Învățământ
Noul an școlar și valul patru
* în câteva zile va suna clopoțelul iar școlile brăilene fac ultimele pregătiri pentru primirea elevilor * anul acesta unitățile de învățământ vor funcționa după două scenarii, iar toți elevii vor veni fizic la școală până la o incidență de 6 la mia de locuitori * o altă noutate este că elevii din clasele VII-XIII pot veni la școală atunci când este depistat un caz de Covid-19, dacă sunt vaccinați sau au trecut deja prin boală * dincolo de măsurile care s-au luat pentru începerea anului școlar în condiții de siguranță pentru elevi și profesori, în continuare zeci de școli nu au autorizație sanitară de la DSP sau aviz de securitate la incendiu
Mai sunt doar câteva zile și primul clopoțel din anul școlar 2021-2022 va suna! În școlile brăilene se fac ultimele pregătiri pentru primirea elevilor, mai ales că școala va începe fizic și trebuie respectate regulile privind răspândirea infecțiilor cu virusul SARS-CoV-2. Luni seara, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul comun al Ministerului Educației și Sănătății privind măsurile ce trebuie respectate în contextul pandemiei pentru ca procesul de învățământ să se desfășoare în condiții de siguranță, fiind o serie de noutăți comparativ cu anul școlar precedent. Un exemplu ar fi faptul că elevii din ultimii ani de gimnaziu și elevii de liceu care sunt vaccinați sau care au trecut deja prin boală vor putea participa în continuare la ore atunci când s-a depistat în clasa lor un caz de Covid-19. Pe lângă normele stabilite de autorități, redactorii “Obiectiv” au stat de vorbă și cu inspectorul școlar general, Cătălin Canciu, privind începerea noului an școlar, iar acesta ne-a spus și care este procentul de profesori vaccinați, dar și ce școli încă nu au autorizație sanitară de la DSP sau aviz ISU de securitate la incendiu.
Cele două scenarii după care vor funcționa școlile
Spre deosebire de anul școlar precedent, în care erau trei scenarii – verde, galben și roșu, anul acesta lucrurile s-au schimbat. Concret, acum sunt doar două scenarii ce se calculează pe baza criteriului epidemiologic privind rata incidenței cumulate la nivelul localității, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori. Potrivit Ordinului comun al Ministerului Educației și Sănătății, primul scenariul prevede că toți elevii din învățământul preuniversitar, adică preșcolarii, elevii din clasele primare, gimnaziale și de liceu, vor merge la fizic la școală până la incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori. În cazul în care se depășește această incidență, cel de-al doilea scenariu prevede participare fizică la cursuri doar pentru antepreșcolari, preșcolari și elevii din învățământul special, iar restul claselor vor învăța online.
Ordinul mai prevede ca în situația în care localitatea este carantinată toți elevii să învețe în sistem online.
Ce se întâmplă dacă un elev este depistat pozitiv cu Covid-19?
La fel ca în anul școlar precedent, școlile vor lua măsuri atunci când sunt depistate cazuri de Covid-19 în rândul elevilor. Astfel, la apariția primului caz într-o grupă de învățământ de antepreșcolar/preșcolar sau într-o clasă de învățământ primar, gimnazial și liceal, cursurile la acea clasă se suspendă, iar activitatea didactică va continua în sistem online. Apoi, se va face ancheta epidemiologică și vor fi testați colegii elevului depistat pozitiv și a cadrelor didactice care au predat la clasa respectivă. De asemenea, DSP va efectua anchetă epidemiologică, va stabili contacții direcți ai cazurilor confirmate și va decide, cu informarea conducerii unității de învățământ, dacă se impune carantinarea celor care nu fac parte din clasa la care s-au suspendat cursurile, inclusiv a personalului didactic/nedidactic/auxiliar. În situația în care în acea sală cursurile sunt organizate în schimburi, se vor suspenda doar cursurile pentru clasa în care a fost confirmat cazul de îmbolnăvire, urmând ca elevii din schimbul următor să își desfășoare cursurile după o dezinfectare prealabilă a sălii de clasă.
Cursurile cu prezență fizică se reiau la acea clasă începând cu a 8-a zi de la data confirmării cazului pozitiv, pentru elevii care se testează și rezultatul este negativ. Așadar, testarea elevilor se realizează în a 8-a zi de la data confirmării cazului pozitiv de către cadrul medical din unitatea de învățământ sau, acolo unde nu este posibil, de către o echipă mobilă din cadrul DSP. Până la efectuarea testului, elevii continuă activitatea didactică în regim online. Ordinul prevede că elevii care nu se prezintă la testare reiau cursurile cu prezență fizică după 14 zile de la suspendarea acestora.
Trebuie precizat că există și excepții pentru o astfel de situație dacă elevii sunt vaccinați. Mai exact, pot continua să vină la cursurile cu prezență fizică elevii claselor VII- XII/XIII vaccinați împotriva virusului SARS-CoV-2, pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, precum și elevii care au fost confirmați pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile, dar nu mai devreme de ultimele 14 zile de la data testului pozitiv.
Ce se întâmplă dacă se îmbolnăvește un profesor?
Ordinul comun al Ministerului Educației și Ministerului Sănătății explică și cum se va proceda atunci când un caz de Covid-19 este depistat în rândul angajaților școlii. Astfel, primul pas îl reprezintă anunțarea conducerea unității de învățământ, care va informa mai departe Direcția de Sănătate Publică. Se va face apoi o anchetă epidemiologică și se va stabili care sunt contacții direcți ai acestora și se va decide dacă se impune suspendarea activităților didactice la nivelul unității. Măsura suspendării este dispusă prin hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, la propunerea conducerii unității de învățământ cu avizul Inspectoratului Școlar și al DSP. În situația în care un profesor se îmbolnăvește cursurile la acea clasă vor continua în sistem online.
Elevii cu boli cronice pot învăța online
Ulterior aprobării ordinului privind măsurile ce trebuie respectate în acest an școlar pentru prevenirea infecțiilor cu virsul SARS-Cov-2, Ministerul Educației a venit cu precizări în ceea ce-i privește pe elevii care suferă de diverse afecțiuni și ar trebui de luni să vină la ore. Astfel, elevii cu vârsta mai mică de 12 ani și copiii care fac parte dintr-o grupă de risc, respectiv cei diagnosticați cu boli respiratorii cronice severe, boli cardiovasculare, obezitate severă, diabet zaharat tip I, boli inflamatorii, boli imune sau autoimune, boli rare, boli ereditare de metabolism, dizabilități, tratament imunosupresiv sau alte afecțiuni cronice, cu avizul și recomandările specifice ale medicului curant și cu acordul scris al părinților, pot fi scutiți de prezența fizică la școală. La fel, și copiii cu vârsta mai mare de 12 ani, imunodeprimați, pot învăța în sistem online. Pentru acești preșcolari și elevi aflați în grupe de risc conducerile unităților de învățământ vor identifica soluții pentru asigurarea procesului educațional.
De asemenea, ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a spus că se vor adopta măsuri și pentru profesorii care suferă de diverse afecțiuni, iar aceștia să își poată desfășura activitatea didactică.
Festivitățile de deschidere a noului an școlar, permise doar în exterior
Cum mai sunt câteva zile și se sună clopoțelul, anul acesta vor fi permise organizare de festivități, însă numai în exterior iar durata acestora nu trebuie să depășească o oră și jumătate. De asemenea, toți participanții trebuie să poarte masca de protecție pe toată durata evenimentelor.
În ceea ce privește regulile ce trebuie respectate în școli odată ce vor începe cursurile fizice, ordinul prevede ca la intrarea în școală și pe coridoare, precum și la intrarea în fiecare clasă să fie așezate dispensere/flacoane cu soluție dezinfectantă pentru mâini. În sălile de clasă băncile vor fi așezate pentru a asigura distanțarea fizică între elevi de minimum un metru. De asemenea, deplasarea elevilor în interiorul școlii trebuie limitată prin alocarea aceleiași săli pentru o singură clasă de elevi. Schimbul de obiecte personale între elevi este interzis, iar clasele vor fi aerisite înainte de începerea orelor, precum și în timpul pauzelor. Toți angajații școlii și elevii trebuie să poarte în permanență masca de protecție în interior. Recomandarea Ministrului Sănătății și al Educației este ca masca să fie de uz medical, însă sunt admise și cele din materiale textile. Masca de protecție nu este obligatorie în cazul preșcolarilor, indiferent de vârstă, precum și în timpul tuturor orelor de educație fizică. Tot legat de orele de sport, se recomandă ca acestea să se desfășoare în exterior, iar atunci când au loc în sala de sport activitățile trebuie limitate la lucruri ce nu presupun un efort fizic intens. De asemenea, la începutul și la finalul orelor de sport toți elevii trebuie să respecte normele de igienă a mâinilor.
Nu în ultimul rând, sălile de clasă vor fi dezinfectate zilnic, iar echipamentele și materialele didactice după fiecare utilizare.
Școlile brăilene sunt pregătite de începerea noului an școlar
Asta ne-a declarat inspectorul școlar general, prof. Cătălin Canciu, după ce ieri a avut loc o ultimă ședință cu directorii de școli vizavi de acest aspect. Toate unitățile de învățământ vor respecta măsurile impuse de Ministerul Educației și Sănătății privind organizarea procesului didactic. De asemenea, dacă se va trece în sistem online, școlile dispun acum de infrastructura necesară continuării procesului educațional. În ceea ce privește tabletele elevilor, pe lângă cele 6.000 tablete care au ajuns în anul școlar precedent anul trecut, alte 270 de dispozitive vor fi achiziționate printr-un proiect al Ministerului Educației și vor ajunge la elevi din județul nostru. Iar elementul de noutate este acela că tabletele vor rămâne la copii.
În ceea ce privește personalul medical din școli care se va ocupa de evaluarea și testarea elevilor în cazul unor suspiciuni de infecții cu noul coronavirus, Cătălin Canciu ne-a declarat că în municipiu sunt destui specialiști, ceva probleme fiind în mediul rural, acolo unde de altfel medicii sunt foarte puțini.
Singura problemă legată de începerea școlii ar fi aceea că măștile de protecție sunt insuficiente, Cătălin Canciu declarând că a cerut ajutorul Prefecturii.
Problemele vechi persistă. Școli fără autorizații sanitare DSP și de securitate la incendiu
Chiar dacă școlile par să fie pregătite pentru începerea noului an școlar în contextul pandemiei, în continuare sunt multe unități de învățământ care nu au aviz sanitar de la DSP sau aviz de securitate la incendiu de la ISU.
La capitolul avizelor sanitare, 98 de unități din municipiu și județ nu dețin această autorizație. În municipiu este vorba despre Școala Gimnazială “C. S. Aldea”, Grădinița cu program normal nr. 60, Grădinița cu program normal nr. 25, Grădinița cu program normal nr. 54, Grădinița cu program normal nr. 32, Grădinița cu program normal nr. 3, Grădinița cu program normal nr. 19, Grădinița cu program normal nr. 51 și Grădinița cu program normal nr. 20. În județ, aviz DSP nu au grădinițe, școli sau licee din localitățile Târlele Filiului, Măxineni, Latinu, Corbu Nou, Corbu Vechi, Berteștii de Jos, Bordei Verde, Ciocile, Chichinețu, Cireșu, Dudești, Tătaru, Batogu, Vultureni, Frecăței, Agaua, Titcov, Galbenu, Drogu, Zamfirești, Sătuc, Lanurile, Mărașu, Țăcău, Mugureni, Băndoiu, Plopi, Movina Miresii, Mircea Vodă, Romanu, Oancea, Roșiori, Colțea, Florica, Salcia Tudor, Cuza Vodă, Gulianca, Cotu Lung, Stăncuța, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Făurei sat, Tichilești, Albina, Ulmu, Jugureanu, Baldovinești (Vădeni), Zăvoaia, Șuțești, Jîlău, precum și din orașele Însurăței, Ianca și Făurei.
La capitolul avize ISU de securitate la incendiu școlile brăilene stau însă ceva mai bine, ba chiar comparativ cu alte județe din țară, după cum ne-a declarat prof. Cici-Mihaela Bolovan, inspector școlar general adjunct. Concret, din cele 359 clădiri aparținând unităților de învățământ brăilene, 147 sunt autorizate ISU, iar 161 nu necesită autorizare. Așadar, doar 56 corpuri de clădire nu au în prezent autorizație, 15 din municipiu și 41 din mediu rural.
Întrebat de ce anii trec dar școlile nu reușesc să obțină aceste avize, Cătălin Canciu, inspectorul școlar general, ne-a declarat că primarii alocă fonduri pentru finanțarea unor astfel de proiecte, însă procesul de autorizare este îngreunat din cauza legislației și a birocrației. În plus, în cazul avizelor ISU, în tot județul Brăila nu există un expert, iar școlile trebuie să trimită documentația la București.
“Este foarte complicat pentru o școală să își obțină autorizația pentru că legislația se tot schimbă și atunci trebuie să o ia de la capăt cu proiectul. Spre exemplu, pe avizele ISU se lucrează acum la o nouă lege și sunt școli care în prezent necesită autorizație de securitate la incendiu, dar pe noua lege nu va mai fie nevoie pentru că spațiul clădirii e generos raportat la numărul de elevi. Și la avizele DSP e o situație asemănătoare, în sensul că deși nu au apă potabilă școlile asigură elevilor o sursă de apă pentru igiena mâinilor, spre exemplu. După începerea școlii voi avea o întâlnire cu toți directorii școlilor care încă nu au avize pentru a vedea care este stadiul autorizărilor”, ne-a declarat inspectorul școlar general.
Chestionare anonimă a profesorilor care s-au vaccinat
Recent, fostul ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, i-a încurajat pe părinți să ceară situația vaccinării profesorilor în fiecare școală după începerea anului școlar, potrivit adevărul.ro. La inspectoratele școlare a ajuns un astfel de chestionar de la Ministerul Educației, însă datele cerute vizează doar statistici și nu un tabel nominal cu profesorii care s-au vaccinat. Așadar, părinții, elevii și alte persoane interesate nu vor putea afla cine este și cine nu este vaccinat într-o școală, ministrul Sorin Câmpeanu invocând protecția datelor cu caracter personal.
“Protecția datelor cu caracter personal este dincolo de dorința părintelui, de dorința dv. sau de dorința mea. Doar în măsura în care profesorul însuși alege să spună, să facă public acest lucru: sunt vaccinat sau nu sunt vaccinat. Pozițiile părinților – pe care le înțeleg, și eu, ca părinte, aș avea această curiozitate – sunt una, legea, uneori, este altfel”, a explicat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, citat de adevărul.ro.
De asemenea, ministrul Educației a ținut să puncteze că profesorii s-au vaccinat într-un număr mare, mai exact 185.000 persoane din cele peste 300.000 din sistem.
“Nu avem niciun fel de diferențiere între profesorii vaccinați și cei nevaccinați, dar aș vrea să spun încă o dată: profesorii sunt categoria socio-profesională care a înțeles cel mai bine importanța vaccinării. Proporția la ultima interogare a fost de peste 60%”. Nu există niciun alt domeniu în care să mai avem 185.000 de persoane vaccinate. Deci, profesorii se vaccinează”, a punctat Cîmpeanu.
Așa cum ne-au declarat și reprezentanții ISJ Brăila, părinții pot afla doar situația statistică a profesorilor vaccinați din școală, adică procentul cadrelor didactice care s-au imunizat împotriva coronavirusului. La ultima raportare, 60% dintre angajații din învățământul brăilean erau imunizați împotriva virusului SARS-Cov-2.
Astăzi, Ministerul Educației va face publice datele actualizate privind vaccinarea angajaților din sistemul de învățământ.
noul an şcolar
2021-2022
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
