Să iubim natura
Păsările sălbatice au nevoie de noi în sezonul rece
* nu este bine să hrănim păsările cu produse de panificație, cu pâine, biscuiți sau covrigi * semințele crude (floarea soarelui, dovleac, cânepă) sunt foarte indicate * hrănitorile reprezintă modalitatea ideală pentru a asigura hrănirea păsărilor * copiii pot fi învățați să le construiască dar și să aibă grijă de păsări
Din această săptămână, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” inițiază o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent.
Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Pentru a trece mai ușor peste iarnă, păsările sălbatice au nevoie de ajutorul nostru, iar cel mai bun moment este acum, toamna. În perioada sezonului cald (de primăvara până toamna), păsările se descurcă singure, nu au nevoie de ajutorul nostru pentru procurarea hranei. Pe timpul iernii resursele de hrană se restrâng și de aceea putem și este necesar să intervenim și să le ajutăm.
Multe specii de păsări sălbatice de talie mică (vrăbii, pițigoi, scatii, sticleți, cinteze, aușei etc.) rămân și în sezonul rece la noi în țara, altele fiind oaspeți de iarnă. Pentru a găsi mai ușor hrană dar și pentru a rezista frigului se adăpostesc în oraș. Cele mai multe pot fi întâlnite în parcurile din localități, în jurul caselor noastre sau în curțile blocurilor.
Motivele pentru care hrănim păsările iarna sunt:
Speciile de păsări de talie mică, ce pot fi întâlnite în oraș, au nevoie de o suplimentare a resurselor de hrană doar în perioada rece, deoarece aceasta se găsește mai greu. În perioada sezonului rece dispare o mare parte din hrana pe care o consumă aceste păsări: insecte și semințe ce sunt acoperite de zăpadă. Pentru a obține hrana necesară pe timpul iernii păsările sunt obligate să parcurgă distanțe foarte lungi, consumând o cantitate mare de energie, motiv pentru care, de multe ori, se mulțumesc cu puținul găsit în apropierea zonei unde au înnoptat. În nopțile cu temperaturi sub zero grade păsările pierd o cantitate însemnată din masa corporală; pentru a-și menține temperatura își pun viața în pericol dacă nu găsesc hrană cât mai ușor.
Cu ce hrănim păsările sălbatice de lângă noi?
Hrana naturală cu care se hrănesc păsările sălbatice și pe care o găsesc în natură este cea mai potrivită pentru ele. Nu vom da păsărilor hrană procesată, gătită, sărată, prăjită sau afumată. Nu este bine să hrănim păsările cu produse de panificație, cu pâine, biscuiți sau covrigi!
În perioada sezonului rece păsările au nevoie de un aport de grăsime, de aceea le vom hrăni cu semințe crude care conțin grăsimi naturale. Printre cele mai ușor de procurat sunt semințele de floarea soarelui, deoarece reprezintă cea mai bună hrană pentru pițigoi și celelalte păsări insectivore sau granivore. Foarte potrivite sunt și semințele de dovleac, de cânepă, nucile și alunele crude. Pentru pițigoi putem prinde o bucățică de șuncă de porc crudă, de o creangă, aceasta fiind o sursă importantă de grăsimi pentru ele.
Unde punem hrana?
Nu vom arunca hrana pentru păsări pe pământ, deoarece aceasta poate atrage rozătoare sau pisici când păsările se hrănesc. În plus, dacă ninge va fi acoperită de zăpadă. Pentru ca păsările să fie în siguranță și pentru a nu se risipi hrana vom folosi o hrănitoare.
În afară de faptul că ajutăm păsările să treacă mai ușor peste iarnă, putem să fotografiem și să vedem în același timp păsări pe care în alte condiții le-am putea vedea foarte greu.
La hrănitori putem vedea pițigoi (pițigoi mare, pițigoi albastru, pițigoi sur, pițigoi de brădet). Aceștia iau sămânța de floarea soarelui și o mănâncă pe crengile pomilor din apropiere, nu se vor hrăni direct în hrănitoare.
Cintezele stau la hrănitoare și sparg semințele sau se mulțumesc cu ce cade pe jos de la pițigoi (cinteza, cinteză de iarnă, florinte, scatiu, botgros, mugurar).
Vrăbiile sunt printre cele mai rapide păsări, făcând risipă la hrănitori cu agitația lor din timpul hrănirii.
La hrănitori putem vedea și specii rare, dar în același timp pot veni ciori, guguștiuci și, uneori, păsări răpitoare care vin să prindă păsările ce se hrănesc cu semințe.
Cum și de unde procurăm hrănitorile?
Pentru cei care doresc să le construiască în familie, împreună cu părinții, aveți modele de hrănitori transmise de noi.
În afară de hrănitorile confecționate de noi se mai găsesc și gata confecționate pe diferite site-uri, dar și modele pe care le puteți găsi pe internet pentru a le folosi ca idee.
În afară de modelele expuse de noi, puteți confecționa hrănitori din PET-uri, cutii de carton, reciclând astfel aceste materiale. Este important ca hrănitoarea să aibă acoperiș pentru a proteja hrana de zăpadă.
Pentru siguranța păsărilor vom monta hrănitorile la distanțe de cel puțin 3-4 metri de sol, pe crengi unde nu ajung pisicile sau chiar persoane care ar dori să prindă păsările sau le deranjează prin prezență. Hrănitorile suspendate sunt cele mai eficiente, sau cele montate pe stâlpi montați în pământ.
Cel mai bine este să alimentăm seara hrănitorile, deoarece păsările se trezesc și se hrănesc dimineața devreme. Dacă nu găsesc hrană dimineața vor fi nevoite să consume multă energie pentru a o procura și acest lucru le poate fi fatal uneori.
Prin montarea acestor hrănitori ajutăm păsările dar responsabilizăm și copiii. Copiii pot fi educați să ducă mâncare la hrănitori, să deseneze sau să învețe să identifice aceste specii de păsări în zilele în care stau în case pentru că este frig.
Cam o dată pe săptămână vom face curat la hrănitori, adică vom înlătura resturile neconsumate sau cojile rămase.
Copiii pot monta astfel de hrănitori în curtea școlilor, în spațiile verzi, în parcuri, putând fi și un model de educație ecologică pentru ei.
Aceasta este perioada cea mai bună a anului pentru confecționat hrănitori. Acum se pot căuta locurile cele mai bune pentru a le monta și pentru a procura hrana necesară acestora.
Hai să ajutăm păsările sălbatice de lângă noi!
Sursa de informare www.sor.ro
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
