Politică
Planul lui Cîțu. Catastrofal
*„Întreaga discuție privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este unul catastrofal”, declară răspicat Cristian Diaconescu, om politic cu o îndelungată experiență, membru în multe guverne ale României, în prezent președintele ales al PMP * „acești bani pot să nu ajungă niciodată în România dacă nu știi să gestionezi foarte bine întregul proces”, avertizează Diaconescu * dacă nu mă mai împrumut pe piață, din ce plătesc pensii? Pentru că din banii ăștia nu poți să plătești pensiile, nu ai cum!* Mediile de afaceri, mediul bancar, mediile sociale, orice partener din țara asta, care într-o formă sau alta va fi asociat – că nu pot să facă această modernizare numai două-trei instituții -, puteau, în prezența președintelui, să își prezinte perspectivele, punctele de vedere, să fie informați * toate aceste afirmații au fost făcute de liderul PMP, într-un interviu acordat ziarului „Obiectiv – Vocea Brăilei”, cu ocazia lansării candidatului popularilor la primăria Viziru
-Sunteți de acord cu premierul Florin Cîțu că economia României duduie?
– Nu duduie nicio economie în lumea asta! Deci fără a avea o expertiză economică aplicată, aș fi rezervat în legătură cu o astfel de afirmație, dincolo de conotațiile politice. Dar nu discutăm despre subiectele astea, pentru că nu sunt foarte importante. După părerea mea, vă spun cu toată deferența, modul în care au gestionat întreaga discuție privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este unul catastrofal! Și îmi aleg cu grijă cuvintele. Trebuie înțeles ceva. Poate că este puțin mai lungă expunerea, dar referențial, istoric, merită. Pentru că văd că nu se discută. S-a ieșit, inclusiv de la cel mai înalt nivel, spunându-se: avem 80 de miliarde! 30 de miliarde într-o parte și 40 și ceva de miliarde din cadrul financiar multianual, adică din buget. Și noi nu avem nici acum, niciun euro pe card! Asta este chestiunea de principiu. În momentul când, în 2020, a apărut pandemia, prima reacție a statelor a fost să se închidă. Toți s-au închis! Au spus că n-o fac, au făcut-o. A doua reacție, foarte interesantă, cu binecuvântarea Germaniei – pentru că ei erau principalii promotori ai unui alt gen de decizie -, s-au înlăturat barierele privind cheltuielile bugetare. Toată lumea să cheltuie la liber! Bun, unii au înțeles să țină un anume tip de proporționalitate, pentru că tot ceea ce cheltui pe buget vei plăti la un anumit moment, că asta e viața economică. Alții? Mă rog. România vine în acest moment la aproape 10 deficit bugetar. La 9,72. Cifrele sunt sigure! Dar ca să aveți un ordin de mărime, pe martie 2021 avem un deficit bugetar de 8 ori mai mare decât luna corespunzătoare din 2020. Deci „duduie”, dar nu știu în ce direcție. Bun. Și în acel moment, dincolo de a închide țările, statele membre ale Uniunii Europene s-au gândit că e nevoie de lichidități, că e nevoie de bani. Lichidități pentru sistem sanitar, pentru ajutorarea mai ales a sistemelor private, pentru multe lucruri: șomajul cumplit, trecerea la un fel de economie prin rețelele sociale. Ușor de zis, greu de făcut peste noapte. Sistemul de educație etc. Și atunci, s-a pus problema „haideți să găsim bani”. Prima tentație a fost să mutualizeze datoriile. Să spună: „datoriile sunt în comun”. În acel moment a apărut grupul frugalilor, cum era denumit. Olanda, Austria, Danemarca, Suedia, Finlanda au spus nu. Pentru că noi avem un excedent bugetar, iar statele mai ales din Sud – se dădea exemplu foarte serios Italia -, vor intra cu deficite și mai mari. Practic, au venit cu deficite din spate, din 2018, 2019 care nu erau imputabile pandemiei, ci – spuneau ei -, unui management mai slab al resurselor. Și atunci nu suntem de acord! A venit Germania la președinție și a reușit printr-un lobby pe care, mulți spun că numai Germania putea să îl facă, să schimbe puțin paradigma. Adică, bun: nu împărțim datoria, nu facem o datorie comună, facem însă un fond comun din care să alimentăm statele cu resurse. Acest fond comun, până la urmă, s-a convenit a fi de 750 de miliarde. Vă spun că și acum sunt probleme în ceea ce privește acceptarea părții de împrumuturi din acest fond, privind noua generație, deci este o chestiune de perspectivă. Dar există fondul, se împarte, planurile naționale s-au depus în marea majoritate. Cam 20 de state astăzi când vorbim, și-au depus și și-au aprobat aceste planuri naționale. Și lucrurile au mers înainte.
„L-am auzit pe Ministrul Fondurilor Europene, spunând am pus unul peste altul proiecte, am ajuns la 42 de miliarde și ne-am dus la Comisie ca să taie ei până la 29,2 miliarde”
– După ce se aprobă toate Planurile Naționale de Redresare și Reziliență? Trebuie să venim cu un al doilea plan: Planul de finanțare. Pentru că ei au stabilit ce au stabilit fiecare stat, Comisia a acceptat ce a acceptat cu fiecare în parte, urmează însă modul în are finanțezi. Ce finanțezi? Și aici este chestiunea după părerea mea, esențială. Finanțezi ieșirea din criză și modernizarea. Nu ce proiecte nu ai făcut tu de 30 de ani! E o diferență. Aici apare problema între ceea ce propune partea română și ceea ce expertiza Comisiei – că nu s-a ajuns în zona politică -, exprimă. Am auzit public. Deci nu e proces de intenție pentru nimeni. L-am auzit pe Ministrul Fondurilor Europene, spunând am pus unul peste altul proiecte, am ajuns la 42 de miliarde și ne-am dus la Comisie ca să taie ei până la 29,2 miliarde, cât e cota României. Iertați-mă, dacă așa știm în țara asta să negociem?! Cum am eu tupeul să vorbesc despre negociere? Păi, am negociat din 1998 până în 2003, cu toți vecinii, toate relațiile și acordurile de vecinătate, pentru că trebuia să intrăm în NATO și UE. Să mă ierte, nu e o formă de aroganță, dar vreau să spun că am totuși ceva know-how din punctul ăsta de vedere. Dar nu așa se negociază! Repet, pe de o parte, ai făcut o alcătuire cât se poate de neconformă cu așteptările Comisiei în legătură cu acest plan. Pe de altă parte, ai sfidat linia fundamentală. Te duci cu proiecte care sunt legate de criză și modernizare, nu pur și simplu, ca ei să îți dea banii! Pentru așa ceva există coeziunea de la buget, de la cadrul financiar multianual. Mai departe. Sigur, niște finanțări se vor obține. Sigur se va veni triumfător spunând „am învins, iată! Cu tot scepticismul noi am câștigat”. Ce urmează? Vă spuneam că trebuie să facă al doilea plan, cel de finanțare pe proiectele de modernizare. Dar va trebui ca de două ori pe an să primești experți ai Comisiei Europene care fac două rapoarte pe an de evaluare. Sunt de tipul MCV, adică cu benchmark-uri. Și el vede la șase luni din ce ai promis și ai finanțat, cât ai dus la bun-sfârșit. Adică dacă te-ai obligat ca în cele șase luni, nu știu, să faci un tren și ai reușit să faci numai locomotiva, nu și nu toate vagoanele, nu îți vor mai plăti banii nici pentru locomotivă. Deci cum să vă spun. Există voință politică, nu numai să faci un document care, mă rog, de bine de rău, până la urmă o să îl ducă la bun sfârșit. Dar aici vreau să fac o precizare, după variantele prezentate până acum, expertiza Comisiei la un moment dat a ajuns la concluzia că este necesar să ne ajute ei să îl facem. Și credeți-mă, îmi este o rușine când spun lucrurile astea de… Adică profesorul te ajută să îți faci lecțiile, după care tot el… pentru că trebuie să mergem cu toții mai departe, toată Europa și asta este! Dar după aceea suntem noi prin noi înșine. Că tot le place liberalilor povestea asta. Deci acești bani pot să nu ajungă niciodată în România dacă nu știi să gestionezi foarte bine întregul proces. Aici ne aflăm.
„În economia care duduie îmi ridic deficitul bugetar la limita Tratatului de la Maastricht, la 60%. După care nu mai pot împrumuta pe piață”
– Haideți să vă mai spun două lucruri din experiența celorlalți. În marea lor majoritate, partea de împrumut din cota care revine fiecărui stat, nu au luat-o sau au luat-o în cuantumuri mult mai mici, ca să nu își încarce deficitul bugetar. Numai România și Italia au luat toți banii, inclusiv cele 16 miliarde. Cam așa este partea de împrumut. Asta ce înseamnă? În economia care duduie îmi ridic deficitul bugetar la limita Tratatului de la Maastricht, la 60%. După care nu mai pot împrumuta pe piață. Ca să nu mai vorbesc despre cotații, dobânzi și alte astfel de situații. Deci măcar aici stăteam și noi bine. În sfârșit, cheltuiam excesiv. Și eu, dacă nu mă mai împrumut pe piață, din ce plătesc pensii? Pentru că din banii ăștia nu poți să plătești pensiile, nu ai cum! Trebuie să ai împrumuturile tale. Obligațiunile de împrumut pentru aceste sume este decis a fi generate prin Comisia Europeană. Și ei au ales Comisia Europeană pentru că are triplu A. Și având triplu A, merge cu dobândă ceva mai joasă. Deci vă spun: din punctul ăsta de vedere trebuia să ai o expertiză și un profesionalism, și mai ales o voință politică să separi orice de această problemă a celor 750 de miliarde și să faci un plan deștept. Repet, nu pentru că am uitat un drum nu știu unde. Să te uiți la criteriile fundamentale avute în vedere din perspectiva modernizării, pe care le hotărăște Comisia, le hotărăsc instituțiile europene, că ne place sau nu, și anume: 60% digital și economie verde. Și în al treilea rând, să fii destul de sigur că până în 2025 – 2026 practic vei consuma acești bani, pentru că îi pierzi, iar proiectele pe care le-ai început le plătești din surse proprii.
– Problema este că această responsabilitate, pe lângă noi, populația, nu va pica doar pe actuala putere sau actuala Coaliție. Asta mi se pare absolut îngrozitor…
– Într-un fel sau altul, va pica pe toți. Iar banii înapoi – pentru că va trebui să îi dai la un moment dat, că ai accesat toate sumele venite prin împrumuturi -, le vor plăti după 2028. Deci următoarea generație. Cei de după noi. Care vor beneficia de modernizare sau nu. Dacă modernizarea nu se face de către cei de acum..
„În 1995 … Ion Iliescu a adunat la Snagov toate forțele politice și i-a obligat aproape, să dea un semnal”
– Dacă erați președinte al României în perioada asta, pentru că sunteți desemnat candidat din partea PMP pentru această funcție, ați fi putut face mai mult vizavi de maniera de guvernare, de cum nu se înțeleg, de cum au construit actualii guvernanți acest program extrem de important pentru România?
– Este istoric! Noi nu mai prindem o astfel de oportunitate să te modernizezi! Cel puțin generația noastră. Deci din punctul acesta de vedere, ar fi revenit președintelui României responsabilitatea de a le genera voința politică, în sensul fundamentării unor astfel de proiecte de modernizare și ieșire din criză. Argumentul? Nu e părerea mea, planurile naționale de redresare ale Franței și Germaniei, au fost prezentate simultan. Deci ce înțelegem noi din acest aspect? Că tot ce va însemna multinaționale și firme, care evident vor fi implicate în acest proces, înțeleg semnalul. S-au pus de acord. Deci dacă s-au pus de acord, facem o investiție uriașă în Franța și Germania și dăm drumul la motoare. Ne operaționalizăm. Dacă ei între ei sunt politici. De aceea vorbesc despre voință politică. Deci dacă Franța și Germania, într-o competiție – mă rog, probabil că nu e cineva în Europa să nu înțeleagă dincolo de declarații acest tip de competiție între parteneri, dar în egală măsură suficient de hotărâtă această problemă -, deci dacă aceste două state au avut capacitatea de a-l pune inclusiv pe ministrul de Finanțe german, probabil succesorul doamnei Merkel, la aceeași masă cu ministrul Economiei din Franța… Asta înseamnă expresia voinței politice esențiale. Bun. Dacă ești mediator și scrie în Constituție că ai acest rol, încearcă să îi obligi – pentru că uneori pur și simplu acolo ajungem -, să își depășească complexele generate de competiția electorală, politică, măcar pe acest subiect. Aveți, fraților, suficiente alte teme să le gestionați! În al doilea rând, ar fi trebuit și altceva. Pentru că zona politică, mă rog, să zicem că are preferințe alternative. Mediile de afaceri, mediul bancar, mediile sociale, orice partener din țara asta, care într-o formă sau alta va fi asociat – că nu pot să facă această modernizare numai două-trei instituții -, puteau, în prezența președintelui, să își prezinte perspectivele, punctele de vedere, să fie informați. Și aici, cum să spun, lipsa de informare pe așa ceva este o formă de primitivism, iertați-mă. Dar aici ne costă bani, vorbim de miliarde acum. Ei bine, tot președintele putea să facă acest lucru. De ce el? Pentru că ceilalți nu o fac! Și pentru că trebuie totuși să mergem înainte. În 1995 – multe argumente negative -, dar atunci, Ion Iliescu a adunat la Snagov toate forțele politice și i-a obligat aproape să dea un semnal. Nu pentru că i-ar fi plăcut integrarea în NATO și în Uniunea Europeană în mod deosebit domnului fost președinte Ilisecu, dar simțea din spate cum societatea îl obligă să gestioneze cu politicul o problemă atât de importantă. Românii au vrut în Vest. Indiferent despre ce vorbim, nu politicul a educat societatea românească. Invers. Societatea românească a obligat politicul să nu pună aiureli și tâmpenii în programele lor de guvernare. Și de aceea a fost o poziționare omogenă. Nu ai fi putut și acum, măcar pentru aceste 29 de miliarde de euro, să ai o poziționare omogenă în țară?! Era important ca valoare de semnal. Cei care au operaționalizat integrarea după ’96 – ’97, nu neapărat pentru că în ’95 s-au adunat la Snagov, inclusiv cu Vadim Tudor, Dumnezeu să-l odihnească! Nu! Ci pentru simplul fapt că s-a dat un anume semnal: că nu există altă variantă. Nici un alt vector politic nu are atâta relevanță. Și aici ar fi trebuit să se implice și din acest punct de vedere. Repet, putea, politic, să conducă procesul ăsta. Putea! Și după părerea mea avea și un anume tip de responsabilitate.
Sincer, dacă tot m-ați întrebat, tot constituțional, președintele României, poate, când dorește, să participe, să prezideze Consiliul Superior al Magistraturii. E greu! E profesional! Dar acum ce să spun… Așază-te în scaun, câtă vreme, fie Justiția, fie politicul, îți generează tot felul de probleme din care îți suferă țara. Așază-te acolo, stai 14 ore cu ei și discută tot. De la pensii, până la, mă rog, ceea ce poate CSM-ul: răspunderea disciplinară, o achitare… Condamnă Marea Britanie o rețea de trafic de ființe umane – groaznică situație. O rețea de trafic de minori! Și îl achită într-un Tribunal din România?! Este locul în care se poate discuta. Noi dacă discutăm, CSM-ul se simte vexat și spune: „nu, atacați independența!” Măi, oameni buni… Am mai avut momente când m-au criticat și pe mine, la un moment dat. Le-am transmis: vedeți că eu vin din meseria aia. Nu am porniri de alt gen. Deci din punctul ăsta de vedere, da, era cazul! Poate chiar să nu fie neapărat echilibrat. Este o problemă pe perioadă scurtă de preluare a managementului politic. Pentru că exact cum spuneți dumneavoastră, foarte corect, că nu guvernul ăsta… De altfel, ăștia nici nu o să aplice mare lucru. Pentru că banii vin abia 13% de prin noiembrie încolo. Primele resurse. Dar ce ne facem după rapoartele de evaluare, ce ne facem după ce la rândul nostru vedem că niște obiective nu sunt duse la bun sfârșit? În momentul acela cine poate să spună: v-ați adunat aici, mi-ați promis că lucrurile vor fi așa și așa. De ce nu se întâmplă? Că avem priorități politice? Nu! Nu crede nimeni așa ceva!
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
