CULTURĂ
Patru idei, în cursa finală pentru tema Simpozionului «Nicăpetre»
• „Portul/Comerţul”, „Panteonul personalităţilor brăilene”, „Podul” şi „Brăila – Spaţiu Cultural”, sunt ideile care au primit cele mai multe voturi din partea brăilenilor, în cadrul sondajului organizat pentru selectarea temei Simpozionul de Sculptură „Nicăpetre”, din acest an • urmează ca acestea să intre într-un al doilea proces de selecţie la nivelul unei comisii a Consiliului Judeţean
S-a încheiat prima etapă privind selectarea temei celei de-a treia ediţii a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală „Nicăpetre” – Brăila 2017. Începând de duminică după-amiază, brăilenii şi-au putut vota tema favorită, (dintre cele 10 idei care au venit atât din partea specialiştilor, cât şi a cititorilor noştri), în cadrul unui sondaj de opinie organizat de cotidianul „Obiectiv – Vocea Brăilei”. Ieri, la ora 16:00 s-a strigat „stop vot” şi consilierul judeţean, Marian Căpăţînă, iniţiatorul acţiunii, a selectat ideile care s-au clasat în top 3 număr de voturi. Astfel, cele mai apreciate teme au fost: „Portul/Comerţul – ca influenţă principală în dezvoltarea Brăilei”, care a primit 46 de voturi (35%), distanţându-se clar de restul temelor propuse. Pe locul doi s-au situat alte două idei, care au obţinut acelaşi număr de voturi: „Panteonul personalităţilor brăilene – busturi personalităţi brăilene” şi „Podul – ca legătură de multiculturalitate şi multinaţionalitate, dar şi ca legătură între timp (Brăila 650)”, ambele înregistrând 16 voturi (12%). Iar pe locul trei s-a clasat „Brăila – Spaţiu Cultural”, cu 15 voturi (şi tot 12%). Aşa cum am anunţat, acestea urmează acum să fie supuse dezbaterii în comisia care va redacta regulamentul de desfăşurare a celei de-a III-a ediţii a Simpozionului, formată la nivelul Consiliului Judeţean.
Trebuie precizat că, cele 10 idei au obţinut un total de 130 de voturi. În ceea ce priveşte celelalte teme care nu au fost selectate, situaţia a arătat în felul următor: „Brăila – Arc peste timp, Brăila 650” a obţinut 12 voturi (9%), „Soldaţi brăileni care au căzut în timpul Primului Război Mondial (busturi)” – 7 voturi (5%), „Victoria asupra timpului (The Everyday Victory – Brăila 650)” – 6 voturi (5%), „Pasărea Phoenix” – 5 voturi (4%), „Personalităţi oferite de Brăila culturii internaţionale – busturi oameni de cultură” – 4 voturi (3%) şi „Modernismul” – 3 voturi (2%).
Căpăţînă: «Temele sunt extrem de complexe şi vor da foarte multă bătaie de cap participanţilor la simpozion»
Întrebat în legătură cu rezultatul sondajului de opinie, care a venit la ideea sa, consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă s-a arătat încântat de rezultat, chiar dacă a ţinut să sublinieze că majoritatea temelor care au rămas în cursa finală nu vor fi tocmai uşor de pus în practică de către artişti.
„În primul rând vreau să mulţumesc ziarului «Obiectiv – Vocea Brăilei» care s-a implicat în povestea asta. Ideea se pare că a stârnit interes. Există oameni cu sensibilitate şi oameni aplecaţi către cultură şi într-adevăr s-a votat. Poate nu s-a votat cum se întâmplă la nişte alegeri, când există nişte candidaţi, persoane care pot fi reprezentate, dar pentru un subiect care este relativ greu, consider că s-a votat bine. Interesantă este distribuţia. Câteva dintre teme sunt foarte apropiate ca număr de voturi şi ne obligă practic să le rediscutăm în comisia care este constituită la nivelul Consiliului Judeţean. Tema asupra căreia o să ne oprim, va fi transmisă Muzeului «Carol I» şi transpusă în regulamentul de organizare a taberei propriu-zise. Temele sunt extrem de complexe şi vor da foarte multă bătaie de cap – indiferent care va fi aleasă -, celor care doresc să participe la acest simpozion”, a declarat Căpăţînă.
De asemenea, consilierul a mai apreciat că şi proiectele candidaţilor vor fi destul de greu de jurizat în baza aceluiaşi considerent. Chiar şi aşa, Căpăţînă susţine că simpozionul în afara faptului că are rolul de a lăsa statuile generaţiilor viitoare, îşi propune şi un rol educativ, privind apropierea maselor de frumos.
„Eu zic că am atins obiectivul acesta. Atât cât s-a putut”, a conchis sursa citată.
CULTURĂ
Atelier de radiofonie la Centrul Diversității Culturale
• cu prilejul Zilei Radioului Național, colecționarul Nicușor Popoacă, „salvatorul de radiouri”, a expus 20 de radiouri la Muzeul Brăilei Carol I” și le-a explicat celor prezenți cum funcționează aparatele vechi de un secol
Cu prilejul Zilei Radioului Național (1 noiembrie), ing. Nicușor Popoacă, „salvatorul de radiouri” – brăileanul care deține în colecția sa peste 350 de aparate din perioada 1923-1980, perfect funcționale – a susținut primul Atelier de radiofonie, organizat în parteneriat cu Centrul Diversității Culturale – Muzeul Brăilei „Carol I”.
Cu acest prilej, colecționarul brăilean a expus 20 dintre radiourile sale și le-a prezentat publicului, efectuând, totodată, demonstrații practice, spre încântarea celor mai mici spectatori.
Atelierele radiofonice se desfășoară periodic, iar pentru a participa la aceste întâlniri, pasionații de radiofonie se pot programa la numerele de telefon: 0751.180.511 și 0339.40.10.02.
De Ziua Radioului Național, cei interesați au putut urmări, de asemenea, o prezentare „colorată” cu multe trimiteri la România și Brăila multietnică de altădată, difuzată la TVR 1, în Emisiunea Europolis, despre prima expoziție organizată cu radiouri din colecția ing. Nicușor Popoacă (în 2023, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale), alături de o expunere despre istoria radioului în țara noastră și contribuția unor personalități (multe dintre ele brăilene) la evoluția Radio România.
A prezentat: Camelia Hristian, șef Serviciul Relații cu Publicul, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale.
Participanții la Atelierul de radiofonie au putut vizita și expozițiile temporare deschise la Centrul Diversității Culturale, din Piața Traian nr. 3.
Inginerul Nicușor Popoacă este fondatorul Muzeului Privat al Radioului de la Brăila. În prezent, deține peste 350 de radiouri vechi, de colecție, perfect funcționale, care pot fi admirate în imobilul de pe Strada Podului nr. 6, din cartierul Islaz.
Sunt deja șase ani de când inginerul electronist Popoacă, pasionat colecționar, a pus bazele unei astfel de instituții.
Potrivit informațiilor furnizate de cunoscutul colecționar, la ora actuală, în România mai sunt doar trei muzee ale radioului, pe care domnia sa le-a și vizitat.
Primul și cel mai mare muzeu al radioului este cel din orașul Siret, județul Suceava, la care toate radiourile expuse sunt funcționale.
Al doilea este, de fapt, o sală în cadrul Muzeului Recordurilor din București, însă radiourile expuse nu sunt funcționale, iar al treilea este găzduit de Muzeul Tehnicii de la Palatul Culturii din Iași, unde, de asemenea, radiourile nu sunt funcționale.
Inginerul Nicușor Popoacă a început să colecționeze radiouri în urmă cu opt ani, după ce a suferit un infarct miocardic cu stop cardiorespirator și a stat două zile în comă.
La vârsta de 13 ani, construise, deja, primul său aparat de radio cu lămpi, perfect funcțional, iar în liceu a obținut locul III pe țară la Olimpiada de electrotehnică.
A reușit să strângă, în opt ani, peste 350 de radiouri, cele mai multe din perioada 1923-1965, de producție germană și nu numai, pe care le-a reparat, aparatele fiind acum în perfectă stare de funcționare.
CULTURĂ
Vernisajul Salonului Internațional de Grafică Digitală 2026, ediția a II-a, la Centrul Cultural Nicăpetre
• evenimentul a avut loc sâmbătă, 31 octombrie 2026, în clădirea-monument istoric de pe Strada Belvedere nr. 1 – fosta Casă Embiricos • expoziția reunește pe simeze o selecție impresionantă de peste 60 de lucrări semnate de artiști din România și din întreaga lume
Sâmbătă, 31 octombrie 2026, începând cu ora 13:00, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Cultural Nicăpetre (fosta Casă Embiricos, monument istoric) de pe Strada Belvedere nr. 1, a avut loc deschiderea celei de-a doua ediții a Salonului Internațional de Grafică Digitală (SIGD 2026).
Potrivit organizatorilor, evenimentul reunește pe simeze o selecție impresionantă de peste 60 de lucrări semnate de artiști din România și din întreaga lume (Germania, Olanda, Anglia, Franța, Mexic, SUA, Israel, Belgia, Canada), structurat sub îndrumarea atentă a unei echipe dedicate, formată din curatorii Ana Amelia Mădălina Dincă (critic de artă) și Nicoleta Elena Albu (educator muzeal), alături de coordonatorul de proiect Adrian Branea. Expoziția poate fi vizitată până pe 26 noiembrie 2025, de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00.
„Într-o epocă a transformărilor tehnologice rapide, acest salon își propune să redefinească percepția publicului asupra noului val de expresie vizuală. Departe de a fi o simplă „artă pe calculator” generată automat sau un produs lipsit de efort creativ, arta digitală prezentă în cadrul salonului demonstrează că ecranul și tableta grafică sunt doar instrumente contemporane, extensii ale minții și sensibilității umane, la fel cum au fost cândva penelul sau dalta. Actul creației rămâne profund autentic și riguros: în spatele fiecărui pixel se ascund legi fundamentale ale compoziției, geometrii complexe, construcții elaborate de perspectivă și armonii cromatice studiate. În ciuda prejudecăților actuale legate de inteligența artificială generativă, lucrările expuse reconfirmă valoarea de neînlocuit a artistului ca vector conceptual”, precizează organizatorii evenimentului de la Centrul Cultural Nicăpetre.
În opinia echipei care a pus la punct evenimentul, tehnologia nu înlocuiește meșteșugul, ci îi extinde limitele, transformând viziunea interioară a creatorului într-o realitate estetică palpabilă, unică și profund umană.
Publicul brăilean este invitat să exploreze un spațiu expozițional unde tehnicile tradiționale de compoziție fuzionează cu inovația digitală, oferind o perspectivă proaspătă asupra modului în care arta contemporană depășește granițele geografice și materiale. Expoziția a fost organizată în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAPR).
CELE MAI CITITE
