Învățământ
Noul an şcolar, între scenarii şi măsuri stricte
• Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii au propus trei scenarii prin care se pot relua cursurile, iar fiecare şcoală, în funcţie de specificul ei, va alege varianta cea mai potrivită • este vorba despre scenariul verde, în care toţi elevii vor veni la şcoală, scenariul galben, în care, prin rotaţie, o parte dintre elevi vor fi prezenţi la ore şi o altă parte va face cursuri online, şi scenariul roşu, în care şcoala se va desfăşura exclusiv online • la rândul său, Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila a realizat o procedură după care şcolile se pot ghida • de asemenea, prof. Viorel Botea propune ca orele să dureze 45 de minute iar pauza 15 minute
A mai rămas o săptămână până la începerea anului şcolar 2020-2021 iar elevii, părinţii şi profesorii încă nu ştiu exact cum şi în ce condiţii se va reveni la şcoală. Cum se vor desfăşura orele? Cine va asigura măştile? Ce se va întâmpla dacă vor fi multe cazuri de Covid-19 într-o şcoală? Acestea sunt doar câteva dintre zecile de necunoscute legate de revenirea fizică la ore a preşcolarilor şi elevilor. Şi se pare că nici nu se vor şti aceste informaţii mai devreme de 10 septembrie, adică fix cu patru zile înainte de a suna clopoţelul. Deşi a avut la dispoziţie toată vara pentru a pregăti revenirea în bănci a şcolarilor, Ministerul Educaţiei a plasat toată responsabilitatea în “cârca” unităţilor de învăţământ, ISJ-urilor şi autorităţilor locale, fiecare şcoală urmând să decidă cum se vor relua cursurile fizice pornind de la trei scenarii. Este vorba despre scenariul verde, în care toţi elevii vor veni la şcoală, scenariul galben, un scenariu hibrid în care, prin rotaţie, o parte dintre elevi va fi prezentă la şcoală şi o altă parte va face cursuri online, şi scenariu roşu, în care şcoala se va desfăşura exclusiv online. Astăzi, Institutul Naţional de Sănătate Publică va comunica în ce scenariu se încadrează fiecare oraş sau comună din România, în funcţie de numărul de bolnavi, iar pe 10 septembrie şcolile vor anunţa comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă dacă adoptă scenariul verde, galben sau roşu.
Dincolo de indicaţiile oferite de Ministerului Educaţiei, Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila a elaborat un model propriu de procedură pentru începerea anului şcolar şi, dacă contextul epidemiologic va permite, toţi elevii să fie prezenţi fizic la ore. Vorbim despre peste 44.000 elevi şi preşcolari brăileni. Prof. Viorel Botea, inspectorul şcolar general, ne-a declarat că acest model poate fi adaptat fiecărei unităţi de învăţământ şi respectă cu rigurozitate instrucţiunile şi ordinele Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii, astfel încât şcoala să înceapă în condiţii sanitare cât mai bune.
Cum se vor întoarce elevii brăileni la şcoală
Şeful ISJ Brăila ne-a oferit detalii despre varianta propusă pentru începerea şcolii, o variantă în care, în funcţie de numărul de elevi, cursurile clasice vor fi combinate cu cele online, astfel încât toţi elevii să poată participa la orele susţinute de profesori la clasă.
“Am solicitat şcolilor să stabilească un orar precis, foarte clar, care să fie adaptat situaţiei de trecere în învăţământul online. Am prezentat, de asemenea, o schemă de lucru privind arondarea copiilor. De exemplu, la o clasă, tot ceea ce înseamnă 20 de copii nu se pune problema distanţării fizice, pentru că au loc în clasă. Tot ceea ce înseamnă de la 24 în sus, ar presupune o schemă de genul următor: 24 împărţit la 6 fac 4, deci 4 elevi, la şase săptămâni, prin rotaţie, vor face ore online. Adică profesorul predă la clasă pentru 20 de elevi, iar 4 vor fi online. La scenariul de 28 de elevi, împărţit la 4, 7 elevi vor fi online, 21 vor fi la clasă. La 33 împărţim la 3, 21 de elevi vor fi în clasă iar ceilalţi 11 vor fi online şi le vine rândul la trei săptămâni în online. Deci acesta ar fi scenariul vizavi de clasele V-VII şi IX-XI”, ne-a declarat prof. Viorel Botea.
Pentru clasele terminale, a VIII-a şi a XII-a, şeful ISJ Brăila ne-a declarat că a identificat o variantă prin care toţi elevii să participe fizic la orele pentru disciplinele de examene.
“Am solicitat, tot aşa, un regim mixt, în care jumătate de clasă face două ore de matematică, cealaltă jumătate de clasă face două ore de limba română. La clasa a VIII-a. După care, grupele se inversează. Iar celelalte ore se desfăşoară conform orarului, tot după schema anterioară, la 28 de elevi, 7 stau acasă, 21 vin la şcoală. Şi acelaşi lucru la clasa a XII-a la materiile de bacalaureat, astfel încât toţi copiii claselor terminale să aibă acces educaţional faţă în faţă cu profesorii. La modelul acesta mă gândesc de două luni. Colegii, pe baza acestui exemplu, vor adapta schema la nivelul fiecărei instituţii şcolare, în funcţie de necesităţi şi de specific, dar în mare noi am cam abordat toate situaţiile posibile. Chiar dacă nu va începe normal şcoala, dacă va începe online, situaţia epidemiologică fiind într-o continuă dinamică, noi luăm toate măsurile necesare, astfel încât elevii să poată începe anul şcolar în orice variantă”, a mai spus acesta.
Botea ne-a mai precizat că, în situaţia în care vor apărea cazuri de Covid-19, se va reveni la varianta orelor online, însă profesorul va fi prezent în sala de clasă şi va preda lecţia, iar elevii vor urmări de acasă.
Lămpi ultraviolete, stick-uri de internet şi pauze mai lungi
Asta a mai propus şeful ISJ Brăila pentru ca şcoala să se poată desfăşura în condiţii cât mai bune.
“Mai sunt două chestii. Devirusarea cu lămpi ultraviolete ca să avem foarte sigură dezinfecţia. Iar acolo unde nu există conexiune la internet puternică, ca să reziste serverul, fiecare clasă va avea stick de internet. Stick-ul va fi asigurat de şcoală, adică şcoala le solicită şi primăriile plătesc. Noi le-am propus soluţii, am dat un cadru. Acest cadru poate fi urmărit, poate fi respectat şi poate fi îmbunătăţit cu acordul, evident, Consiliului de Administraţie, Consiliului Profesoral şi, evident, Asociaţiilor de Părinţi şi consultarea elevilor”, a mai spus Botea.
De asemenea, şeful ISJ Brăila ne-a declarat că ia în calcul ca pauzele dintre ore să fie mai lungi.
“Vreau să le propun directorilor de şcoli ca ora să aibă 45 de minute şi 15 minute pauză, pentru ca în momentul în care intrăm pe online să aibă toată lumea timp să se conecteze. Profesorul iese din online cu o clasă şi trebuie să fie o anumită pauză, să aibă timp să meargă la clasa următoare şi să se conecteze online, deci sunt elemente tehnice, sau apare o situaţie cu un elev care poate tuşi şi trebuie dus la cabinet. Vreau să evit situaţiile care ar putea bulversa orele şi o pauză de 15 minute nu ar fi rea. Cu siguranţă îi anunţ pe toţi brăilenii că noi ne vom face treaba aşa cum trebuie pentru copii. Toţi vor începe şcoala pe 14 septembrie”, a mai precizat acesta.
Cum mulţi părinţi vor dori să vadă cum s-au organizat şcolile pentru a-şi primi elevii, dar accesul lor în unităţi este interzis pentru limitarea răspândirii infecţiilor, Botea ne-a declarat că fiecare şcoală va posta pe pagina de Facebook poze elocvente privind măsurile luate.
Purtarea măştii la ore este obligatorie
Abia săptămâna trecută, după o vară de incertitudini, autorităţile de la Centru au anunţat ce măsuri trebuie respectate în şcoli, măsuri cuprinse în Ordinul comun pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ, în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2, semnat de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii. Astfel, potrivit documentului, până pe 10 septembrie şcolile vor alege un scenariu, în funcţie de contextul epidemiologic al localităţii, şi vor transmite varianta aleasă către ISJ Brăila. Scenariul se va actualiza săptămânal sau mai devreme, în funcţie de evoluţia cazurilor de Covid-19. Criteriul epidemiologic în baza căruia şcolile stabilesc unul dintre cele trei scenarii este rata incidenţei cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.
Revenind la organizarea şcolilor, în ordin se precizează că băncile trebuie aşezate la 1 metru, astfel încât să se asigure distanţarea fizică sau trebuie dotate cu separator acolo unde spaţiul nu permite acest lucru. Fiecare şcoală trebuie să identifice un spaţiu de izolare temporară a cazurilor suspecte de Covid-19. Spaţiul trebuie identificat înainte de începerea şcolilor. Pentru limitarea răspândirii infecţiilor, fiecare elev îşi va păstra locul în bancă. De asemenea, trebuie evitate experimentele practice care necesită mişcare şi/sau interacţiunea strânsă între elevi iar aceştia nu se vor muta din sala de clasă în laboratoare. La orele de sport nu vor fi practicate jocuri de contact sau cu mingea.
Ordinul conţine şi un ghid privind măsurile sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ preunivesitar în perioada pandemiei Covid-19: purtarea obligatorie a măştilor pentru elevi şi cadrele didactice, atât în timpul orelor de curs, cât şi în timpul recreaţiei; igiena riguroasă a mâinilor; realizarea curăţeniei şi dezinfecţiei în şcoli; limitarea şi separarea contactului între elevi din clase diferite; neparticiparea la cursuri a preşcolarilor/elevilor care au simptome caracterisitce Covid-19. Masca de protecţie nu este obligatorie în cazul preşcolarilor.
Accesul părinţilor sau a persoanelor străine în şcoală este interzis, cu excepţia cazurilor excepţionale, fiind necesară aprobarea conducerii unităţii.
Situaţii în care se suspendă cursurile fizice
Ordinul comun al Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii prevede şi criteriile de suspendare a cursurilor fizice, în funcţie de mai multe situaţii. Astfel, dacă la o clasă se descoperă un caz de Covid-19, cursurile acelei clase se suspendă pentru 14 zile. Dacă se învaţă în grupe, se suspendă doar pentru grupa în care a fost descoperit cazul. Dacă se descoperă 3 cazuri în clase diferite se suspendă cursurile pentru 14 zile în toată şcoala. Dacă apare un caz la cadre didactice, profesorul va anunţa conducerea unităţii, care va anunţa apoi Direcţia de Sănătate Publică.
Pe durata celor 14 zile de suspendare toţi contacţii direcţi ai cazurilor vor rămâne izolaţi.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
