Adaugă ca sursă preferată în Google

• Primăria a achitat peste 1,6 miliarde de lei vechi unei firme din Bucureşti, pe care a angajat-o să întocmească un studiu referitor la poluarea sonoră din municipiu, respectiv un plan pentru reducerea zgomotului • contractele au fost încheiate încă din mandatul primarului Simionescu şi probabil că documentele întocmite de firma bucureşteană ar fi rămas uitate prin sertarele Primăriei, dacă Ministerul Mediului nu ar fi somat autorităţile brăilene să prezinte urgent un plan pentru combaterea zgomotului • asta deoarece România este în pericol să fie sancţionată de UE pentru că a întârziat foarte mult adoptarea unor astfel de măsuri la nivel naţional • pe ultima sută de metri, Primăria a supus la vot, în CLM, planul respectiv, apoi l-a trimis Agenţiei pentru Protecţia Mediului pentru validare • înainte de a vota, unii consilieri au contestat vehement studiile întocmite de firma bucureşteană, despre care au spus că au fost făcute prin copierea unor documente mai vechi din arhivele Primăriei • totuşi, pe hârtie, Planul de măsuri pentru combaterea poluării sonore arată foarte bine • nu se precizează, însă, niciun termen concret până la care ar putea fi implementate aceste măsuri
 
De câteva săptămâni, există oficial un “Plan de Acţiune pentru reducerea zgomotului în municipiul Brăila”. Documentul a fost aprobat, cu majoritate de voturi, într-o şedinţă a Consiliului Local Municipal din luna noiembrie a anului în curs. Planul pe care l-au votat consilierii a fost întocmit de o firmă din Bucureşti, angajată de Primăria Brăila încă din 2012, din timpul mandatului primarului Aurel Simionescu. Este vorba despre SC “Accon Environmental Consultans” SRL Bucureşti, cu care s-au încheiat două contracte. Primul, în valoare de 81.919,48 lei, a fost semnat în noiembrie 2012 şi avea ca obiect elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul “Hărţi strategice de zgomot ale Municipiului Brăila”. Cel de-al doilea contract, semnat în mai 2013, a costat Primăria 81.220 lei şi a vizat “realizarea cartării acustice strategice şi elaborarea planului de acţiune pentru combaterea zgomotului”.
Primăria Brăila i-a plătit, aşadar, firmei bucureştene în total 163.139,48 lei, deci ceva mai mult de 1,6 miliarde de lei vechi. Pentru ce au fost daţi aceşti bani? Logic ar fi fost ca în schimbul lor să primim o analiză foarte bine realizată a zonelor cele mai zgomotoase din municipiu şi un plan coerent, cu propuneri exacte, pentru combaterea eficientă a poluării acustice. Unii dintre consilierii locali au constatat, însă, că studiile întocmite de firma “Accon Environmental Consultas” au multe lipsuri, conţinând pe alocuri date mai vechi, ce ar fi fost copiate din documente aflate în arhiva Primăriei. Consilierul Dan Păun a fost cel mai vehement contestatar al lucrării întocmite de bucureştenii de la “Accon”, atrăgând atenţia asupra unei contradicţii flagrante existente în harta de zgomot realizată de aceştia. Astfel, Păun a remarcat că dintre străzile din municipiu considerate cele mai zgomotoase lipseşte tocmai Str. Anghel Saligny. Ori, strada respectivă este cea unde se organizează frecvent curse ilegale de maşini, fapt ce l-a determinat pe omul de afaceri Gheorghe Antistescu, locatar al zonei, să solicite permisiunea Consiliului Local de a monta mai multe limitatoare de viteză pe carosabil, pentru ca autoturismele turate în toiul nopţii să nu-i mai deranjeze familia. Întâmplător, exact la şedinţa la care a fost supus la vot planul de acţiune împotriva zgomotului din municipiu era pe ordinea de zi şi proiectul solicitat de Antistescu. “Avem enumerate câteva străzi din Brăila care sunt mai zgomotoase conform acestui studiu făcut de firma Accon, cu care am mai avut discuţii. De aici lipseşte Strada Griviţa şi lipseşte şi o stradă care va face obiectul unei  alte hotărâri de Consiliu: Anghel Saligny ca stradă zgomotoasă. Mă întreb cum a fost făcut studiul? Probabil că tot prin copy-paste cum a fost făcut şi studiul iniţial. Se fac discuţii pe măsuri din 2009, 2010, 2011, 2012, care nu au niciun fel de legătură cu ceea ce se întâmplă acum în Brăila.  La identificarea zonelor liniştite din Municipiu, apare foarte interesant Parcul Monument, Grădina Publică şi Faleza şi Esplanada Dunării. Păi, pe faleză avem şi strada despre care vorbim acum că este zgomotoasă (Str. Anghel Saligny n.n.). Deci suntem în contradicţie pe nişte decizii de CLM. De asemenea, se vorbeşte în studiul respectiv despre restrângerea accesului în zone liniştite a vehiculelor foarte zgomotoase prin plata de taxe. Dar cine face identificarea nivelului de zgomot al vehiculelor. Aş vrea şi eu să ştiu. La fel, se discută despre bariere pe străzile liniştite. Dar cine face nivelul acesta de măsurători? Sunt chestiuni teoretice luate copy-paste din alte studii. Se vorbeşte despre diguri de pământ şi alte aberaţii de genul ăsta. Părerea mea este că e un studiu doar de dragul de a fi făcut pentru că ministerul ne-a obligat să îl facem. Iar în raportul de specialitate al direcţiei Arhitectului şef sunt nişte măsuri generale, incomplete. Deci s-a făcut acest studiu de zgomot în oraş superficial, iar acum ministerul ne-a pus în situaţia în care să luăm nişte măsuri concrete. Dar în acest document nu apar măsuri concrete. Eu nu le văd. Ştiu că trebuie să luăm o decizie, ştiu că este obligatoriu să o facem pentru că suntem controlaţi de Ministerul Mediului, dar nu cred că la o analiză mai atentă de specialiştii din Minister, acest studiu care ne-a fost prezentat nouă va obţine notă de trecere”, a spus consilierul Dan Păun.
Ca răspuns la observaţiile acestuia, primarul Marian Dragomir a recunoscut că era loc de mai bine, dar a dat vina pe procedurile legale prin care sunt alese firmele puse să întocmească astfel de studii. “Domnule consilier, ştiţi că aceste studii se fac în baza unor licitaţii câştigate de societăţi care participă. Referitor la profesionalismul lor nu sunt eu în măsură să mă pronunţ. Cert este că dacă acest studiu ar fi putut fi făcut de adevăraţi specialişti ar fi ieşit unul de foarte mare acurateţe. Dar în urma unor licitaţii la care criteriul de atribuire este preţul cel mai scăzut, apar şi astfel de surprize”, a declarat edilul-şef în plenul CLM. Acesta a ţinut să precizeze, totuşi, că faleza Dunării este mult mai mare decât porţiunea de stradă unde fac “liniuţe” noaptea şoferi teribilişti şi că, per ansamblu, poate fi considerată o zonă liniştită a oraşului. Reamintim că, în respectiva şedinţă CLM, consilierii locali şi-au dat acceptul pentru proiectul prin care Gheorghe Antistescu, patronul “Romnav” Brăila vrea să monteze, pe cheltuiala lui, limitatoare de viteză pe porţiunea străzii Anghel Saligny situată între intersecţia cu Str. Danubiului şi Str. Împăratul Traian.
 
Ultimatum din partea Ministerului Mediului
După cum stau lucrurile şi după cum sugera şi consilierul Dan Păun, se pare că Primăria Brăila a comandat acele studii pe care a plătit 163.139 lei nu pentru că ar fi avut neapărat nevoie de ele ci pentru că a primit o solicitare expresă în acest sens de la Ministerul Mediului. Care Ministerul Mediului a fost presat de Uniunea Europeană să prezintă planuri concrete de reducere a poluării sonore la nivelul întregii ţări, în caz contrar România fiind pasibilă de sancţiuni drastice. De altfel, se pare că Primăria Brăila şi-a adus brusc aminte de existenţa acestor studii făcute în mandatul lui Aurel Simionescu doar după ce a primit o adresă din partea Ministerului Mediului, prin care era somată ca, până pe 31 octombrie 2017, să transmită planul de acţiune împotriva zgomotului. De fapt, pe adresa Primăriei au fost trimise două astfel de somaţii, una în luna august, care a rămas fără răspuns, şi încă una în luna octombrie, prin care autorităţilor brăilene li s-a reamintit în termeni ultimativi că trebuie să se conformeze şi să trimită odată acel plan de acţiune, deoarece deja “Uniunea Europeană a declanşat procedura de «Infrigement» împotriva României, ca urmare a nerespectării prevederilor Directivei 2002/49/CE privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant”. Din câte se pare, cam în toată ţara sunt astfel de întârzieri, iar autorităţile de mediu, intrate în criză de timp, încearcă să evite măcar pe ultima sută de metri sancţiunile cu care ne ameninţă UE. În adresa trimisă în octombrie Primăriei Brăila se specifică, pe un ton ultimativ că dacă Planul de acţiune împotriva zgomotului nu este trimis până pe 31 ale lunii, Garda de Mediu ar putea amenda municipalitatea cu până la 40.000 lei. În aceste condiţii, autorităţile locale s-au pus în mişcare “pe repede înainte”. Într-o notă internă, primarul Marian Dragomir, le-a transmis viceprimarilor Ciocan şi Jantea, precum şi arhitectului şef interimar că “în cazul primirii unei amenzi, aceasta va fi recuperată de la persoanele care au tergiversat răspunsul”. Aprobarea Planului de acţiune împotriva zgomotului a fost pusă pe ordinea de zi a ultimei şedinţe CLM din luna octombrie, pe data de 30. Când a fost supus la vot, planul în cauză a atras critici din partea unor consilieri precum Dan Păun sau Bogdan Botea, însă până la urmă a fost adoptat.
Planul de acţiune a fost transmis către Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila, iar Primăria susţine că nu mai este niciun pericol să fie amendată de Garda de Mediu.
 
Pe hârtie, planul e foarte frumos, dar nu se ştie dacă şi când va fi realizat
Cine are curiozitatea să răsfoiască studiile de zgomot întocmite de firma bucureşteană “Accon Environmental Consultans” dă peste mulţi termeni de specialitate, pe care riscă să nu îi înţeleagă prea bine. Se poate reţine, totuşi, faptul că specialiştii firmei respective au constatat că arterele rutiere din Brăila unde se depăşeşte în mod frecvent valoarea de 70 de decibeli sunt Calea Galaţi, Şos. Râmnicu Sărat, Calea Călăraşilor, Şos. Buzăului, Şos. Baldovineşti, Şos. Focşani şi Şoseaua de Centură. De asemenea, s-au mai găsit valori mari ale zgomotului în zonele din apropierea căii ferate şi pe străzile unde sunt linii de tramvai.
Trecând peste exprimările stufoase şi alambicate din zecile de pagini ale studiilor respective, reporterii noştri au vrut să ştie, direct de la Primărie, care sunt măsurile concrete ce vor fi aplicate ca urmare a Planului întocmit de firma “Accon”, contra sumei de 163.139 lei. I-am trimis în acest sens o solicitare primarului Dragomir, care a revenit peste câteva zile cu un răspuns redactat de funcţionarii din subordine.
Am aflat, aşadar, că Primăria are în vedere un amplu plan de măsuri care, pe hârtie, arată foarte bine. Nu sunt prevăzute, însă, şi termene clare şi concrete pentru implementarea măsurilor respective. Printre măsurile care ar trebui să contribuie la reducerea zgomotului provocat de traficul rutier sunt specificate următoarele: proiectarea şi realizarea unor trasee pentru drumuri în zona Şos. Râmnicu Sărat – Şos. Baldovineşti – calea ferată – Centura municipiului; reabilitare şi modernizarea tuturor străzilor din municipiu, a falezei şi portului; realizarea de parcări sub/şi supraterane prin identificarea locaţiilor optime de amplasare a acestora, în corelaţie cu reţeaua liniilor de transport urban; dezvoltarea, modernizarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a tuturor tipurilor de transporturi locale de călători, ţinându-se seama de planurile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-sociale a municipiului, prin înnoirea parcului de transport public, reabilitarea liniei de tramvai, modernizarea spaţiilor pentru autobuze şi tramvaie şi construirea de staţii noi în zonele de extindere urbană; promovarea formelor de transport cu impact de mediu redus şi descurajarea utilizării automobilului, în special în zona centrală a municipiului.
În privinţa locuinţelor, Planul de acţiune vorbeşte despre necesitatea unor programe pentru finanţarea reabilitării termice a blocurilor existente şi realizarea de locuinţe/apartamente noi, dar şi despre realizarea zonei rezidenţiale la fosta unitate militară de la Caporalul Muşat, despre care se tot vorbeşte de câţiva ani de zile.
Foarte interesante sunt şi propunerile scriptice referitoare la spaţiile verzi. Astfel, se are în vedere refacerea peisagistică a parcului Monument şi amenajarea unei grădini botanice; refacerea peisagistică a Grădinii Mari, dar şi înfiinţarea unui parc de agrement în cartierul Lacu Dulce şi realizarea de spaţii verzi la ANL Brăiliţa. Mai sunt prevăzute realizarea unor perdele de protecţie în zonele improprii construcţiilor şi realizarea de noi aliniamente stradale; amenajarea de spaţii verzi în Ansamblul Buzăului, prin semărarea de gazon şi plantarea de garduri vii, arbori şi arbuşti; reabilitarea spaţiilor verzi din toate cartierele, prin eliminarea arborilor cu pericol de cădere şi replantarea altor arbori cu creştere rapidă şi a unor specii cu aspect decorativ. Planul mai prevede şi amenajarea de spaţii verzi la intrările în municipiu, reamenajarea spaţiilor verzi de pe faleză, prin  compoziţii peisagere care să pună în valoare Dunărea. În fine, planul de acţiune mai vorbeşte şi despre amenajarea unor spaţii de cazare, de alimentaţie publică şi de pescuit, în zona digului Brăila – Galaţi.
Proiecte foarte frumoase pe hârtie care au, însă, o mare hibă, după cum precizam mai sus: nu au niciun termen concret de aplicare, fapt ce dă de înţeles că avem de aşteptat mult şi bine până când vom vedea ceva concret de pe urma acelor studii în valoare de peste 1,6 miliarde de lei vechi, plătite pentru ca Brăila să scape de gura Ministerului Mediului, iar Ministerul Mediului să scape de gura Uniunii Europene.