Economie
Pârjolul din Bărăgan
• cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor i-a adus în sapă de lemn pe brăilenii de la sate, după ce seceta a făcut ravagii în culturi • consumul de apă a crescut de 4 ori în judeţ faţă de perioada de iarnă, în condiţiile în care reţeaua Companiei de Utilităţi Publice (CUP) Dunărea abia dacă mai putea face faţă solicitărilor • sute de familii din Cazasu, Tudor Vladimirescu, Siliştea, Suţeşti, Gradiştea, Mircea Vodă, Surdila Greci, Surdila Găiseanca, Făurei şi satele aparţinătoare au primit apă cu ţârâita sau deloc, compania fiind nevoită să realizeze ample lucrări de investiţii, ca să asigure necesarul de apă potabilă • pentru creşterea capacităţii de transport şi îmbunătăţirea distribuţiei, au fost realizate peste 4.000 de metri de reţele noi şi a fost mărită presiunea apei, ca să ajungă şi în cele mai îndepărtate sate ale judeţului
Se spune că o nenorocire nu vine niciodată singură. După pandemie, seceta care a pârjolit pământurile însetate ale Bărăganului şi care i-a făcut pe cei bătrâni să-şi amintească de cumplita foamete din 1947 a lăsat fără apă potabilă mii de brăileni de la ţară, abonaţi ai Companiei de Utilităţi Publice (CUP) Dunărea Brăila. Asta după ce consumul de apă a crescut de câteva ori faţă de perioada de iarnă, iar conductele, vechi de zeci de ani, nu mai puteau face faţă solicitărilor. În aceste împrejurări, operatorul a iniţiat, pe propria cheltuială, ample lucrări de investiţii în mai multe localităţi ale judeţului. A fost soluţia salvatoare, pentru că, la un moment dat, brăilenii din Tudor Vladimirescu şi Mihail Kogălniceanu – ca să dăm doar două exemple – nu mai aveau apă pentru spălat şi nici pentru a-şi adăpa animalele din gospodării.
4.100 metri de reţele noi numai la Suţeşti şi Gradiştea
„În această perioadă secetoasă, în care cantităţile de precipitaţii au fost deficitare, am asistat la o creştere spectaculoasă a consumului de apă pe perioada verii. Astfel, consumul de apă a fost de 4 ori mai mare faţă de perioada de iarnă. Presiunea scăzută sau chiar lipsa apei la robinet, odată cu venirea căldurii şi începerea lucrărilor agricole, au fost principalele probleme cu care s-a confruntat operatorul în mai multe localităţi unde au fost necesare lucrări de investiţii. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienţilor noştri şi pentru a îmbunătăţi serviciile prestate, Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila a găsit soluţii pentru creşterea capacităţii de transport a apei şi pentru îmbunătăţirea distribuţiei acesteia”, ne-a precizat purtătorul de cuvânt al CUP Dunărea, Daniela Stanciu.
O primă investiţie salvatoare a fost cea realizată pentru deservirea Primăriilor Cazasu, Tudor Vladimirescu şi Siliştea, cu satele aparţinătoare. Angajaţii CUP Dunărea Brăila au pus la punct o staţie de repompare a apei, amplasată pe Şoseaua Rm. Sărat (la intersecţia cu Al. Vlahuţă), mărind, astfel, capacitatea de transport a apei de 4 ori, de la 40 la 160 mc/h. Cum şi pe ramura Cazasu – Mărtăceşti existau dificultăţi în ceea ce priveşte transportul necesarului de apă pentru localităţile Mărtăceşti şi Siliştea, compania a realizat conectarea aducţiunii către Siliştea din Gospodăria de Apă Cazasu printr-o conductă de polietilenă (diametru 110 mm) pe o lungime de 250 m.
De departe, cea mai importantă investiţie a CUP Dunărea Brăila a fost începută vara aceasta, în aria Primăriilor Suţeşti – Gradiştea, incluzând localitatea Mihail Kogălniceanu, ai căror locuitori au cerut în mod repetat sprijinul autorităţilor, dar şi al presei, pentru rezolvarea problemelor ivite la furnizarea apei potabile. Potrivit companiei, pentru creşterea debitului de apă pompată de la Gospodăria de Apă Ianca (cu cca. 40%) către localitatea Suţeşti s-a introdus o treaptă de repompare la jumătatea distanţei dintre Ianca şi Suţeşti.
„În zona Primăriei Suţeşti s-au efectuat lucrări de modernizare a sistemului de alimentare cu apă. Investiţia a avut scopul de a îmbunătăţi distribuţia apei furnizate. Pentru îmbunătăţirea distribuţiei apei în localitatea Şuţeşti şi asigurarea necesarului de apă în localitatea Mihail Kogălniceanu s-au realizat 2.000 m de reţele noi. Astfel, s-a realizat extinderea/reabilitarea reţelei de apă/grup pompare în Primăria Suţeşti – localităţile Suţeşti şi Mihail Kogălniceanu – care a favorizat distribuţia uniformă a apei în Suţeşti, astfel încât să nu mai apară zone în care să nu se asigure presiuni minime de 0,7 atm, concomitent cu creşterea capacităţii de pompare”, precizează purtătorul de cuvânt al companiei brăilene.
Mai mult, pentru că localităţile Ibrianu şi Maraloiu (aparţinând de Primăria Grădiştea) nu puteau primi necesarul de apă din reţeaua comunei, s-a realizat o aducţiune nouă, de 2.100 m, între Gospodăria de Apă Grădiştea şi Gospodăria de Apă Ibrianu.
Rezervor uriaş, de 400 mc, pentru asigurarea necesarului de apă la Suţeşti
O altă investiţie de importanţă majoră pentru asigurarea necesarului de apă o reprezintă construirea rezervorului de înmagazinare de 400 mc de la Suţeşti. Lucrările sunt în curs de derulare, deoarece investiţia este prevăzută în planul anual de achiziţii publice al Primăriei Suţeşti. Imediat ce va fi gata, rezervorul de înmagazinare va asigura volumele de compensare orară a consumului, rezerva de incendiu şi rezerva în situaţia avarierii aducţiunii. Demn de amintit este faptul că lucrările de investiţii realizate anul acesta – şi la care se face referire mai sus – au fost finanţate din surse proprii ale CUP Dunărea Brăila, iar Primăriile Suţeşti şi Gradiştea au suportat cheltuielile pentru achiziţia conductelor necesare.
Nu în ultimul rând, lăudabilă este şi investiţia realizată de companie în aria deservită de Primăriile Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Surgila Greci şi Făurei.
„Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila a fost nevoită să găsească soluţii pentru creşterea capacităţii de transport a apei din Oraşul Ianca către Oraşul Făurei. Pentru asigurarea debitului necesar celor patru primării s-a majorat capacitatea de pompare din Ianca cu circa 30%. În felul acesta, nu au mai existat dificultăţi privind furnizarea apei potabile 24 din 24 de ore în aria respectivă. Scopul lucrărilor de investiţii a fost acela de a creşte gradul de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei”, au precizat reprezentanţii companiei brăilene, care au reiterat intenţia de a continua investiţiile pentru „extinderea şi întreţinerea reţelei de furnizare a apei potabile, prin continuarea proiectelor”, acolo unde creşterea consumului de apă potabilă o va impune.
Cu siguranţă, angajaţii CUP Dunărea Brăila vor avea de lucru şi anul viitor, dat fiind faptul că prognozele meteo nu se arată mai optimiste decât cele din 2020.
Reamintim că, în cursul lunii mai a.c., mai mulţi săteni din localitatea Mihail Kogălniceanu, comuna Suţeşti, au contactat redacţia ziarului Obiectiv – Vocea Brăilei, pe motiv că nu au apă potabilă de circa două săptămâni. „Avem copii mici, suntem nespălaţi de o săptămână. Ziua nu avem apă deloc, abia dacă ţârâie un pic noaptea!”, ne-au spus, indignaţi, sătenii de la Mihail Kogălniceanu. Astfel de sesizări au venit şi din localitatea Tudor Vladimirescu.
Contactat în legătură cu cele sesizate, directorul SC CUP Dunărea Brăila SA, Silviu Mangiurea, ne-a precizat la acea vreme că, în zona UAT Suţeşti, se fac lucrări de modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi că, în final, consumatorii vor avea presiune constantă la robinet. Pe de altă parte, directorul CUP Dunărea afirma că sătenii udă grădinile cu apă potabilă de la canal, iar consumul a crescut cu 300%, dacă nu mai mult, faţă de iarna trecută. Ulterior, conducerea companiei a trimis Corpul de Control Intern pentru a verifica dacă localnicii şi-au montat branşamente clandestine şi dacă sunt pierderi pe reţea – într-un cuvânt dacă se fură sau dacă se risipeşte apă. Concluzia echipei de control a companiei a fost una fără echivoc: nu se fură apă la Mihail Kogălniceanu şi nici la Suţeşti.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















