Învățământ
Nu ne mai facem bine. Vacanță mare în aprilie!
* marți seara, ministerul Educației a afirmat că elevii ar putea intra în vacanță pe 2 aprilie și vor reveni la școală pe 4 mai * de asemenea, Evaluarea Națională și admiterea la liceu se amână după examenul de bacalaureat * propunerea nu a fost bine primită de reprezentanții elevilor, care susțin că se va da din nou peste cap tot procesul de învățare * de aceeași părere sunt și reprezentanții părinților, care spun totuși că măsura se justifică în contextul actual * în vreme ce inspectorul școlar general și președintele sindicatului brăilean ne-au declarat că se impune o astfel de măsură, de departe cei mai critici au fost primarul municipiului Brăila și președintele Consiliului Județean
Vacanța de primăvară a elevilor va fi de aproximativ o lună, de pe 2 aprilie până pe 4 mai, anul școlar se va încheia pe 2 iulie și nu pe 18 iunie așa cum era prevăzut inițial, iar Evaluarea Națională și admiterea la liceu vor avea loc după examenul de bacalaureat. Toate aceste propuneri de modificare a structurii anului școlar au fost anunțate practic peste noapte de Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, mai exact marți seara, motivul fiind evoluția pandemiei. Deși încă nu există un ordin de ministru pentru aceste modificări, imediat după declarațiile lui Sorin Câmpeanu pe rețelele de socializare au și apărut reacțiile din partea elevilor, părinților și profesorilor, unii criticând măsura, alții considerând că decizia este justificată având în vedere numărul tot mai mare de infectări cu noul coronavirus. Redactorii “Obiectiv” au cerut reacții “la cald” vizavi de acest subiect de la principalii actori implicați în procesul de educație.
Consiliul Elevilor: “Deciziile luate pe principiul «amânăm, ca să nu ne confruntăm cu asta acum» au dat rareori rezultate”
Printre primii care au criticat măsura prelungirii vacanței de primăvară a fost elevul brăilean Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE). Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, Rareș afirmă că anunțul privind închiderea școlilor pentru o lună s-a luat fără consultarea elevilor, însă, dincolo de acest aspect, măsura propusă nu va face decât să bulverseze și mai mult sistemul de învățământ.
“Lăsând la o parte modul în care a fost luată decizia (netransparent, «las’ că știm noi»), a institui acum o vacanță de o lună înseamnă să scoți iarăși elevii din ritm și să dai iarăși peste cap procesul lor de învățare. Deciziile luate pe principiul «amânăm, ca să nu ne confruntăm cu asta acum» au dat rareori rezultate. E absurd să te comporți de parcă după o lună de vacanță salvatoare, problemele acute din ultima perioadă vor fi dispărut ca prin magie. Nu! Elevii se vor întoarce în aceleași școli în care nu există resursă umană care să administreze teste rapide și care rămân deschise după trecerea pragului de 6/mie, dintr-o megalomanie absurdă”, a scris acesta pe pagina de Facebook.
Președintele CNE susține că nici mutarea calendarului Evaluării Naționale după cel al examenului de bacalaureat nu îi ajută în niciun fel pe elevi.
“Amânarea Evaluării Naționale ca să ce? Toată degringolada asta și lipsa de coerență vor fi decontate masiv pe măsură ce se apropie examenele naționale – conspiraționiștii, cei care vor cu orice preț echivalarea examenului de Bacalaureat și a EN, vor prinde din nou curaj și vom vedea iarăși zeci de petiții, proteste și memorii prin care vor cere măsuri de acest fel. Iar pe urmă ne vom întreba, consternați, unde s-a greșit”, a mai scris acesta.
Elevii din toată țara s-au mobilizat pentru a protesa împotriva propunerii și au inițiat o petiție numită “Nu ne dorim vacanță prelungită de Paște!”.
Părinți: “Măsura se justifică strict din punct de vedere al sănătății. Educațional, probabil, va fi o catastrofă pentru copii”
Redactorii “Obiectiv” i-au solicitat un punct de vedere și reprezentantului Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, filiala Brăila. Președintele acestei structuri, Daniela Alexandra Vasile, ne-a declarat că înțelege că sănătatea primează, însă în plan educațional efectele prelungirii vacanței de primăvară îi vor afecta pe elevi.
„Din punctul de vedere al părinților, dacă ne referim la educație, această vacanță este posibil să producă o destabilizare în procesul educațional. Dar, având în vedere situația actuală și creșterea numărului de infectări, probabil cel mai bine pentru copiii noștri ar fi să rămână în vacanța asta prelungită. Deci măsura se justifică strict din punct de vedere al sănătății. Educațional însă, probabil este o catastrofă pentru copii”, ne-a declarat aceasta.
Inspectorul școlar general: “Orice întrerupere în activitatea didactică nu este bună, dar până la urmă sănătatea primează”
Inspectorul școlar general, prof. Cătălin Canciu, este de părere că propunerea ministrului Educației de a prelungi vacanța elevilor va încetini cumva valul al treilea al pandemiei.
“De oportună… nu știu dacă este oportună. Nici ideea cu două vacanțe de primăvară nu știu dacă era bună. Ideea e că orice întrerupere în activitatea didactică nu este bună. Această activitate didactică trebuie dozată în așa fel încât să existe pauze, vacanțe, dar să creeze și randament în rândul elevilor. Dar dincolo de asta, suntem într-o perioadă specială și cred că luna aceasta de vacanță va opri din elanul virusului. Pentru că zilnic aud despre colegi infectați, elevi infectați, clase la care întrerupem activitatea în format fizic. Asta este problema. Iar domnul ministru are mult mai multe informații decât am eu la nivelul unui județ. Decizia se justifică din acest motiv al creșterii numărului de infectări. Am văzut reacții din partea părinților, elevilor, dar până la urmă sănătatea trebuie să primeze întotdeauna și acest lucru trebuie pus în prim plan”, ne-a declarat șeful Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Brăila.
Sindicat: “Este o măsură bună dacă aprilie va fi luna de vârf al celui de-al treilea val al pandemiei”
Declarația a fost făcută de președintele Sindicatului “Învățământ” Brăila, Valeriu Partene, însă în contextul în care calendarul bacalaureatului nu se modifică, iar mobilitățile personalului didactic se vor desfășura în condiții normale.
“Toată decizia s-a luat la consultarea partenerilor. Părinții s-au manifestat cumva împotriva deciziei, la fel și elevii, pentru că ei sunt cei care au pierdut destul de mult din formula online. Dar, din punctul meu de vedere, dacă bacalaureatul rămâne la locul lui, așa cum a fost programat, celelalte elemente de mobilitate a personalului didactic rămân și se desfășoară în condiții normale, credem că este o măsură bună, mai ales dacă se are în vedere că în luna aprilie va fi o lună de vârf al celui de-al treilea val al pandemiei”, ne-a declarat acesta.
Critici dure din partea primarului Marian Dragomir: “Vacanța elevilor maschează incompetența Guvernului în gestionarea crizei Covid”
Primarul municipiului Brăila a criticat în termeni duri propunerea de a prelungi vacanța elevilor, susținând că prin această măsură Guvernul încearcă să ascundă faptul că nu mai poate gestiona criza Covid-19.
„Vacanța elevilor impusă de Guvern maschează incompetența lor în gestionarea COVID. Guvernul «a uitat» să trimită către școli testele rapide cumpărate, iar anul trecut, în 2020, reprezentanții Guvernului din Brăila interziceau Primăriei să primescă gratuit teste rapide. Lor le plac doar cele cumpărate de ei din bani publici și le refuză pe cele primite gratuit. Același Guvern a uitat să asigure condiții prioritare de vaccinare pentru cadrele didactice, dar este campion la impunerea unor măsuri absurde pentru cetățeni și a unor măsuri aberante care vor conduce la falimentul societăților locale”, ne-a declarat Dragomir.
Chiriac, președintele CJ Brăila: “Guvernul încearcă să se spele pe mâini pentru un lockdown total al țării”
La fel de acid în declarații a fost și președintele Consiliului Județean, Francisk Chiriac, vizavi de propunerile de modificare a structurii anului școlar.
“Mi se pare o prostie. Și merg din prostie în prostie. E un o vorbă românească că «o minciună spusă de foarte multe ori devine adevăr». Tocmai asta face Guvernul. Ne-au mințit că se închide, că e scenariul roșu, că e verde, ne-au mințit cu formula de calcul, cu carantina… Ei încearcă să se spele pe mâini pentru un lockdown total al țării și încearcă să ducă vacanța copiilor de primăvară la trei săptămâni, ca să nu zică apoi nimeni nimic că de fapt închid școlile și să nu iasă vâlvă. Ne mint în continuare că e bine și că mărim vacanța copiilor, dar pe urmă anul școlar se va încheia la finalul lui iunie. I-a zăpăcit și pe săracii copii de nici ei nu mai știu. Dacă noi eram generația de sacrificiu, cred că s-ar putea să avem și o generație ratată. Iar asta e îngrijorător”, ne-a declarat Chiriac.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
