Editorial
Nu mă duce capul, doamnă, dar am mâini de aur!
Când l-am cunoscut era într-a VI-a. Era unul dintre cei 17 elevi ai clasei la care fusesem desemnată dirigintă. Citea cu greu, pe silabe, iar la matematică era praf. Îmi amintesc, la una dintre primele ore l-am scos la tablă pentru un calcul simplu, cu o necunoscută. Dictam: 3 plus x… A scris 3, a scris semnul plus, apoi “ics”. I-am spus: «Nu aşa, scrie”x”». S-a întors spre mine şi m-a privit sfidător. Am insistat puţin, dar când am văzut că rămâne neclintit, am renunţat, mai ales că, în cele câteva zile de când lucram împreună, nu avusese nici măcar o dată o atitudine necivilizată. Aşa că, la sfârşitul orei, am rămas doar noi doi în clasă şi i-am cerut explicaţii. A lăsat capul în jos şi, extrem de ruşinat, a recunoscut că, de fapt, nu ştie să scrie „x”, nu recunoaşte litera. În clasă mai erau încă doi băieţi în aceeaşi situaţie. Cum de lăsase învăţătoarea ca ei să ajungă în clasa a VI-a fără să ştie să scrie şi să citească… e o altă poveste. Oricum, cei trei dintr-a VI-a, clasa mea, nu erau nici singurii, nici primii, şi nici ultimii. Şi nu din şcoala în care fusesem eu repartizată, ci, aveam să mă conving de-a lungul anilor, din multe, mult prea multe şcoli.
Aşa că, în cazul lor, am lăsat deoparte formulele de fizică sau matematică şi am lucrat individual, iar la sfârşitul clasei a VI-a toţi trei citeau cursiv şi ştiau foarte bine să adune, să înmulţească, să calculeze arii, perimetre, lucruri simple, dar de care, eram convinsă, vor avea nevoie mai târziu, în viaţă. Pentru mulţi, rezultatele acestea n-ar fi cine ştie ce, dar, din punctul meu de vedere, a fost o adevărată performanţă. Pentru că, ce nu v-am spus până acum, toţi trei erau stâlpi în gospodăriile lor, unul fusese abandonat de părinţi şi crescut doar de bunici, altul avea în urmă vreo şase fraţi mai mici, altul rămăsese doar cu mama, şi aceasta bolnavă… Deseori, la prima oră adormeau, căci până să ajungă la şcoală făceau deja o groază de munci prin grajd, la câmp, în curte. Poveşti triste, dar care să nu vă închipuiţi că sunt excepţii.
Deloc surprinzător însă, deşi aveau goluri mari la învăţătură, în puţinul timp liber meştereau tot felul de lucruri, reparau, inventau tot felul de chestii care să le uşureze efortul fizic. Peste iarnă, îmi amintesc, şi-au unit forţele, şi, într-un week-end, nu ştiu cum şi ce au făcut, cert e că dintr-o amărâtă de sobă de tablă, căreia niciun părinte rugat să ne ajute nu îi dăduse de cap – scotea fum de ziceai că suntem materie primă pentru conserve – au reuşit să obţină o frumoasă piesă de mobilier, care să şi funcţioneze super bine, ba chiar au adaptat-o că aveam la discreţie şi apă caldă. „Nu mă duce capul, doamnă, dar am mâini de aur. Aşa-mi zice mereu bunica”, a replicat, mândru foc de rezultatul muncii lor, elevul “X”.
Şi chiar s-a dovedit a avea mâini de aur. Căci, cu ajutorul unor rude, „X” a terminat la Iorga şcoala profesională, iar apoi ani de zile a lucrat în Şantierul Naval. S-a specializat la locul de muncă, în sudură nu ştiu de care, ba chiar era printre cei mai buni. M-am bucurat sincer, acum vreo 4 -5 ani, când mi-a scris pe facebook că s-a mutat definitiv în Norvegia, pentru că a primit o ofertă bună, tot într-un şantier naval.
Nu toţi suntem înalţi şi blonzi, nu toţi suntem genii, nu toţi avem şansa de a trăi într-o familie împlinită şi fericită. Suntem unici, şi fiecare dintre noi poate excela în ceva. Trebuie doar ca altcineva să descopere asta şi să ne ajute să obţinem perfomanţă. Trebuie! Dar exact asta nu se întâmplă în sistemul de învăţământ românesc. Şi nu doar acum. Vocaţia, harul, n-au fost nicioadată pentru mase. Au fost doar câţiva, ori foarte foarte buni, ori norocoşi, mulţimea, turma, fiind la discreţia sistemului. Pe noi, generaţii întregi, comuniştii ne-au făcut muncitori ori ingineri… la grămadă. În funcţie doar de sclipirea de inteligenţă şi nevoile din fabrici şi uzine. Acum, generaţii întregi trebuie musai să aibă licenţă, la stat, la privat, în drept, în economie, în psihologie, management, protecţia mediului… nu contează. Să n-ai facultate în ziua de azi, cu sau fără diplomă de Bac, e o ruşine. Ce contează că eşti vânzător, casier, şofer sau tăietor de iarbă pentru câini, câtă vreme acasă, într-un sertar, ai o diplomă, în ochii vecinilor eşti un om realizat. Păguboasă atitudine, fantastică greşeală! Dar nu tinerii sunt cei vinovaţi. Nici măcar părinţii lor. Vinovaţi sunt cei care de-a lungul anilor au făcut tot posibilul să se înrădăcineze ideea că e mai ok să fii un licenţiat fără nicio perspectivă, cu facultate terminată pe bani grei, prin referate copy-paste de pe net, decât un muncitor specializat într-un domeniu în care să te simţi stăpân pe tine, respectat şi confortabil financiar. „Meseria e brăţară de aur” a fost primul proverb pe care Ecaterina Andronescu, căci ea e principala vinovată de haosul din învăţământul postdecembrist, l-a aruncat la coş. Şi a pus atâtea hârtii peste el, încât şi acum e greu ca cineva să-l dezgroape.
La Brăila, un antreprenor se încăpătânează să dea, totuşi, de fundul coşului. Doi ani nu i-a reuşit, anul acesta doar pe jumătate. E optimist, însă, şi vede partea plină a paharului. Sincere felicitări pentru că nu se dă bătut! Şi mi-aş dori ca anul viitor să reuşească pe deplin. Pentru că, aşa cum merg lucrurile prin Ministerul Educaţiei, renaşterea şcolii profesionale româneşti rămâne categoric la latitudinea mediului privat. Iar tinerii, în special cei mai puţin norocoşi precum elevul „X”, chiar au nevoie de această oportunitate.
Editorial
Alexandru Popa și Ilie Bolojan, umăr la umăr la DNA Iași! Martori!
Liderul PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a fost citat ca martor de DNA Iași. Popa a dat declarații cam două ore joi, 1 octombrie. A doua zi, vineri, 2 octombrie, Ilie Bolojan a fost la DNA Iași unde a stat cam trei ore, tot în calitate de martor.
Dosarul este legat de o presupusă mită uriașă de 1,5 milioane euro pe care omul de afaceri din Vaslui Fănel Bogos ar fi dat-o ca să intre la premierul demis pentru a-l schimba pe directorul DSVSA Vaslui.
De altfel, în aceeași oală cu șeful DSVSA Vaslui este și Alexandru Bociu, șeful suprem al ANSVSA, care-ar fi refuzat să-l schimbe din funcție pe subalternul lui din Vaslui.
Conform unor surse de încredere, Alexandru Bociu a deranjat multă lume bună din PNL tocmai pentru că el aplică legea și nu execută ordine de partid.
Conform altor surse, inclusiv Alexandru Popa, liderul PNL Brăila, s-ar fi străduit să-l schimbe după ce Bociu nu l-a ”executat” pe Costică Peltea omul PSD din fruntea DSVSA Brăila. Cică Peltea nu i-ar fi dat lui Popa autorizație pentru un abator! Mai mult, după scandalul uriaș cu variola la ovine care-a lovit ferme din Brăila unde s-au depistat animale neînregistrate legal, Bociu a demis întreaga conducere a DSVSA, inclusiv adjunctul care era omul PNL.
La acest moment, DSVSA Brăila este condusă de specialiști trimiși de la București de același incomod Bociu. Pe de altă parte, ziarul Comunitatea a obținut o declarație de la deputatul Alexandru Popa, conform căreia el a fost citat ca martor al apărării: „Sunt un profesionist în agricultură (…) Nu am avut nicio treabă cu dosarul propriu-zis, dar am fost citat de doamna Trăilă (Cristina Trăila, secretar general al Guvernului Bolojan, în prezent inculpată în acest dosar- n.n) ca martor din partea dumneaei, ca să pot să dau o expertiză mai mult tehnică”.
Logic, asta înseamnă că Trăilă are încredere în Popa, că doar nu este singurul profesionist în agricultură din țara asta. Mai mult, am putea afirma că Popa i-ar putea fi dator! Cu ce , nu se știe! În fond, nimănui nu-i convine să depună mărturie la DNA, decât dacă nu are loc de întors.
Apoi, dacă știi că ești total neimplicat în practicile toxice ale demiterilor și numirilor după propriile interese în acest caz, de ce mergi cu avocatul de mână? Sincer, când ești complet nevinovat, când nu ai făcut nimic care să miroasă a trafic de influență, de ce ai nevoie de avocat?
Un răspuns ar putea fi legat de maniera controversată de instrumentare a dosarelor, dar și de măsurile preventive care au un puternic iz politic, de aici și scăderea dramatică a credibilității justiției în general. Ca să nu mai vorbim de maniera în care se face justiție la televizor.
În acest context, nu putem să nu ne aducem aminte cum a tratat PNL Brăila, în frunte cu Alexandru Popa și numitul Chivu Cătălin, episodul în care, în urma unui denunț, DNA a ridicat documente de la Consiliul Județean legate de HC Dunărea.
Vă aduceți aminte că Francisk Chiriac, președintele CJ, și Adrian Manole, președintele HC Dunărea, erau deja condamnați de liderii PNL și Chivu? Acum aceiași liberali în frunte cu numitul Chivu nu mai scot o vorbă! Culmea, nu se mai aude nimic în legătură cu acel dosar in rem, deși au trecut atâtea luni! Sau poate procurorii așteaptă alegerile locale… Orice e posibil!
Editorial
Nicușor Dan calcă în picioare Constituția! Ei, și? De parcă ar fi primul!
Constituția este stâlpul democrației! Când se încalcă o dată legea fundamentală a statului, puteți fi siguri că vor urma și alte încălcări, din ce în ce mai ”justificate”, până se va ajunge ca respectarea Constituției să devină excepția.
În ultimii ani au fost multe încălcări și aș aminti de încălcările flagrante ale drepturilor și libertăților cetățenești în perioada pandemiei. Pe o ură colectivă – vacciniști versus anti-vacciniști – guvernele (Orban, dar mai ales Câțu) din acea perioadă și-au bazat așa-zisele reguli, care-au încălcat în lanț drepturile și libertățile cetățenești.
Un singur aspect reamintesc: cum să impui vaccinarea cu un vaccin experimental, când cetățenii sunt atât de diferiți, au boli, au alergii, au slăbiciuni etc etc. Ei bine, s-a putut și poporul plătește și va plăti în continuare pentru milioanele și milioanele și milioanele de doze, care ar fi trebuit administratate tuturor, cam câte 6 de căciulă. ”Noroc” că a izbucnit războiul Rusia – Ucraina astfel că, peste noapte, a dispărut și Covid-ul și regulile absurde.
Următoarea încălcare flagrantă a Constituției a fost atunci când i s-a interzis Dianei Șoșoacă, președintele S.O.S România, să candideze la președinția țării. Ion Iliescu care se bucura de o popularitate imensă nu a avut curajul să facă așa ceva atunci când a candidat Corneliu Vadim Tudor din partea PRM. Să ne aducem aminte cât de dur și amenințător era în limbaj C.V. Tudor. Până la urmă, liderul PRM a fost învins democratic la vot.
Dacă Diana Șoșoacă era lăsată să candideze, cu siguranță ”mânca” din voturile lui Călin Georgescu și niciunul nu ajungea în turul 2. Părerea mea! Sau poate ajungea, dar nu cu un scor atât de mare și atunci ”proeuropenii” se aliau în spatele candidatului pro-occidental, care câștiga democratic alegerile.
Acum, după atâtea luni de la învestirea lui Nicușor Dan, sincer, nu era mai bună Elena Lasconi? A treia oră când s-a încălcat fragrant legea fundamentală a țării a fost când s-au anulat alegerile prezidențiale – turul I -, când s-au calificat Călin Georgescu și Elena Lasconi. Pe ce motiv? Nicușor Dan a promis desecretizarea documentelor, că le va face publice ca să priceapă toată lumea de ce s-au anulat alegerile prezidențiale, o premieră în România post-comunistă. Nu s-a desecretizat nimic, că nu aveau ce. În schimb, Călin Georgescu a fost martirizat și a intrat în categoria adulaților. Ferească Dumnezeu să zici ceva de Georgescu!
Dar cum a fost sacrificată Elena Lasconi pentru Nicușor Dan, vă mai aduceți aminte? Iar acum progresiștii nu-l mai înghit pe președintele Dan! S-au lipit de Ilie Bolojan care este și el un ”Mesia”, adulat, indiferent ce-ar face. Să te ferească Dumnezeu să zici ceva de Bolojan!
În fine, abia acum vine lovitura de grație: preaiubitul și întâiul matematician al țării, Nicușor Dan a început să interpreteze Constituția ca pe un text de la Limba Română. Fără nicio legătură cu Matematica. Astfel că, întâi l-a propus pe Tomac, al cărui partid nici nu a intrat în Parlament. Acum l-a desemnat pe Veștea, peste capul Bolojan al PNL, ceea ce a dus deja la împărțirea liberalilor în două tabere. În plus, o dă încontinuu că el ”nu vrea” un guvern votat de AUR sau cu membri AUR pe post de miniștri.
Păi, cum vine asta? Votanții AUR nu sunt români? Nicușor Dan nu este președintele tuturor românilor, ci doar al ”proeuropenilor”? Am zis-o și-o repet: întâi președintele să fi desemnat un premier de la PSD, partidul situat pe locul I la ultimele parlamentare. Dacă Grindeanu&Co nu treceau un guvern de Parlament, la rând intra AUR! Dacă nici AUR nu făcea nimic, a treia oară votau toți parlamentarii cu ochii închiși, orice guvern. Asta-i formula rezultată după ultimele parlamentare! Este practic imposibil fără PSD sau fără AUR. Și dacă partidele ”proeuropene” nu se înțeleg între ele, atunci hai la anticipate! De ce-i este frică lui Nicușor Dan să respecte Constituția?
Ce crede el sau altcineva – Bolojan, Veștea, Grindeanu, Fritz – că dacă împart, pe față, alegătorii românii în cetățeni de mâna întâi și cetățeni de mâna a doua, după votul exprimat la ultimele alegeri, Europa va ajuta România cu bani, dacă nu-și îndeplinește jaloanele pe care tot ai noștri conducători le-au negociat? Nu, fraților! Stați liniștiți! Uitați-vă la țările din jur cum tratează interesul național. Cu atenție! Că vremurile se schimbă!
Ai noștri conducători însă, par din ce în ce mai mult rupți de realitatea în care trăiesc românii și își permit să facă ”fițe” de parcă am fi o țară bananieră, fără Constituție, fără democrație, fără reguli.
CELE MAI CITITE
