Adaugă ca sursă preferată în Google

* deși are conturile aproape goale, Societatea Filarmonică LYRA, organizație non-profit, proprietarul de drept al monumentalei clădiri LYRA, face tot ce poate pentru a schimba aspectul ponosit al fațadelor exterioare * fără sprijin de la autorități și fără posibilitatea accesării de fonduri europene, lucrările vizează doar strictul necesar, fiind susținute doar de abnegația celor care vor să reînvie gloria acestei clădiri de referință pentru istoria culturală a Brăilei * chiar și așa, în ciuda lipsurilor financiare, cu bani puțini dar cu sprijinul unor sponsori iubitori de cultură, proiectul de reabilitare începe să prindă contur
 
Monumentala clădire a Palatului Lyra va scăpa, în următoarele două – trei săptămâni, de aspectul ponosit al fațadei centrale, care nu-i făcea deloc cinste nici ei și nici zonei încărcate de istorie în care este amplasată. Imobilul beneficiază în prezent de lucrări de reabilitare ce vizează în principal fațada dinspre strada Mihai Eminescu, care a fost reparată pe porțiunile cu tencuiala afectată de timp și infiltrații, iar acum este în plin proces de văruire. Tot pe această fațadă urmează să fie schimbați baluștrii balcoanelor, iar ușile din metal vor fi înlocuite cu unele din lemn stratificat, după ce vor fi refăcute arcadele originale. Pe fațada laterală dinspre Piața Traian se va interveni, de asemenea, pentru refacerea tencuielii, în locurile afectate de infiltrații, aceasta urmând să fie văruită ulterior. În interior, se intervine pe zidul principal, care de asemenea are părți de tencuială căzută din cauza infiltrațiilor. Totodată, a fost refăcută complet toaleta de la parter, iar cea de la etaj a beneficiat doar de înlocuirea unor instalații sanitare. Deocamdată, cam acestea sunt lucrările prevăzute pentru anul în curs, intervenții minimale asupra sălii de spectacole fiind programate pentru anul viitor.
O reabilitare completă a clădirii, de la A la Z, cum s-a procedat, de exemplu, la Teatrul ”Maria Filotti”, nu este, din păcate, posibilă în cazul Palatului Lyra, din simplul motiv că acesta aparține unei organizații non-profit – Societatea Filarmonică LYRA – care nu are nicio treabă cu instituțiile statului român. Teatrul e administrat de Primăria Brăila, care a accesat fonduri europene, alocând totodată și bani de la bugetul local pentru reabilitare. Societatea LYRA este finanțată din contribuțiile membrilor săi, nu foarte mulți la număr, bazându-se totodată pe sponsorizările primite din mediul privat, de la oameni iubitori de cultură, după cum ne-a explicat președintele său, Constantin Teodorescu. Acesta ne-a mai spus că, fiind înființată înainte de anul 1930, Societatea Filarmonică LYRA nu poate dobândi statut de ONG, iar din acest motiv nu are cum să solicite fonduri europene pentru o reabilitare de amploare a clădirii. Astfel, reabilitarea clădirii se poate face doar datorită unor sponsori care participă fie cu bani fie, pur și simplu, cu materiale de construcții sau cu instrumente de lucru. Chiar și așa, se face tot posibilul pentru respectarea unor standarde de calitate, lucrările derulându-se în baza unei autorizații de construcție obținute după toate rigorile legii. ”În anul 2019 a demarat proiectul de renovare a Palatului Culturii Brăilene LYRA, denumire sub care va fi cunoscut Palatul LYRA după inaugurare. Fiind o clădire istorică, proiectul de renovare a parcurs un drum mult mai greu, el fiind întocmit sub coordonarea arhitectului Marian Pascu, un efort consistent și de durată, cu atât mai lăudabil cu cât aceasta a fost o contribuție personală, pro-bono. Proiectul a obținut în 2020 autorizație de construcție. Planurile pentru anul 2021 includ refacerea zonelor degradate de pe fațada principală, renovarea unor elemente de componente artistice și de stucatură, instalație modernă de iluminare a fațadei, înlocuirea ușilor metalice vechi cu uși din lemn stratificat cu revenirea la forma originală a intrării principale, așa cum a fost ea găsită într-o fotografie de epocă.  Lucrările de renovare au început, însă fondurile strânse până acum s-au epuizat. Perioada de pandemie care a însemnat suspendarea activității sălilor de spectacole și diminuarea activității a reprezentat o grea lovitură pentru bugetul LYREI. Lucrările efectuate până acum au beneficiat în mare parte de sponzorizări în natură, iar acum orice sprijin financiar este binevenit, iar vestea bună este că nu trebuie să scoateți bani din buzunar ci doar să redirecționați 20% din impozitul pe care l-ați plăti la stat către Societatea Filarmonică Lyra, care este înregistrată în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. De asemenea, orice persoană fizică poate redirecționa 3,5% din impozitul pe salariu către LYRA. Cod fiscal 5217788, cont BCR RO87 RNCB 0048 0259 2557 0001. Toate fondurile primite din sponsorizări și donații sunt folosite EXCLUSIV pentru renovare, societatea nu are niciun angajat salarizat, toți muncim doar cu gândul la viitoarele statui pe care probabil generațiile viitoare vor dori să ni le facă!”, transmite, prin intermediul unei broșuri tipărite, președintele LYRA, Constantin Teodorescu, pe care l-am găsit în haine de lucru, dându-le la mână material de tencuială meșterilor care lucrau la fațada clădirii.
 
O scurtă istorie a Societății Filarmonice LYRA
Societatea Filarmonică LYRA a luat ființă într-o perioadă când economia Brăilei era în plin avânt, mai exact în octombrie 1883, primul statut fiind redactat în limbile franceză și română. Terenul pe care se află actuala clădire a fost donat de Primăria Brăila în 1923 ”în vederea construirii unei clădiri care să servească ca local pentru întreținerea Academiei de Muzică”, toate fondurile pentru construirea Palatului LYRA și funcționarea Societății Filarmonice LYRA venind exclusiv din cotizațiile membrilor și sponsorizărilor primite din partea simpatizanților și susținătorilor societății și culturii brăilene, se mai arată în broșura tipărită cu ocazia derulării actualei proceduri de reabilitare a clădirii. După cum se poate vedea din aspectul monumental al imobilului, cei care l-au construit au avut la dispoziție fonduri mai mult decât generoase, viața economică a Brăilei din urmă cu 100 de ani fiind mult mai prosperă decât cea din prezent, motiv pentru care și puterea financiară a sponsorilor a fost inegalabil mai mare.
În 1926, holul și sala de concert din Palatul LYRA au fost închiriate antreprenorului Stavru Valerianos pentru realizarea unui cinematograf. În 1948, clădirea a fost naționalizată și a intrat în proprietatea Întreprinderii Cinematografice Române, aici funcționând, după cum bine știu toți brăilenii, Cinematograful LYRA pe toată perioada regimului comunist. Totuși, din anul 1974, grație implicării doctorului Nicu Teodorescu, tatăl actualului președinte Constantin Teodorescu, Societatea LYRA și-a reluat activitatea în două camere de la parterul Palatului LYRA, sub denumirea Societatea Muzicală LYRA. Sub bagheta lui Nicu Teodorescu, absolvent al Conservatorului din Cluj înaintea absolvirii Facultății de Medicină din Timișoara, societatea și-a refăcut sălile de cursuri muzicale, fiind înființată o orchestră simfonică completă și un cor mixt, cu intensă activitate culturală. După cutremurul din 1977, Societatea Muzicală LYRA a trebuit să-și mute activitatea în Casa de Cultură de pe strada Polonă. După 1989, doctorul Nicu Teodorescu a făcut nenumărate demersuri pentru ca Societatea LYRA să reintre în posesia Palatului LYRA, lucru care s-a întâmplat abia în 2006, când RADEF România Film a retrocedat imobilul către proprietarul de drept.
 
Vechea Societate LYRA nu are nicio legătură cu Instituția Publică LYRA înființată de Consiliul Județean
 
”Visul medicului și dirijorului Nicu Teodorescu era acela să înființeze o orchestră simfonică cu stagiune permanentă la Brăila, așa cum a fost înainte de 1989, însă cheltuielile de salalarizare a orchestrei și de întreținere a Palatului LYRA depășeau de câteva zeci de ori sumele modice strânse din cotizațiile membrilor societății. Ca urmare, la propunerea sa și cu acordul Consiliului Județean Brăila, a fost înființată în anul 2007 o altă instituție numită Instituția Publică de Spectacole – Orchestra Simfonică LYRA, finanțată integral de CJ, care a primit fonduri pentru salarizarea unei orchestre de cameră și asfel publicul brăilean a avut parte de o continuitate a vieții culturale pe partea de muzică cultă. Până în anul 2015, Instituția Publică de Spectacole LYRA a funcționat în Palatul LYRA gratuit, în baza unui contract de comodat, achitând doar costurile utilităților (energie electrică și gaze naturale) consumate. Mai mult decât atât, când Instituția Publică de Spectacole LYRA s-a mutat în actualul sediu din Casa Tineretului, Consiliul Județean Brăila a solicitat Societății Filarmonice LYRA recuperarea integrală a sumelor investite într-o centrală termică și calorifere ce au fost instalate și folosite timp de 8 ani”, precizează autorii broșurii, care subliniază astfel că există o diferență între Instituția Publică de Spectacole LYRA finanțată de Consiliul Județean, și Societatea Filarmonică LYRA, proprietarul Palatului LYRA, care se autofinanțează după posibilități.
În ciuda greutăților financiare, Constantin Teodorescu se arată optimist în ceea ce privește reabilitarea Palatului LYRA, chiar și așa, etapizat, cum se derulează acest proiect. Potrivit acestuia, partea bună este că rezultatul unor expertize recente a arătat că nu sunt necesare intervenții asupra sistemului de rezistență al imobilului, care este suficient de rezistent pentru a face față unor eventuale seisme. După ce fațada principală va fi văruită, Teodorescu intenționează să organizeze un eveniment muzical special, în piațeta LYRA din fața monumentalei clădiri, pentru a le reaminti brăilenilor ce a însemnat aceasta pentru viața culturală a orașului.