Social
Peste 5.500 brăileni stau acasă, fără şomaj şi fără loc de muncă
• asta arată ultimele statistici ale Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila • indemnizaţi mai sunt doar 531 brăileni • totuşi, în primele 10 luni ale lui 2017, peste 5.600 de persoane s-au angajat cu ajutorul Agenţiei • rata şomajului pentru luna octombrie a scăzut faţă de luna septembrie cu 0,33 puncte procentuale
Judeţul Brăila are 6.100 de şomeri, dintre care 5.569 au terminat perioada de acordare a sprijinului financiar şi nici nu şi-au găsit un loc de muncă, în concluzie stau acasă. Pe de altă parte, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) evidenţiază că în primele zece luni ale anului în curs, s-au angajat 5.619 persoane, în urma activităţilor organizate la nivelul instituţiei.
Cei mai mulţi care “îngroaşă” rândurile şomerilor sunt bărbaţii, în procent de 62% (3.782), iar restul de 38% femei (2.318), potrivit datelor furnizate de AJOFM. Aşa cum am precizat anterior, şomeri indemnizaţi sunt 531, iar neindemnizaţi sunt 5.569. Cei mai mulţi provin din mediul rural, 4.901, iar din mediul urban provin 1.119 persoane.
Revenind la “şomerii de ieri, angajaţii de azi”, cele mai multe persoane aflate în evidenţele AJOFM care şi-au găsit un loc de muncă în primele 10 luni ale acestui an provin din mediul urban: 3.750 la număr, şi doar 1.869 persoane din mediul rural. Dacă unii cred că vârsta ar fi un impediment în găsirea unui job, iată că statisticile AJOFM îi contrazic. Cei mai mulţi brăileni angajaţi au peste 45 ani, 2.260 la număr, dintre care 575 persoane au chiar peste 55 ani. Peste 1.440 de brăileni care şi-au găsit un loc de muncă prin AJOFM au vârsta cuprinsă între 35-45 ani, iar alţi 1.000 brăileni au vârsta cuprinsă între 25-35 ani. Persoanele cu vârsta sub 25 ani sunt cele mai puţine pe listele Agenţiei, la capitolul “angajări”, 912 la număr.
Ca nivel de studii, 64,4% dintre cei care şi-au găsit un job au absolvit ciclul primar, gimnazial şi profesional. Persoanele care au terminat un liceu sau chiar o şcoala postliceală sunt doar într-un procent de 27,9%, iar 7,5% sunt absolvenţi de facultate.
“La nivelul judeţului Brăila, rata şomajului înregistrat la 31 octombrie 2017 a fost de 4,9%, cu 0,33 puncte procentuale mai scăzută decât cea înregistrată la 30.09.2017 şi cu 0,82 puncte procentuale mai scăzută decât cea înregistrată la aceeaşi dată a anului anterior. Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, la 31 octombrie 2017, rata şomajului masculin a fost de 5,46%, iar rata şomajului feminin a fost de 4,21%”, se precizează în comunicatul de presă emis de AJOFM Brăila.
Social
Tinerii cu salarii de până la 4.000 de lei ar putea primi bani pentru chirie
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună, ar putea primi de la stat bani pentru chirie. Un proiect de lege depus în Parlament propune acordarea unui sprijin lunar de până la 600 de lei, în funcție de orașul în care se află locuința închiriată.
Pentru tinerii care locuiesc în Brăila, ajutorul propus ar putea ajunge la 400 de lei pe lună, dacă inițiativa legislativă va fi adoptată și va intra în vigoare.
Proiectul îi vizează pe tinerii angajați cu vârste între 18 și 29 de ani, care au un venit salarial net lunar de cel mult 4.000 de lei.
Până la 600 de lei pentru chirie
Valoarea sprijinului ar urma să fie stabilită în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată.
Astfel, proiectul prevede:
- 600 de lei pe lună pentru chiriașii din București și Cluj-Napoca;
- 500 de lei pe lună pentru cei din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
- 400 de lei pe lună pentru locuințele din celelalte localități, categorie în care intră și municipiul Brăila.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii ar trebui să aibă un contract de închiriere încheiat pentru cel puțin șase luni și înregistrat conform prevederilor legale. De asemenea, beneficiarul ar trebui să aibă domiciliul sau reședința în locuința închiriată.
Ce alte condiții ar trebui îndeplinite
Potrivit proiectului, beneficiarii nu ar trebui să dețină o locuință în proprietate și nu ar putea locui într-o locuință socială, de serviciu sau destinată tinerilor.
De asemenea, locuința nu ar putea fi închiriată de la soț, soție sau de la rude, inclusiv rude prin alianță, până la gradul al IV-lea.
Inițiativa prevede și o reducere de 50% pentru transportul public local, metropolitan și integrat, precum și pentru abonamentele feroviare nominale de navetă. În anumite condiții, de aceste facilități ar putea beneficia și tinerii care lucrează part-time și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.
Măsurile ar putea fi acordate pentru o perioadă cumulată de cel mult 36 de luni.
Deocamdată, însă, este vorba doar despre un proiect de lege depus în Parlament. Tinerii nu pot solicita în prezent aceste ajutoare, deoarece inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să fie adoptată înainte de a putea intra în vigoare.
Social
Părinții care revin mai devreme la serviciu ar putea primi indemnizația de creștere a copilului în continuare
Un proiect de lege depus în Parlament de patru parlamentari PNL propune majorarea stimulentului de inserție acordat părinților care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului. Dacă inițiativa va fi adoptată, aceștia ar putea primi un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului pe care ar fi încasat-o dacă rămâneau în concediu.
În prezent, părinții care revin la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească șase luni beneficiază de un stimulent de inserție de 1.500 de lei pe lună. Cei care se întorc ulterior primesc 650 de lei, în condițiile în care indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei.
Inițiatorii proiectului consideră că diferența dintre cele două sume îi determină pe mulți părinți să amâne revenirea în activitate, chiar dacă și-ar dori să se întoarcă mai devreme la muncă.
Ce prevede proiectul de lege
Propunerea legislativă urmărește modificarea articolului 7 din OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.
Astfel, părinții care obțin venituri impozabile în perioada în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere a copilului ar urma să primească un stimulent de inserție egal cu indemnizația lunară.
Proiectul mai prevede menținerea stimulentului de 650 de lei după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Plata ar continua până când copilul împlinește trei ani, respectiv patru ani în cazul celor cu dizabilități.
Inițiativa a fost depusă de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan.
Când ar putea intra în vigoare noile prevederi
Inițiatorii susțin că măsura ar putea încuraja revenirea părinților pe piața muncii și ar reduce perioada în care aceștia întrerup activitatea profesională pentru a-și crește copiii.
Potrivit comunicatului PNL, România se confruntă cu o scădere accentuată a natalității. În 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai mic număr înregistrat din 1930 până în prezent.
Proiectul prevede că noile reguli ar urma să se aplice începând cu anul următor publicării legii în Monitorul Oficial. Până atunci, părinții beneficiază de stimulentele stabilite de legislația actuală.
CELE MAI CITITE
