Sănătate
Pericol de otrăvire cu antigel la Şcoala Victoria
• 14 băieţi şi 3 fetiţe au ajuns la Urgenţe, vineri la prânz, după ce au băut apă contaminată cu antigel, chiar de la cişmeaua din curtea şcolii • substanţa toxică a ajuns accidental în reţeaua de apă potabilă, după ce lucrătorii firmei “Danimex” au vrut să facă proba centralei termice, introducând lichidul în instalaţie • din cauza presiunii crescute, apa din instalaţie a refulat în conducta de apă potabilă • elevii au fost internaţi, vineri, la Pediatrie şi externaţi sâmbătă, după amiază • poliţiştii au deschis dosar penal pentru vătămare corporală din culpă
Mai mulţi copii cu vârste între 9 şi 12 ani au fost la un pas de otrăvire, vineri, chiar în curtea Şcolii Gimnaziale din comuna Victoria. 17 elevi s-au intoxicat cu antigel, după ce au băut apă contaminată cu această substanţă toxică, culmea, tocmai de la cişmeaua din curtea unităţii şcolare. Minorii au ajuns de urgenţă la Spitalul Judeţean Brăila, medicii internându-i la secţia Pediatrie. După 24 ore de supraveghere şi tratament de specialitate, copiii au fost externaţi, starea lor de sănătate fiind bună. Din fericire, aceştia nu au băut în cantităţi mari apă contaminată cu antigel, pentru că şi-au dat seama imediat de gustul schimbat.
Potrivit anchetatorilor, la şcoală se efectuau lucrări de reabilitare şi montare a unui sistem de încălzire, iar lucrătorii au vrut să probeze centrala termică, ajutându-se de antigel. Pentru că au crescut presiunea, iar robinetele nu au fost strânse suficient, apa din instalaţia termică în care fusese adăugată substanţa periculoasă a ajuns în reţeaua de apă potabilă a clădirii şi, mai departe, în conducta cişmelei din curtea şcolii. După ora de educaţie fizică şi sport, mai mulţi copii din clasa a III-a s-au dus să bea apă, dar au simţit imediat gustul dulce de antigel şi şi-au dat seama că ceva nu este în regulă. Au anunţat profesorii, iar aceştia au dat alarma şi au solicitat ambulanţele. Ulterior, au mai fost identificaţi şi alţi elevi, de la celelalte clase, care au consumat, la rândul lor, apă de la cişmea, în pauză.
Personalul medical de la Ambulanţă a alertat Unitatea de Primiri Urgenţe asupra numărului mare de minori care au consumat apă cu antigel – 17 la număr -, iar la Spitalul Judeţean s-a impus cod zero. Toţi medicii au coborât în UPU pentru a prelua micuţii pacienţi şi pentru a le acorda imediat îngrijirile de specialitate. Totodată, au fost trimise probe de apă de la Şcoala Victoria către spital, pentru ca doctorii să aibă rapid mai multe informaţii despre concentraţia de antigel din apa băută de către elevi. Directorul Şcolii Victoria a însoţit elevii la spital, la fel cum au făcut şi alte cadre didactice.
Pe fir au intrat şi poliţiştii, care au deschis dosar penal pentru vătămare corporală din culpă. “La faţa locului, s-au deplasat poliţiştii din cadrul Secţiei 5 Ianca şi cei de la Postul de Poliţie Victoria. Iniţial, a fost vorba de 13 copii care, după ora de sport, s-au dus la cişmeaua din curtea şcolii şi au băut apă. Au băut doi elevi, care şi-au dat seama de gustul schimbat, apoi au mai gustat câţiva de curiozitate. În urma cercetărilor, poliţiştii au aflat că cei de la şcoală efectuează lucrări la centrala termică, centrală care este alimentată din reţeaua de apă potabilă a comunei. Din cauza unui dop care nu a fost strâns suficient de bine, a ajuns antigelul din centrală în reţeaua de apă. S-a întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă”, ni s-a comunicat de la Biroul Relaţii Publice al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila.
14 băieţi şi 3 fetiţe, internaţi la Pediatrie
La Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, au ajuns, vineri, 17 elevi: 14 băieţi şi 3 fete. Starea lor generală a fost bună, însă medicii i-au internat totuşi pe secţia Pediatrie şi le-au administrat tratament de specialitate, deoarece primele efecte se resimt abia după 4 ore de la ingerarea antigelului. După 24 ore, au fost din nou evaluaţi medical. Cum rezultatele au fost bune, aceştia au fost externaţi, sâmbătă, în jurul orei 14. “Copiii au ingerat accidental etilen glicon sau antigel, în jurul orei 11, iar la spital au ajuns în jurul orei 13. Starea generală este bună, toţi au fost preluaţi de secţia Pediatrie, pentru analize, pentru evaluare şi monitorizare cel puţin 24 ore şi li s-a instituit tratamentul caracteristic ingestiei. Am înţeles că cel mai rău a fost afectată clasa care făcuse educaţie fizică. Doza toxică începe de la 0,5 grame/kilogram şi doza letală este de 1,5 grame/kilogram”, ne-a declarat dr. Alina Neacşu, directorul medical şi purtătorul de cuvânt al SJU Brăila, vineri. Ulterior, dr. Neacşu a revenit cu informaţii actualizate, minorii fiind externaţi.
“«Danimex» este firma care s-a ocupat de lucrare”
Directorul Şcolii Gimnaziale din Victoria, Mirel Bornaz, a ajuns într-un suflet la Spitalul Judeţean. Acesta ne-a declarat că firma care se ocupă de reabilitarea unităţii de învăţământ din localitate este “Com Danimex”. “«Danimex» este firma care s-a ocupat de lucrare. Noi suntem racordaţi la reţeaua publică”, au fost cuvintele directorului.
Redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au sunat, vineri, la numărul de telefon fix al firmei “Danimex” şi au cerut legătura cu patronul. O angajată a răspuns că acesta nu se află în firmă, pentru că nu se simte prea bine şi nici nu ştie când se întoarce.
Sănătate
BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi
O tuse care nu mai dispare, oboseala la eforturi obișnuite sau senzația că respirația nu mai este la fel de ușoară ca înainte pot părea probleme banale, mai ales în cazul fumătorilor sau al persoanelor trecute de o anumită vârstă. În spatele acestor manifestări se poate ascunde însă o afecțiune serioasă: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală care afectează progresiv plămânii și care poate rămâne nediagnosticată ani întregi.
Ziua Mondială a BPOC, marcată în fiecare an în luna noiembrie, a fost celebrată pe 18 noiembrie în 2026. Evenimentul atrage atenția asupra importanței diagnosticării timpurii și a accesului la tratament. Tema din acest an, „Diagnostic precoce și management pentru o viață mai bună”, subliniază faptul că identificarea bolii înainte de apariția complicațiilor poate face o diferență importantă pentru pacienți.
Mulți pacienți ajung târziu la medic
BPOC este o afecțiune respiratorie cronică în care căile respiratorii se îngustează, iar circulația aerului către și dinspre plămâni devine tot mai dificilă. Boala include forme precum bronșita cronică și emfizemul pulmonar și se agravează, de regulă, în timp.
Potrivit Societății Române de Pneumologie, aproximativ 8,3% dintre adulții din România sunt diagnosticați cu BPOC, însă numărul real al persoanelor afectate este considerat mult mai mare. Specialiștii estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală nu știu că o au.
La nivel mondial, BPOC reprezintă a treia cauză de deces. Organizația Mondială a Sănătății arată că boala a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023.
Unul dintre motivele pentru care afecțiunea este descoperită târziu este evoluția lentă. Mulți pacienți ajung să considere tusea persistentă sau dificultățile de respirație drept consecințe normale ale fumatului, ale înaintării în vârstă ori ale lipsei de condiție fizică.
Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale care nu trebuie ignorate
Printre cele mai frecvente manifestări ale BPOC se numără tusea cronică, uneori însoțită de eliminarea mucusului, respirația șuierătoare, oboseala și senzația de lipsă de aer.
La început, dificultățile respiratorii pot apărea doar în timpul efortului fizic, de exemplu la urcatul scărilor sau la mersul într-un ritm mai alert. Pe măsură ce boala avansează, pacientul poate ajunge să gâfâie și în timpul unor activități obișnuite, iar în formele severe chiar și în repaus.
Fumatul este principalul factor de risc, însă BPOC nu afectează exclusiv fumătorii. Expunerea îndelungată la poluarea aerului, fumul provenit din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, praful și substanțele chimice de la locul de muncă pot contribui, de asemenea, la apariția bolii. Există și factori genetici sau legați de dezvoltarea plămânilor încă din copilărie.
Medicii atrag atenția că simptomele nu trebuie puse automat pe seama vârstei sau a fumatului. O evaluare medicală este importantă mai ales atunci când tusea și senzația de lipsă de aer persistă.
O simplă investigație poate ajuta la depistarea bolii
Diagnosticul BPOC nu se stabilește doar pe baza simptomelor sau a unei radiografii pulmonare. Investigația esențială este spirometria, un test simplu și nedureros care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira și expira, precum și viteza cu care îl elimină din plămâni.
În funcție de rezultate și de evaluarea medicului pneumolog, poate fi confirmată existența unei obstrucții persistente a căilor respiratorii.
Deși BPOC nu poate fi vindecată în prezent, tratamentul poate reduce simptomele, poate limita agravarea bolii și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Acesta poate include medicamente inhalatorii, renunțarea la fumat, vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii și programe de reabilitare pulmonară.
Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri, inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate după mulți ani de consum de tutun. Mesajul transmis de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC este unul simplu: respirația dificilă, tusea care persistă și oboseala neobișnuită nu trebuie considerate inevitabile. Depistată la timp și tratată corespunzător, boala poate fi ținută sub control, iar pacienții își pot păstra o viață activă pentru mai mult timp.
Sănătate
Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente
România continuă să se confrunte cu o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea antibioticelor și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. Deși aceste medicamente sunt esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, administrarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția unor bacterii tot mai greu de tratat. Datele europene arată că țara noastră are încă mult de recuperat în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.
Problema nu este una care privește exclusiv spitalele sau sistemul medical. Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului, întreruperea tratamentului înainte de termen sau administrarea acestor medicamente pentru răceli și viroze sunt practici care pot contribui la agravarea fenomenului.
România, printre țările care consumă prea multe antibiotice
Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), consumul de antibiotice în România a scăzut foarte puțin în 2024 față de nivelul de referință din 2019.
Mai exact, consumul a ajuns la 25,2 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, față de 25,8 în 2019. Scăderea este de numai 2%, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 presupune o reducere de 27%.
Un alt indicator îngrijorător este ponderea antibioticelor din categoria „Access”, recomandate ca primă sau a doua opțiune pentru tratarea infecțiilor frecvente. În România, acestea reprezentau 49% din consumul total în 2024, sub nivelul de 52,8% înregistrat în 2019 și departe de ținta europeană de cel puțin 65%.
Aceste cifre arată că nu este suficient să reducem cantitatea de antibiotice utilizate. Contează foarte mult și alegerea medicamentului potrivit, în funcție de infecție și de recomandarea specialistului.
Bacterii tot mai rezistente la tratamentele disponibile
Consecințele utilizării necorespunzătoare a antibioticelor se văd și în evoluția infecțiilor provocate de bacterii rezistente.
Datele ECDC pentru 2024 indică o creștere importantă a incidenței unor infecții grave din România. În cazul infecțiilor sanguine provocate de Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, indicatorul a crescut cu 53,2% față de 2019.
Și mai îngrijorătoare este evoluția infecțiilor sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată inclusiv în tratarea unor infecții severe. Incidența estimată a crescut de la 7,12 cazuri la 100.000 de locuitori în 2019 la 20,31 în 2024.
Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă capacitatea de a supraviețui tratamentelor care, în mod normal, ar trebui să le distrugă sau să le împiedice dezvoltarea. În aceste condiții, infecțiile pot deveni mai dificil de tratat, pot necesita medicamente mai puternice și spitalizări mai lungi.
Antibioticele nu tratează răcelile și gripa
Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor pentru infecții virale. Răceala, gripa și majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu acționează asupra acestora.
Specialiștii recomandă ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, în doza și pe durata stabilite. Medicamentele rămase de la tratamente anterioare nu trebuie folosite din proprie inițiativă și nici oferite altor membri ai familiei.
De asemenea, un tratament nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.
Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile își dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui tratamentului.
O problemă care poate afecta generațiile viitoare
Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial. Dacă fenomenul continuă să se extindă, inclusiv intervențiile chirurgicale, transplanturile și tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot deveni mai riscante, deoarece infecțiile apărute în aceste situații vor fi mai greu de controlat.
România are în față un obiectiv dificil până în 2030: reducerea consumului de antibiotice, îmbunătățirea modului în care sunt prescrise și limitarea răspândirii bacteriilor rezistente.
Dincolo de măsurile luate de autorități și de personalul medical, responsabilitatea începe și cu fiecare pacient. Antibioticele trebuie folosite doar atunci când sunt necesare. Altfel, medicamentele care au salvat milioane de vieți riscă să își piardă treptat eficiența.





















