Economie
O iniţiativă europeană pentru o agricultură mai curată divizează apicultorii brăileni
• un număr de aproximativ 90 de organizaţii din 17 ţări ale Uniunii Europene au iniţiat o campanie de strângere a unui milion de semnături, până în septembrie 2020 • iniţiativa are drept scop obligarea Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură până în 2035 • la Brăila, unii apicultori sunt de acord cu această iniţiativă, alţii nu
La nivel european tot mai multe voci se ridică împotriva folosirii pesticidelor în agricultură, astfel un număr de aproximativ 90 de organizaţii din 17 ţari ale UE au iniţiat o campanie de strângere de semnături, până în septembrie 2020, iniţiativa având drept scop obligarea Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură până în 2035.
Folosirea exagerată a pesticidelor în agricultură afecteză în primul rând familiile de albine. Astfel asociaţiile de apicultori din România susţin iniţiativa cetăţenească europeană pentru a stopa folosirea pesticidelor până în 2035.
Pe plan internaţional, iniţiativa este susţinută şi de cercul oamenilor de ştiinţă care cer măsuri radicale pentru stoparea colapsului naturii. Potrivit site-ului green-report.ro, un sfert din animalele sălbatice ale Europei sunt grav ameninţate, jumătate din siturile naturale sunt în situaţie precară, serviciile ecosistemice (contribuţiile directe şi indirecte ale ecosistemelor la bunăstarea umană) se deteriorează. Între timp, milioane de fermieri mici sunt striviţi de preţurile neechitabile, de lipsa de sprijin politic şi de marile corporaţii. În consecinţă, patru milioane de ferme mici au dispărut între 2005 şi 2016 în UE, potrivit unui raport din martie 2019.
Pe plan naţional, Federaţia Asociaţiilor Apicole din România, susţinătoare a acestei iniţiative, precizează: „declinul rapid, atât al fermelor mici cât şi al faunei este adânc înrădăcinat în modelul nostru actual de producţie agricolă alimentară care se bazează puternic pe agricultura monoculturală la scară largă şi pe utilizarea pesticidelor sintetice. Pentru a înrăutăţi lucrurile, UE finanţează în mod activ această formă de agricultură prin agenda sa actuală agropolitică şi prin sistemul său de subvenţii care favorizează producţia în masă în detrimentul celei la scară mică şi a agriculturii ecologice”.
În decembrie 2019, apicultorii din Romania au înaintat o scrisoare deschisă Ministrului Agriculturii şi Comisiei Europene, prin care aceştia cer respingerea unei noi derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor în agricultură.
Mitache Nicu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, filiala Brăila, ne-a declarat că în acest moment sunt înscrişi în asociaţie un număr de 145 de apicultori brăileni, care în cursul ultimilor ani s-au confruntat cu diferite probleme generate de agricultura intensivă. Au existat cazuri de intoxicări la albine, în special la culturile de floarea soarelui şi rapiţă.
Nu toţi apicultorii sunt, însă, de părere că agricultura intensivă este dăunătoare pentru albine. Astfel, Florian Vizireanu, preşedintele unei alte asociaţii de profil din judeţul nostru – Asociaţia Crescătorilor Apicultori din Brăila – din care fac parte circa 140 membri activi, ne-a relatat că nu s-au semnalat probleme majore în ultimii ani, deoarece a existat o bună colaborare între fermieri şi apicultori, iar folosirea substanţelor neonicotinoide nu afectează planta pe parcursul vegetaţiei, tratamentul fiind aplicat cu precădere seminţelor. După spusele lui Vizireanu, aceste tratamente, la nivel de sămânţă, nu afectează familiile de albine polenizatoare, iar conform datelor statistice de specialitate, în România se folosesc 0,6kg/ha pesticide comparativ cu media europeană care este de 2,3kg/ha.
Totuşi, la nivel continental, Iniţiativa Cetăţenească Europeană (ICE) cere Comisiei Europene şi Parlamentului European să prezinte propuneri legislative pentru: Eliminarea treptată a pesticidelor sintetice până în 2035, astfel: reducerea folosirii în UE a pesticidelor sintetice cu 80% până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru a se ajunge în 2035 la o agricultură 100% lipsită de pesticide sintetice; Restaurarea biodiversităţii: refacerea sistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât fermele să devină un vector al recuperării biodiversităţii; Sprijinirea fermierilor în tranziţie: reforma agriculturii prin prioritizarea agriculturii la scară mică, diversă şi durabilă, sprijinind o creştere rapidă a practicilor agroecologice şi organice şi permiţând atât formarea profesională a agricultorilor cât şi cercetarea independentă în domeniul agriculturii fără pesticide şi organisme modificate genetic.
Dacă această iniţiativă va strânge un milion de semnături de susţinere până în septembrie 2020, Comisia Europeană şi Parlamentul European trebuie să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor acestei campanii.
Petiţia se găseşte pe site-ul Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România www.romapis.ro .
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
