Politică
Nume noi în CJ Brăila
• deşi până acum Consiliul Judeţean Brăila avea 33 de mandate, cu tot cu preşedinte, în urma unui ordin al prefectului dinainte de alegeri, s-a stabilit ca noul CJ să fie format din 30 de consilieri, în total, plus preşedintele ales uninominal • în urma votului din 27 septembrie, PSD-iştii au luat atât preşedinţia Consiliului, prin candidatura lui Francisk Chiriac (50,68%), cei doi vicepreşedinţi, dar şi majoritatea • practic, noua configuraţie a CJ Brăila este: PSD – 17 mandate plus preşedintele, PNL – 10 şi PMP – 3 mandate
PSD-iştii brăileni pot respira uşuraţi în privinţa majorităţii din Consiliul Judeţean ca urmare a Alegerilor Locale din 27 septembrie. Mai exact, aşa cum am anunţat în alte ediţii ale cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, mandatul de preşedinte al CJ Brăila a fost câştigat de PSD-istul Francisk-Iulian Chiriac, care a obţinut 55.547 de voturi din cele 109.582 valabil exprimate la această categorie. Practic, Chiriac a luat 50,68%, în timp ce pe următorul loc, la o distanţă considerabilă, s-a situat candidatul Alianţei PNL – Brăila Nouă, Cătălin Boboc, care a obţinut doar 26.238 voturi (23,94%). Ei bine, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente, în urma votului brăilenilor pentru Consiliul Judeţean, configuraţia noului mini-Parlament se prezintă în felul următor: PSD a obţinut 17 mandate (printre care şi cele două fotolii de vicepreşedinţi), PNL a luat 10 consilieri, în timp ce PMP – 3 reprezentanţi.
Trebuie precizat că în mandatul 2016-2020 Consiliul Judeţean a fost format din 33 de consilieri cu tot cu preşedintele, care, ulterior alegerilor de la vremea respectivă, a fost desemnat de către majoritate. Ei bine, în urma scrutinului din 27 septembrie 2020, dat fiind un ordin al Prefectului dinaintea alegerilor care a schimbat puţin configuraţia, componenţa CJ Brăila, este formată din 30 de consilieri plus preşedintele Francisk Chiriac, care, spre deosebire de primar, are drept de vot.
PSD Brăila a luat grosul: 17 mandate
Pe prima poziţie a listei cu care PSD Brăila s-a înscris în cursa pentru Consiliul Judeţean s-a aflat tot Francisk Iulian Chiriac. Cum acesta a câştigat fotoliul de preşedinte, este limpede că în locul său, va urca următorul pe listă. Aşadar, cel care deschide, în prezent, lista de consilieri a social-democraţilor este actualul vicepreşedinte CJ, Ionel Epureanu (de profesie inginer silvic). După cum a anunţat deja Chiriac, acesta îşi va menţine şi în acest mandat fotoliul de vice. Pe locul trei se află fostul prefect al Brăilei (înainte de venirea lui Cătălin Boboc), George Adrian Paladi (de profesie inginer, consilier). Pe poziţia patru se află Mariana-Carmelia Dragomir-Bălănică (inginer şi conferenţiar universitar). Aceasta a fost consilierul primarului Marian Dragomir, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) cu rang de subsecretar de stat în trecut, dar şi candidat din partea social-democraţilor la Alegerile Europarlamentare (pe locul 17, atunci). Pe poziţia cinci se află Dumitru Văduva (inginer, pensionar, fost şef al Inspecţiei Municii Brăila), consilier judeţean şi în mandatul actual, la fel ca Daniela Bordea (economist), care ocupă locul şase pe listă. Pe şapte se află Fănel Burtea (pensionar, maistru), de asemenea membru al actualului CJ Brăila. Un nume nou pe lista social-democraţilor la Consiliul Judeţean este Valentina Turcoeanu (consilier, jurnalist), care ocupă locul opt. Pe nouă se află, de asemenea, un tânăr, aflat la primul contact cu administraţia publică, Andrei-Ionuţ Ichim (contabil, licenţiat în ştiinţe economice). Pe 10 se află actualul consilier judeţean Marius-Valentin Dobrotă (economist), urmat pe 11 de un nume nou: Marian Ghiorghiu (pensionar, cadru militar). Consilieri noi propun PSD-iştii şi pe poziţiile: 12, în persoana lui Dorel Vâlsan (pensionar, ofiţer MAI), 13 – Marius Cătălin Negru (inginer), 14 – Ionuţ-Ciprian Dobre (consilier juridic, jurist). Pe locul 15 se află Gina Anton (profesor învăţământ primar şi preşcolar), care a mai fost consilier judeţean în mandatul 2012-2016, la vremea respectivă, din partea UNPR. Pe 16 se află tot un nume nou – Mihai-Gabriel Abăseacă (expert, inginer), iar pe 17 actualul consilier judeţean – Aurel Dumitru (medic veterinar). De asemenea, cum fotoliul de consilier al lui Chiriac s-a modificat în cel de preşedinte, în urma alegerilor, ocupând poziţia 18 pe listă, un loc în viitorul CJ Brăila a prins şi actualul consilier judeţean Carmen-Elena Bănică (director, economist).
Rămâne de văzut cine va fi al doilea vicepreşedinte. Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, Francisk Chiriac a precizat că există mai multe opţiuni şi că încă nu poate indica vreun nume, însă a reconfirmat faptul că Ionel Epureanu îşi va menţine fotoliul de vicepreşedinte. Pe surse, am aflat că printre opţiunile luate în calcul, s-ar număra fostul prefect George Paladi, dar şi Carmelia Bălănică.
PNL a obţinut 10 fotolii în CJ, unul la redistribuire
Cel care deschide lista consilierilor judeţeni din partea Partidului Naţional Liberal Brăila este fostul consilier judeţean independent, Marian Căpăţînă (administrator şi medic veterinar), care a decis în campania electorală să treacă în tabăra liberalilor. Pe poziţia a doua se află fostul preşedinte al PNL Brăila, Alexandru Dănăilă (director, jurist), însă acesta a afirmat, recent, că are de gând să renunţe la mandat. Pe poziţia a treia se află omul de afaceri Florin-Eugen Cîrligea (inginer şef transporturi), care a mai fost până în februarie 2020 membru al actualului CJ Brăila. Rămâne de văzut dacă acesta va accepta sau nu mandatul de consilier. Mai departe, pe locul patru, se află Cristian-Florinel Pricop (medic primar), care în mandatul actual a activat în cadrul CLM Brăila. Pe locul cinci, avem un nume nou: Alexandru Popa (administrator, inginer agronom). Pe poziţia şase se află Vasile Cortez (cadru militar activ, ofiţer în rezervă), care a fost consilier judeţean şi în mandatul actual, până când a demisionat pentru a deveni consilier în cadrul cabinetului fostului prefect Cătălin Boboc. Pe locul şapte întâlnim un nume nou pentru CJ Brăila, însă cunoscut pentru brăileni: sportiva Ana-Maria Necoară fostă Ioniţă (director, antreprenor). Pe locul opt se află fiul deputatului Vasile Varga, actualul consilier judeţean Vasile-Constantin Varga (notar public, jurist). Pe poziţia nouă o întâlnim pe Daniela-Andreia Pascale (studentă), de al cărei nume se leagă un scandal din campania electorală, când aceasta a primit ameninţări legate de publicarea unor fotografii compromiţătoare în cazul în care nu s-ar retrage de pe listă, situaţie care a rămas în coadă de peşte. Pe locul 10 se află Stăvărel Dorobanţu (pădurar), fostul primar al comunei Victoria, care la alegerile din 27 septembrie a pierdut bătălia cu un scor destul de strâns faţă de cel al contracandidatului său principal. Aşa cum am precizat într-o altă ediţie, PSD-istul Costel Albu a luat 52,10% (905 voturi din 1.737) în comuna Victoria, în timp ce Dorobanţu a obţinut 43,87% (762 voturi). Ei bine, dacă Dănăilă se va retrage în cele din urmă, un fotoliu în CJ ar putea să prindă şi actualul consilier judeţean Dănuţ Lungu (administrator, economist). Totodată, ţinând cont de faptul că Dănăilă a vorbit după alegeri, despre retragerea sa, dar şi a altor colegi, este bine să luăm o marjă de eroare şi să amintim faptul că pe locul 12 pe lista PNL Brăila se află Alexandru Bucălău (notar public), pe 13 – Titi-Stănel Brăileanu (economist), pe 14 – Titi Badiu (pensionar), urmat pe 15 de actualul consilier municipal PNL, Alexandru – Vlăduţ Başno (medic dentist).
PMP – trei consilieri, după redistribuire
În tabăra PMP lucrurile sunt ceva mai simple şi mai clare atunci când vine vorba despre persoanele care vor intra în CJ Brăila. Cel care deschide lista este preşedintele PMP Brăila, Viorel Botea (profesor, inspector şcolar general), care ocupă şi în prezent un fotoliu de consilier judeţean. Precizăm că Botea a candidat şi la preşedinţia CJ Brăila, însă a obţinut un scor de 7,26%, foarte departe de câştigător. Pe locul al doilea pe listă se află actualul consilier judeţean Ionel Adetu (cel care a candidat din partea popularilor la Primăria Municipiului Brăila), însă potrivit lui Botea, acesta va opta pentru un mandat în viitorul CLM. Astfel, pe lângă liderul popularilor brăileni, consilieri judeţeni din partea PMP vor fi: Coman Sarafolean (pensionar, profesor), cel care ocupă locul trei pe listă, respectiv, Virginia Geanina Toma-Broască (profesor), ocupanta poziţiei patru.
Rezultate finale: voturile brăilenilor pentru Consiliul Judeţean
Potrivit datelor finale oferite de site-ul Autorităţii Electorale Permanente, asemenea situaţiei de la CLM, şi la Consiliul Judeţean Brăila cel mai bine s-a poziţionat Partidul Social Democrat, în urma votului din 27 septembrie. Mai exact, social-democraţii au luat 52.684 de voturi din totalul de 109.825 voturi valabil exprimate pentru componenţa Consiliului Judeţean. Deci, un procent de 47,97%. Pe următoarea poziţie s-a clasat Partidul Naţional Liberal cu 29.136 voturi (26,52%), PMP cu 7.858 voturi (7,15%), Alianţa USR-PLUS a luat 5.837 (5,31%), Partidul Pro România – 3.152 (2,87%), ALDE – 2.118 voturi (1,92%), candidatul independent Ovidiu Nechita – 2.059 voturi (1,87%). De precizat că şi Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a obţinut 1.769 voturi (1,61%), Alianţa pentru Unirea Românilor – 1.504 voturi (1,36%), PPUSL – 1.229 voturi (1,11%), Partidul Verde – 1.025 voturi (0,93%), Partidul Forţa Identităţii Naţionale – 794 voturi (0,72%), Partidul Socialist Român – 426 voturi (0,38%), în timp ce pe ultimul loc s-a clasat Partidul Re:Start România cu 234 voturi (0,21%).
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
