Administrație
Noul prefect al Brăilei, jocul politic și gradul absorbției de fonduri europene
* USR-istul Nicușor Ciocan și-a preluat, joi, fotoliul de prefect al Județului Brăila și, deși a precizat că nu dorește să facă politică din această poziție, nu a ratat ocazia de a critica Primăria și Consiliul Județean pentru gradul redus de absorbție a fondurilor europene * Ciocan, care a lucrat la ADR Brăila, a afirmat că lucrurile s-ar bloca la Direcția de Strategii a Primăriei * în replică primarul Marian Dragomir a ținut să sublinieze că noul prefect nu știe ce vorbește, cu precizarea că Municipiul Brăila are supracontractare pe fonduri europene, iar întârzierile din trecut s-au datorat modificărilor ghidurilor de finanțare
Noul prefect al Județului Brăila, USR-istul Nicușor Ciocan, și-a preluat mandatul pe 4 martie și la prima întâlnire cu presa a lansat un atac voalat la adresa administrației județene și municipale. Chiar dacă, în prima sa conferință de presă, Ciocan a vorbit despre faptul că nu dorește să facă politică din poziția pe care o ocupă, acesta nu a omis să amintească faptul că președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, l-a atacat public dinainte de a ajunge pe fotoliul de prefect. USR-istul a precizat că nu dorește să intre în acest joc și a punctat că va veghea doar la respectarea legilor de către consiliile locale și cel județean. Totuși, Ciocan a ținut să precizeze că a intrat în politică din dorința de a schimba ceva în Brăila, astfel că are de gând să profite de moment și să încerce să impulsioneze lucrurile privind anumite aspecte administrative care din punctul său de vedere nu funcționează cum ar trebui. Ciocan a amintit gradul redus de absorbție al fondurilor europene pentru județul și municipiul Brăila, din postura de specialist, angajat la Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) până de curând. Noul prefect a făcut astfel un atac voalat la administrația PSD, indicând chiar că lucrurile privind absorbția de fonduri europene la Brăila s-ar bloca la Direcția de Strategii a Primăriei, condusă de Iuliana Neagu.
”În calitate de prefect, eu consider că mă pot implica în a sprijini toate autoritățile locale să acceseze fonduri europene. Pentru că asta este și specializarea mea. Vă spun sincer, sunt foarte frustrat. De-a lungul timpului am tot verificat și validat cheltuieli și am constatat că sunt foarte-foarte puține proiecte depuse, nu de privații din Brăila – pentru că ăsta este nivelul, nu poți să obligi un privat să aplice proiecte, neavând acces la finanțe poate -, dar din partea autorităților publice. Acestea pot depune. Și au avut o grămadă de situații și posibilități de a depune proiecte pentru a dezvolta. Ai noștri conducători ai urbei au ales să dezvolte Brăila cu banii primăriei, nu cu bani europeni. Așa sunt cele mai multe investiții care s-au făcut. Și cele care s-au făcut prin fonduri europene, au avut niște corecții. Îmi aduc aminte că Bulevardul Dorobanților a avut o corecție de 7 milioane de euro sau ceva de genul acesta. Foarte mari corecții! Inclusiv în momentul de față. Bine, nu am cum să vă dau informații pentru că sunt oarecum confidențiale la ADR, dar sunt ceva proiecte depuse, dar foarte puține, față de ce posibilități ar fi”, a declarat Ciocan.
Noul prefect al Brăilei a dorit să dea ca exemplu momentul în care, acum doi ani, a existat un apel pe fonduri europene pentru Smart City, la care Primăria Brăila nu s-a înscris, deși Clujul a avut vreo 27 de proiecte. Ulterior, potrivit lui Ciocan, primarul a anunțat că are un proiect de sistematizare a orașului cu camere de supraveghere.
”Ar fi putut fi depus pe acel apel de proiect. Efectiv, 2% plătea din acea investiție. La noi, tot ce s-a făcut, s-a făcut cu banii noștri. M-ați întrebat ce vreau să fac. Exact asta vreau să fac! Eu nu atac primarul, eu atac faptul că instituția și direcția din Primăria Municipiului Brăila nu depune proiecte. Am avut o discuție pe această temă și cu directorul Agenției de Dezvoltare Regională (n.r. – Luminița Mihailov). Nu a vrut să apară într-o conferință de presă, nu a vrut să își asume public, dar o mare parte din vina neaccesării cu siguranță este a acelei direcții din cadrul Primăriei, care nu vrea să își asume anumite chestiuni. Da, mă refer la Direcția de Strategii. (…) Voi avea o discuție cu conducerea Primăriei și cu conducerea direcției respective și vom vedea de fapt care sunt problemele. Chiar există o problemă acolo. Nu am aflat-o dintr-o singură parte, ci din mai multe părți. Sunt probleme de comunicare. Nu știu ce fel de probleme sunt, dar clar există o problemă acolo”, a mai adăugat Ciocan.
De altfel, noul prefect a criticat și lipsa activității Asociației Centrul de Informare și Documentare pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Durabilă (CID) din Stațiunea Lacu Sărat, condus de PSD-istul Răzvan Popescu (consilier municipal). Ciocan a precizat că nu își aduce aminte când a văzut ultimul proiect al Asociației pe fonduri europene.
”Am verificat acum patru ani la Brăila un proiect implementat de Asociația CID. Atunci implementau un proiect pe fostul POSDRU. De atunci eu, sincer, nu mai știu alte proiecte implementate de acea instituție. Din ce am văzut acolo, nu știu, mi se pare chiar foarte trasă de păr funcționarea acesteia. Mai ales că am văzut că s-a și prelungit recent darea în folosință gratuită a sediului de acolo. Validată în Consiliul Județean. Într-adevăr, acolo ar trebui date niște atribuții pe zona asta. Nu știu exact ce schemă de personal au. Nu este în sarcina noastră, este în subordinea Primăriei (n.r. – Consiliului Județean). Ei vor trebui să vină cu propuneri de genul acesta pentru a performa cumva în zona aceasta” a mai spus prefectul.
Dragomir face dovada că Primăria are proiecte pe fonduri europene
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” ca urmare a acestei intervenții a prefectului, primarul Marian Dragomir nu a dorit să comenteze prea mult declarațiile lui Ciocan. Acesta ne-a pus la dispoziție o listă cu o serie de proiecte realizate prin fonduri europene, aflate în diferite stadii de implementare. Primarul nu a comentat în vreun fel acuzațiile cum că lucrurile s-ar bloca la Direcția de Strategii, însă a dorit să puncteze că întârzierile care au apărut au avut ca primă cauză faptul că multe dintre ghidurile de finanțare unde Primăria depusese proiecte s-au schimbat. Astfel că lucrurile au trebuit remediate. Situații care, după cum subliniază edilul-șef s-au rezolvat cu celeritate la nivelul CLM (modificări aprobate în maxim două luni), însă au înregistrat alte întârzieri până la ok-ul final de la nivel guvernamental.
”Dacă vă aduceți aminte, în campania electorală am pus la dispoziția presei un material legat de toate fondurile europene atrase. Între timp situația a fost actualizată de câteva ori, dar lucrurile s-au mișcat. Oricum, Primăria Municipiului Brăila are supracontractare pe fonduri europene. Deci noi am semnat contracte de finanțare pe sume mai mari decât cele acordate Primăriei Municipiului Brăila. Așa că informațiile respective nu sunt reale. Cele mai mari întârzieri s-au datorat faptului că ghidurile de finanțare au fost schimbate de foarte multe ori, iar cel mai lung termen de finanțare de la minister a fost de un an și cinci luni din momentul depunerii documentației complete”, a declarat Dragomir.
Cât despre exemplul privind realizarea Brăila Smart City pe fonduri europene, primarul a precizat că, la momentul invocat de actualul prefect, orașele care au aplicat au făcut-o pentru a monta iluminat cu led, ceea ce municipiul deja avea.
Potrivit documentului transmis de edilul-șef, totalul sumei atrase de Primăria Municipiului Brăila, este de 92.076,170 euro, la care se adaugă încă 286.584,909 euro pe POIM (proiecte în parteneriat cu CJ și alte primării din județ). Cu alte cuvinte, un total de 378.661.079 euro. Ca un exemplu, primarul a amintit că pe Axa 4.1. POR – Mobilitate, Transport suma alocată a fost de 30.900.879,98 euro iar suma contractată 71.769,545 euro (232,25% – sume atrase).
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
