Învățământ
Pandemia “lovește” olimpicii
* la începutul lunii noiembrie, Ministerul Educației anunța că suspendă organizarea olimpiadelor și în anul școlar 2020-2021, ca urmare a pandemiei Covid-19 * competițiile de excelență sunt anulate astfel pentru a doua oară, după decizia din luna martie a acestui an, atunci când a izbucnit criza de coronavirus * redactorii “Obiectiv” au încercat să afle opinia a trei olimpici brăileni de la trei licee diferite vizavi de această nouă decizie: Rareș Georgian Mihalcea (Colegiul “N. Bălcescu”), Diana Maria Nedelcu (Colegiul “Gh. M. Murgoci”) și Adrian Marian Țiripa (Liceul “N. Iorga”)
În urmă cu o lună, Ministerul Educației Naționale anunța că a hotărât să suspende organizarea olimpiadelor și în anul școlar 2020-2021, având în vedere contextul epidemiologic creat de pandemia Covid-19, fiind a doua decizie de acest fel. Prima a fost luată în luna martie a acestui an, chiar la începutul crizei de coronavirus. Deși dezamăgiți, olimpicii au înțeles la acel moment măsura, ținând cont că întreaga planetă se lupta cu un virus necunoscut. De această dacă, elitele critică decizia, fiind de părere că ministerul a avut timp suficient să pregătească o metodologie pentru organizarea olimpiadelor în condiții de siguranță, o variantă fiind ca acestea să se susțină online. Redactorii “Obiectiv” au dorit să afle cum se vede măsura anulării acestor concursuri de excelență prin ochii a trei olimpici brăileni, de la trei licee diferite: Rareș Georgian Mihalcea, olimpic la matematică, fizică și geografie, Diana Maria Nedelcu, olimpică la limba franceză și Adrian Marian Țiripa, olimpic la fizică și medaliat internațional la astronomie și astrofizică.
Rareș Mihalcea: “Faptul că autoritățile competente nu au reușit în 8-9 luni să stabilească o metodologie adaptată circumstanțelor denotă ignoranță sau neștiintă”
Rareș Georgian Mihalcea este elev în clasa a X-a la Colegiul Național “Nicolae Bălcescu” și este unul dintre olimpicii brăileni cu cele mai multe participări la aceste competiții naționale, având în palmares mai multe medalii. Numai în 2019, atunci când era în clasa a VIII-a, Rareș s-a calificat la matematică, fizică și geografie, iar examenul de Evaluare Națională l-a promovat cu media 10, având tot 10 media de admitere la liceu. Acesta aștepta cu nerădare să participe din nou la olimpiade în primavara lui 2020, însă susține că a înțeles la acel moment măsura luată de Ministerul Educației. Ceea ce nu înțelege și critică este decizia de a anula și olimpiadele în acest an școlar. Redăm integral opinia lui Rareș:
“Participând de-a lungul gimnaziului la olimpiade, am învățat să pierd și să accept o înfrângere, încercând să desprind cât mai multe învățăminte dintr-o astfel de experiență, să câștig, fără a deveni orgolios, să îmi planific timpul și să muncesc pentru atingerea unui obiectiv. Am întâlnit tineri foarte inteligenți, dornici de a participa la efortul construirii unei noi Românii, cu care am legat, între timp, prietenii frumoase. Acum, după o a doua anulare consecutivă a competițiilor extrașcolare, mă tem că perpetuarea tradiției hexagenare a acestora este pusă sub semnul întrebării. Decizia Guvernului, deși motivată de rațiuni medicale și etice evidente, mă duce totuși cu gândul la proverbul strămoșilor noștri, “manus manat lavat” (n.r. “o mână spală pe alta”). Să vorbești, din poziția Ministerului Educației, despre discriminare, în contextul în care peste un sfert din copiii țării nu au acces la educație online, conform unui studiu realizat de «Salvați Copiii România», pare ipocrit, cel puțin. Nimeni nu condamnă lipsa de mobilizare din primavară, atunci când, deși previzibilă, izbucnirea epidemiei de Covid-19 și la noi în țară ne-a luat prin surprindere, dar faptul că autoritățile competente nu au reușit ca într-un interval de 8-9 luni să stabilească o metodologie coerentă, adaptată circumstanțelor, denotă, încă o dată, dacă mai era cazul, ignoranță sau neștiintă. În opinia mea, o decizie categorică ar fi putut fi adoptată abia peste 5-6 luni, având în vedere situația epidemiologică din perioada clasică de susținere a etapelor finale, singurele care ar fi prezentat un impediment organizatoric, ușor de rezolvat prin crearea de centre regionale, în cadrul cărora s-ar fi putut desfășura exclusiv probele scrise.
Un alt aspect care m-a indignat a fost reprezentat de acele pseudo-chestionare realizate de Consiliul Elevilor, prin care 66,7% din respondenți, în marea lor majoritate neparticipanți la competiții școlare, și-au exprimat acordul ca toate olimpiadele să fie suspendate, inducând opinia publică în eroare, referitor la adevărata dorință a olimpicilor de a-și testa și în acest an cunoștințele.
Din fericire, chiar în momentul în care încercam să mă obișnuiesc treptat cu posibilitatea de a nu mai participa la niciun fel de competiție școlară pe parcursul liceului, am aflat de inițiativa salutară și onorabilă a Societății de Științe Matematice din România, care a lansat invitația tuturor celorlalte societăți științifice, de a organiza, independent și în funcție de evoluția măsurilor de siguranță medicală, etapele specifice olimpiadelor naționale. Poate că rămâne, totuși, o urmă de speranță.
Referitor la dorința pentru studiu, întrucât aceasta nu își are motivația primordială în aspirația de a câștiga un premiu, care îți poate facilita, totuși, accesul la o facultate, ci în curiozitatea față de domeniul îndrăgit, consider că într-o astfel de perioadă în care este recomandat să petrecem majoritatea timpului în casă, fără a deveni însă sedentari, aceasta nu se diminuează, ci este, din contră, potențată”
Diana Nedelcu: “Hotărârea de a suspenda concursurile naționale stinge multe speranțe și ambiții, lăsând aspirațiile și visele elevilor să sfârșească în abis”
Diana-Maria Nedelcu este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național “Gh.M.Murgoci” și olimpică națională la limba franceză, având în palmares un premiu 1, un premiu 2 și un loc 4 și o istorie de patru calificări la etapele naționale desfășurate din 2017 până în prezent. Anul trecut, la Palatul Cotroceni, Diana a fost onorată cu o diplomă ce o recunoaște ca fiind ambasadoare a limbii franceze în România. Diana susține că și ea a fost profund afectată de decizia anulării olimpiadelor școlare, nu doar pentru că premiile obținute i-ar asigura un loc la Facultatea de Litere, ci în special pentru că aceste competiții au devenit o parte din viața ei. Cu toate acestea, tânăra susține că a existat și un lucru bun în toată această pandemie: faptul că pasiunea ei pentru “limba lui Molière” e la fel de mare.
“Nu pot minți susținând faptul că nu sunt afectată de această decizie, așa că vreau să fiu sinceră și să vă expun sentimentele unei eleve care este profund atinsă de suprimarea sursei ei de bucurie și de succes profesional.
Anul trecut, după multe eforturi, emoții, probe susținute, am aflat că m-am calificat la a patra națională consecutivă, însă, din păcate, bucuria nu a durat mult. La doar trei zile după afișarea listei cu elevii care urmau să-și reprezinte județul la nivel național, la Craiova, în cadrul Olimpiadei de Limbi Romanice, s-a anunțat că toate concursurile se vor suspenda. Am fost tristă, dar am sperat până în ultimul moment că se va găsi o soluție pentru a susține performanța, însă, această mică doză de speranță s-a stins odată ce am aflat că nu mai există nicio șansă să susținem probele. Am trăit niște momente cumplite, am simțit că tot ce am făcut a fost degeaba și că viitorul meu profesional este pus sub semnul întrebării. Aceste premii obținute la nivel național m-ar fi ajutat enorm pentru a intra cu ușurință la facultatea pe care mi-o doresc, și anume Facultatea de Limbi Străine din București, dar în lipsa momentelor oportune pentru a le câștiga, situația rămâne incertă.
Vă pot spune cu cea mai mare sinceritate faptul că olimpiada reprezintă o mare parte din viața mea, iar anularea ei m-a făcut să-mi pun foarte multe întrebări legate de cine sunt eu și ce vreau să fac în viitor. Bineînțeles, această decizie mi-a schimbat rutina, mi-a luat singurul lucru care-mi aducea cea mai mare satisfacție și m-a făcut să-mi formez unele temeri în legătură cu admiterea la facultate. Pe de altă parte, situația în care ne aflăm m-a determinat să mă cunosc mai bine pe mine și să mă redescopăr, iar vestea bună este că pasiunea mea pentru limba lui Molière își păstrează aceeași intensitate. Ba chiar pot spune că suprimarea competițiilor naționale mă ambiționează și mai tare să mă autodepășesc și să nu-mi abandonez niciodată visele. Indiferent de acest aspect, eu voi continua să mă pregătesc la această materie din plăcere și din necesitatea de a-mi hrăni sufletul cu tainele ei.
Franceza pentru mine reprezintă un stil de viață, ceva fără de care nu pot duce o existență plăcută. Prin urmare, izvorul meu de iubire pentru ea nu va seca niciodată, indiferent de factorii externi și de barierele pe care le voi întâlni pe parcurs. Așa cum susținea romancierul Miguel de Cervantes, «Învățătura neînsoțită de virtute este asemenea perlelor aruncate la gunoi», iar această hotărâre de a suspenda concursurile naționale stinge multe speranțe și ambiții, lăsând aspirațiile și visele elevilor să sfârșească în abis”.
Adrian Țiripa: “Ce speranțe am fi putut avea în organizarea unor olimpiade online, dacă sistemul nu se poate susține pe sine?”
Adrian Marian Țiripa este elev în clasa a X-a la Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” și campion la olimpiadele de fizică, astronomie și astrofizică. El este unul dintre olimpicii internaționali ai Brăilei, câștigând în 2019 medalia de argint. Recent, acesta a obținut o nouă medalie internațională la Global e-Competition on Astronomy & Astrophysics (GeCAA ), care s-a desfășurat online și care și-a propus să îndeplinească, în acest an, misiunea Olimpiadei Internaționale de Astronomie și Astrofizică, suspendată din cauza pandemiei. Având experiența unei mari competiții desfășurate online, Adrian este de părere că Ministerul Educației putea adopta această variantă.
“Consider că anularea olimpiadelor este o măsură la care cu toții ne puteam aștepta privind către organizarea tuturor cursurilor online. Școala online nu este perfect funcțională, problemele clasice ale învățământului fiind accentuate la un nivel general, deci ce speranțe am fi putut avea în organizarea unor olimpiade online, dacă sistemul nu se poate susține pe sine?
Totuși, am observat că există metode de organizare a unor olimpiade online veritabile. Prin participarea la concursuri online internaționale pe parcursul verii am folosit diverse platforme puse la dispoziție de consiliile educaționale ale țărilor ce s-au ocupat de organizarea acestora, platforme care prin care ne-au supravegheat video pe fiecare în parte și ne-au cronometrat. Înregistrările au putut fi vizualizate de profesorii implicați din fiecare țară și astfel au putut fi sesizate tentativele de fraudă.
Măsura anulării olimpiadelor nu este bine venită de niciunul dintre elevii care prin acestea doreau să își testeze cunoștințele, performanța sau chiar să își construiască o viitoare carieră, dar trebuie să fim realiști. Prioritatea sistemului de învățământ este aceea de a oferi tuturor elevilor educație de calitate, deci mai intâi are de rezolvat această problemă.
Personal, îmi voi continua studiul în același ritm și voi încerca să particip la concursuri internaționale organizate online care, deși nu au vreo valoare în România, nefiind recunoscute de Ministerul Educație Naționale, mă vor ajuta să îmi realizez portofoliul necesar pentru facultate”.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
