Politică
Parlamentarii Brăilei 2020 – 2024
* chiar dacă, ieri, până la închiderea ediției print a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, situația încă nu era clară în privința împărțirii mandatelor parlamentare în județul nostru, ca urmare a scorului obținut, surse politice de încredere dădeau deja o variantă drept 99% sigură * mai exact, PSD Brăila cu un post de senator și 3 de deputați, PNL cu un post de deputat și AUR cu unul de deputat și celălalt loc de senator * la nivel național, rezultatele oficiale parțiale anunțate de Biroul Electoral Central după numărarea a 96,41% din voturi dădeau PSD cu 30%, PNL – 25%, USR – 15%, AUR – 8,7%, UDMR – 6%, Pro România în afara Parlamentului, iar PMP la limită
Schema viitorilor șapte parlamentari ai Brăilei era anunțată, ieri, pe surse, drept 99% sigură și arăta în felul următor: PSD Brăila – 1 mandat de senator și 3 de deputați, PNL – 1 post de deputat și AUR – 1 mandat de senator și unul de deputat. Până la ora închiderii ediției print de ieri a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei” lucrurile încă nu se clarificaseră la nivel oficial, însă mai multe surse politice dădeau această variantă drept sigură în proporție de 99%. Astfel, mergând pe aceste considerente, redactorii noștri au încercat să facă o scurtă prezentare a viitorilor șapte parlamentari de Brăila.
Tabăra PSD: Rotaru, Mircea, Niță și Paladi
Pentru postul de senator din partea PSD Brăila, s-a înscris Ion Rotaru, președintele organizației județene. Acesta are 67 de ani, este născut la Bordei Verde, căsătorit, de profesie jurist. Rotaru este senator de Brăila din 2008 și până în prezent. Înainte de Revoluție, acesta a fost cadru PCR și a activat la Consiliul Județean UTC/PCR, după cum specifică personal, în biografia urcată pe site-ul Senatului. După 1990 a fost consilier juridic la UJCAP Brăila, SC Constructorul Brăila, până în 2001 consilier judridic și director la SC Imcar Trade SRL și SC Ador Cons SRL, între 2001 – 2004 a fost director general, director executiv la Casa Județeană de Pensii Brăila, între 2004-2008 – președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Brăila, de asemenea între 2006 – 2008, director la Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF SA, București. Rotaru s-a pensionat în 2018. Senatorul a devenit președinte al PSD Brăila în contextul în care Gheorghe Bunea Stancu (fostul șef al CJ Brăila) a avut probleme cu Justiția și a fost arestat. Rotaru nu a deținut funcția permanent, de atunci și până în prezent, deoarece a fost înlocuit și de actualul europarlamentar, Mihai Tudose, pentru o perioadă, după care a reluat ”frâiele” organizației, însă doar ca interimar. În prezent, Rotaru este președintele plin al PSD Brăila.
În Parlament, a fost membru al Comisiei pentru muncă și face parte din grupurile de prietenie cu parlamentele Emiratelor Arabe Unite, Federației Ruse și Letonia. Acesta bifează 92 de inițiative legislative, 35 de declarații politice, 67 de întrebări, 63 de interpelări, 2 interpelări la premierul României, 288 de luări de cuvânt în plen și 6 moțiuni.
Cele trei locuri de deputați ar urma să fie ocupate de către candidații de pe primele poziții ale listei PSD de la Alegerile Parlamentare. Astfel, în ordine:
Florin Mircea (40 ani), este căsătorit, de profesie economist și are diplomă de master în administrație publică. Fost Consilier județean PSD Brăila între 2008 – mai 2019, acesta este cel mai bine cunoscut pentru perioada, destul de îndelungată, în care a lucrat și a fost director general în cadrul Regiei Autonome “Administrația Zonei Libere Brăila”. Din iunie 2019, Mircea și-a luat în primire mandatul de deputat, înlocuindu-l pe actualul europarlamentar Mihai Tudose în Camera Deputaților. În perioada scurtă în care a activat în Parlamentul României, acesta s-a lăudat cu 15 propuneri legislative, dintre care 3 promulgate legi, 5 luări de cuvânt în ședințe, 1 interpelare și 6 moțiuni. În mandatul trecut a fost membru în Comisia pentru transporturi și infrastructură. De asemenea, în Comisia parlamentară de anchetă privind situația cazurilor de copii dispăruți
Nicu Niță are 64 de ani și este PSD-ist cu state vechi (simpatizant din 1993 și membru activ din 2000), în prezent fiind vicepreședinte al social-democraților brăileni. Acesta este licențiat în drept, la Universitatea Ecologică din București (2003-2007). De asemenea, are o diplomă de master în dreptul informației și al securității private (2008-2010). Din 1977 până în 1992 a fost antrenor motociclism. Din 1992 până în 2001 a fost asociat unic al societății Brai-Niță SRL Brăila; în perioada 2001 – 2004 a fost director la SC Taxi Internațional Brai-Niță SRL; în 2004-2009 director general la SC Brai-NIță SRL (comerț, agricultură, transport intern și internațional).În perioada iunie 2012 – decembrie 2016, a fost consilier județean din partea PSD. În 2016, din septembrie până în decembrie, acesta a fost președinte al ATOP Brăila, iar din decembrie 2016 și până în prezent a activat în Parlamentul României.
În mandatul trecut, Niță a fost membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. De asemenea, a făcut parte din grupurile de prietenie cu Parlamentele din Costa Rica, Congo, Cambodgia, Japonia și Slovenia. Potrivit datelor de pe site-ul Camerei Deputaților, în mandatul trecut acesta a avut 149 de propuneri legislative, din care 65 au fost promulgate legi, 30 de luări de cuvânt, 10 declarații politice, 17 întrebări și interpelări și 7 moțiuni.
George Paladi are 41 de ani, este căsătorit, de profesie inginer. Acesta este finul europarlamentarului Mihai Tudose și cel mai bine cunoscut pentru perioada în care a ocupat funcția de prefect al județului Brăila, în perioada 2017-2019, mandatul său fiind strâns legat de gestionarea crizei pestei porcine din județul nostru. Înainte de a deveni funcționar public, acesta a declarat că și-a desfășurat activitatea în mediul privat. Paladi a fost detașat în 2017 pe fotoliul de prefect din cel de comisar grad I superior la Protecția Consumatorului și a ocupat funcția până în decembrie, anul trecut. În prezent, este consilier județean, ca urmare a faptului că s-a aflat pe lista PSD la Alegerile Locale și mandatul său a fost validat.
Tabăra PNL, pe mâna lui Alexandru Popa
Pe prima poziție a listei PNL Brăila la Camera Deputaților s-a aflat Alexandru Popa. Acesta are 30 de ani, este de profesie inginer agronom, este căsătorit, are două fetițe și este cel mai bine cunoscut drept fiul primarului din comuna Cireșu, liberalul Radu Popa. De asemenea, numele său a fost legat în anii trecuți de o serie de scandaluri în județ, unele dintre ele lăsându-se chiar cu bătăi, amenințări și diferite conflicte. În timpul campaniei electorale, Popa a ținut să sublinieze că are cazierul curat și că nu a fost găsit vinovat în nicunul dintre aceste episoade neplăcute din trecutul său. De asemenea, în campania electorală au circulat pe rețelele de socializare o serie de filmări în care Popa apărea în localuri, alături de prieteni, unde asculta manele și primea dedicații live. Dincolo de aceste aspecte, Popa a precizat în campania electorală că este absolvent al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, că are două master-uri în Protecția Plantelor și în Accesarea de Fonduri europene, subliniind totodată că lucrează la teza sa de Doctorat, care este o cercetare tot în domeniul agricol. Popa a ținut să precizeze că și-a pornit afacerile pe cont propriu în urmă cu 7 ani, iar în prezent conduce un grup de firme cu profil agricol cu 32 de angajați și o cooperativă de achiziții cereale în Brăila, pe care tot el a și înființat-o. Liberalul s-a mai lăudat că a reușit să atragă în județul Brăila fonduri europene în valoare de 12 milioane de euro, 9 dintre proiecte fiind deja finalizate, iar 5 în curs de implementare. Tot acesta a ținut să puncteze că nu a făcut niciodată afaceri cu statul și că și-a dorit să ajungă în Parlamentul României după ce a întâmpinat o serie de piedici în activitățile desfășurate la societățile pe care le conduce.
Tabăra AUR: Andrei Hangan la Senat și Ciprian Ciubuc la Cameră
Pe prima poziție a listei Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) de la Senat s-a aflat Andrei Hangan. Acesta nu a putut fi contactat personal de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” deoarece, în prezent, se află internat în spital, având anumite probleme de sănătate, după cum ne-a declarat colegul său de partid, Ciprian Ciubuc. Potrivit lui Ciubuc, Hangan are 39 de ani, este inginer de profesie, om de afaceri, a dezvoltat o vinărie în Orhei, Chișinău, și în prezent administrează două restaurante și urmează să deschidă unul și în Brăila.
Pe poziția 1 a listei AUR la Cameră se află Ciprian Ciubuc (35 de ani). De altfel, dintr-un comunicat de presă al AUR primit pe adresa redacției în luna octombrie (date pe care le-am prezentat și la momentul anunțării tuturor candidaților din Brăila), am aflat că Ciubuc este de profesie inginer, în prezent antreprenor și specialist imobiliar pentru segmentul rezidențial. În 1899, străbunicii lui Ciubuc, greci la origine, viticultori în Brăila, au plecat în Basarabia, unde au pus bazele unei plantații de viță de vie. Cu acesta, redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au avut ocazia să vorbească, astfel că întrebându-l de ce anume a ales să candideze din partea județului nostru, Ciubuc a invocat originile sale.
”Eu mă trag dintr-un neam de greci din Brăila. Străbunicii mei au fost greci, născuți în Brăila și după Marea Unirea au plecat la Chișinău, și-au cumpărat 400 ha de teren și au fost viticultori. (…) Erau oameni de viță, vorbeau trei – patru limbi străine. De altfel, și eu sunt vorbitor de patru limbi străine în afară de română. Sunt inginer de meserie, om de afaceri. (…) Nu am avut o miză din a deveni deputat. Scopul meu a fost ca AUR să crescă, să conving cât mai mulți brăileni să aibă încredere în acest partid și să intrăm în Parlament, să ajut partidul la nivel național. Pentru că George Simion, candidând ca independent la Europarlamentare, a luat undeva la 4.000 de voturi pe Brăila. Atunci am vrut să ridic ștacheta. Obiectivul a fost 10.000 de voturi, dar sunt mulțumit și cu asta, într-un timp atât de scurt și cu buget limitat”, a declarat Ciubuc.
Cât despre planurile sale și ale AUR pentru Parlamentul României, sursa citată a afirmat: ”Prima condiție AUR va fi interzicerea defrișării pădurilor, a doua va fi apărarea intereselor românilor din Diaspora și din provinciile istorice. Basarabia, sudul Basarabiei – Ucraina, românii din Cernăuți și din Timoc. Și din provinciile istorice ale României. Pentru că în ultimii ani se duce o politică de deznaționalizare a României și statul nu face nimic pentru apărarea acestor români. Nu vom face alianțe cu nimeni. Nu vrem să dezamăgim oamenii. Suntem un partid tânăr. Vom vota doar legi în interesul românilor. Vom vota legi în apărarea producătorilor români, vom vota legi ca statul român să aibă controlul resurselor. Și resursele să servească interesul național, interesul românilor. Pe lângă aceste obiective și condiții pe care le vom pune eventualului guvern, vom lupta în Parlament pentru oprirea traseismului, reducerea numărului de parlamentari. Referendumul să fie literă de lege. Parlamentul să aplice referendumul în 30 de zile. Vorbim de reducerea numărului de parlamentari. Vom susține 250 – 300 de parlamentari. Vom refuza finanțarea partidelor din bani publici. Pentru că, timp de 4 ani, statul român plătește 400 milioane euro partidelor parlamentare din bani publici. Vom lupta pentru anularea acestor finanțări ale partidelor. Preferăm să construim din acești bani, să construim spitale. Partidele politice trebuie să fie finanțate de către simpatizanți. Noi, deputații AUR, vom semna o declarație prin care vom refuza pensiile speciale înainte de a intra în Parlament”.
Întrebat dacă partidul va adopta o poziție similară și va refuza finanțarea AUR de la nivel național pentru această campanie, Ciubuc a lăsat de înțeles că o asemenea variantă este luată în calcul. Acesta a precizat că toată campania AUR s-a făcut cu bani puțini, din donațiile oamenilor și ale candidaților, ținând să sublinieze că ”AUR este susținut de români în primul rând, și de oameni de bună-credință, care cred în acest partid”.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
