelor, dar și de măsurile preventive care au un puternic iz politic, de aici și scăderea dramatică a credibilității justiției în general. Ca să nu mai vorbim de maniera în care se face justiție la televizor.
În acest context, nu putem să nu ne aducem aminte cum a tratat PNL Brăila, în frunte cu Alexandru Popa și numitul Chivu Cătălin, episodul în care, în urma unui denunț, DNA a ridicat documente de la Consiliul Județean legate de HC Dunărea.
Vă aduceți aminte că Francisk Chiriac, președintele CJ, și Adrian Manole, președintele HC Dunărea, erau deja condamnați de liderii PNL și Chivu? Acum aceiași liberali în frunte cu numitul Chivu nu mai scot o vorbă! Culmea, nu se mai aude nimic în legătură cu acel dosar in rem, deși au trecut atâtea luni! Sau poate procurorii așteaptă alegerile locale… Orice e posibil!
Editorial
Nicușor Dan calcă în picioare Constituția! Ei, și? De parcă ar fi primul!
Constituția este stâlpul democrației! Când se încalcă o dată legea fundamentală a statului, puteți fi siguri că vor urma și alte încălcări, din ce în ce mai ”justificate”, până se va ajunge ca respectarea Constituției să devină excepția.
În ultimii ani au fost multe încălcări și aș aminti de încălcările flagrante ale drepturilor și libertăților cetățenești în perioada pandemiei. Pe o ură colectivă – vacciniști versus anti-vacciniști – guvernele (Orban, dar mai ales Câțu) din acea perioadă și-au bazat așa-zisele reguli, care-au încălcat în lanț drepturile și libertățile cetățenești.
Un singur aspect reamintesc: cum să impui vaccinarea cu un vaccin experimental, când cetățenii sunt atât de diferiți, au boli, au alergii, au slăbiciuni etc etc. Ei bine, s-a putut și poporul plătește și va plăti în continuare pentru milioanele și milioanele și milioanele de doze, care ar fi trebuit administratate tuturor, cam câte 6 de căciulă. ”Noroc” că a izbucnit războiul Rusia – Ucraina astfel că, peste noapte, a dispărut și Covid-ul și regulile absurde.
Următoarea încălcare flagrantă a Constituției a fost atunci când i s-a interzis Dianei Șoșoacă, președintele S.O.S România, să candideze la președinția țării. Ion Iliescu care se bucura de o popularitate imensă nu a avut curajul să facă așa ceva atunci când a candidat Corneliu Vadim Tudor din partea PRM. Să ne aducem aminte cât de dur și amenințător era în limbaj C.V. Tudor. Până la urmă, liderul PRM a fost învins democratic la vot.
Dacă Diana Șoșoacă era lăsată să candideze, cu siguranță ”mânca” din voturile lui Călin Georgescu și niciunul nu ajungea în turul 2. Părerea mea! Sau poate ajungea, dar nu cu un scor atât de mare și atunci ”proeuropenii” se aliau în spatele candidatului pro-occidental, care câștiga democratic alegerile.
Acum, după atâtea luni de la învestirea lui Nicușor Dan, sincer, nu era mai bună Elena Lasconi? A treia oră când s-a încălcat fragrant legea fundamentală a țării a fost când s-au anulat alegerile prezidențiale – turul I -, când s-au calificat Călin Georgescu și Elena Lasconi. Pe ce motiv? Nicușor Dan a promis desecretizarea documentelor, că le va face publice ca să priceapă toată lumea de ce s-au anulat alegerile prezidențiale, o premieră în România post-comunistă. Nu s-a desecretizat nimic, că nu aveau ce. În schimb, Călin Georgescu a fost martirizat și a intrat în categoria adulaților. Ferească Dumnezeu să zici ceva de Georgescu!
Dar cum a fost sacrificată Elena Lasconi pentru Nicușor Dan, vă mai aduceți aminte? Iar acum progresiștii nu-l mai înghit pe președintele Dan! S-au lipit de Ilie Bolojan care este și el un ”Mesia”, adulat, indiferent ce-ar face. Să te ferească Dumnezeu să zici ceva de Bolojan!
În fine, abia acum vine lovitura de grație: preaiubitul și întâiul matematician al țării, Nicușor Dan a început să interpreteze Constituția ca pe un text de la Limba Română. Fără nicio legătură cu Matematica. Astfel că, întâi l-a propus pe Tomac, al cărui partid nici nu a intrat în Parlament. Acum l-a desemnat pe Veștea, peste capul Bolojan al PNL, ceea ce a dus deja la împărțirea liberalilor în două tabere. În plus, o dă încontinuu că el ”nu vrea” un guvern votat de AUR sau cu membri AUR pe post de miniștri.
Păi, cum vine asta? Votanții AUR nu sunt români? Nicușor Dan nu este președintele tuturor românilor, ci doar al ”proeuropenilor”? Am zis-o și-o repet: întâi președintele să fi desemnat un premier de la PSD, partidul situat pe locul I la ultimele parlamentare. Dacă Grindeanu&Co nu treceau un guvern de Parlament, la rând intra AUR! Dacă nici AUR nu făcea nimic, a treia oară votau toți parlamentarii cu ochii închiși, orice guvern. Asta-i formula rezultată după ultimele parlamentare! Este practic imposibil fără PSD sau fără AUR. Și dacă partidele ”proeuropene” nu se înțeleg între ele, atunci hai la anticipate! De ce-i este frică lui Nicușor Dan să respecte Constituția?
Ce crede el sau altcineva – Bolojan, Veștea, Grindeanu, Fritz – că dacă împart, pe față, alegătorii românii în cetățeni de mâna întâi și cetățeni de mâna a doua, după votul exprimat la ultimele alegeri, Europa va ajuta România cu bani, dacă nu-și îndeplinește jaloanele pe care tot ai noștri conducători le-au negociat? Nu, fraților! Stați liniștiți! Uitați-vă la țările din jur cum tratează interesul național. Cu atenție! Că vremurile se schimbă!
Ai noștri conducători însă, par din ce în ce mai mult rupți de realitatea în care trăiesc românii și își permit să facă ”fițe” de parcă am fi o țară bananieră, fără Constituție, fără democrație, fără reguli.
CELE MAI CITITE
