Administrație
Muzeul Umorului, o comedie tristă
* o clădire-monument, de pe Str. Ana Aslan, nr. 27, zace de câțiva ani, fără a fi folosită, deși a fost reabilitată cu milioane de lei * autoritățile doresc să realizeze acolo un Muzeu al Umorului Desenat (idee a caricaturistului Costel Pătrășcan), precum și o Bibliotecă a Muzeului Brăilei ”Carol I” * dar dincolo de dorință, deocamdată nu se întâmplă nimic concret, în parte din pricina pandemiei, dar și pentru că managerul Muzeului, prof. univ. dr. Ionel Cândea, dorește ca biblioteca de instituție să ocupe cea mai mare parte a spațiului respectiv * acesta deja a ocupat o parte din clădire cu scopul de a amenaja biblioteca * președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, se declară un susținător al Muzeului Umorului și îl amenință pe Cândea, anunțând public că îi va cere demisia
O idee foarte bună a caricaturistului Costel Pătrășcan, Muzeul Umorului la Brăila, se transformă, din păcate, într-o comedie cu accente triste, după cum chiar acesta o constată. Mai exact, după ce a fost reabilitată în urmă cu aproape 8 ani, pe milioane de lei, clădirea-monument de pe strada Ana Aslan, nr. 27 zace aproape nefolosită chiar și în 2021. Și asta pentru că nu există înțelegere între conducerea Consiliului Județean Brăila și cea a Muzeului Brăilei ”Carol I”, instituție în cadrul căreia ar urma să funcționeze secția Muzeul umorului desenat. Pe scurt, consilierii județeni au aprobat, în 2019, o hotărâre privind înființarea unui Muzeu al Umorului și a unei Biblioteci a Muzeului ”Carol I” în clădirea de pe Str. Ana Aslan, nr. 27. De atunci, însă, nu prea s-a întâmplat mare lucru. Pe de o parte, din pricina măsurilor impuse pentru combaterea pandemiei provocate de noul coronavirus, pe de altă parte, din cauza faptului că încă nu este limpede cât anume din spațiul respectiv va ocupa fiecare dintre cele două secții ale muzeului care ar urma să funcționeze acolo.
Într-o conferință de presă susținută la finele săptămânii trecute, președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, s-a arătat nemulțumit de atitudinea managerului Muzeului ”Carol I”, prof. univ. dr. Ionel Cândea, susținând că acesta ar fi cel care ar bloca lucrurile. Chiriac s-a plâns că directorul a făcut scandal la adresa președintelui Consiliului de Administrație al Muzeului, consilierul județean Dumitru Văduva (PSD), trimis să rezolve problema. Chiriac a amenințat chiar că îi va cere demisia lui Cândea, dacă lucrurile nu intră pe un făgaș normal. De cealaltă parte, Ionel Cândea a publicat pe site-ul oficial al muzeului, un comunicat de presă în care precizează că el a cerut dinainte spațiul respectiv pentru amenajarea unei biblioteci de instituție, ba mai mult, că jumătate dintre lucrările aduse de caricaturistul Costel Pătrășcan nu ar fi originale, ci copii, lucru de neacceptat pentru un muzeu.
Chiriac: «Eu vă spun că voi lua măsuri drastice»
Președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat, recent, că directorul Muzeului ”Carol I”, Ionel Cândea, ar dori să realizeze biblioteca instituției pe care o conduce, astfel că a ocupat deja parterul și etajul I din clădirea de pe Ana Aslan, „împingând” astfel secția Muzeului Umorului tocmai în mansardă. Asta, deși discuțiile inițiale și chiar proiectul aprobat de consilieri prevedeau cu totul altceva.
”Cu toată aprecierea pentru domnul Cândea, domnul profesor, domnul academician Cândea, eu am mai declarat-o: dacă o să continue așa – eu am mai spus-o și în mandatul trecut -, îmi pare rău că în comisia aceea de concurs nu avem majoritate și concursurile astea de la Muzee se iau așa, mai pe «noi între noi» și sunt cam pe viață. Susțin în continuare acest proiect al domnului Pătrășcan. Luăm și atitudine. Nu e niciun fel de problemă. Eu vă spun că dacă nu se ajunge la un numitor comun în ceea ce privește acea clădire, cu o mică bibliotecă a Muzeului, dar și cu secția Umorului…. Mansarda este sală de spectacole, de evenimente pentru această secție. Nu neapărat să se mute acolo. Eu vă spun că voi lua măsuri drastice. Voi ajunge până la a cere chiar demisia domnului Cândea. Dumnealui a devenit procesoman în ultimul timp”, a declarat Chiriac, într-o conferință de presă.
Șeful CJ Brăila a dat de înțeles că managerul muzeului ar fi pornit un scandal monstru în momentul în care a fost verificat pe această temă de către consilierul județean PSD, Dumitru Văduva, președintele Consiliului de Administrație al muzeului. Chiriac a punctat că lucrurile nu vor rămâne așa.
”Domnul Cândea trebuie să înțeleagă că suntem în anul 2021, nu mai suntem în anii în care se bătea cu pumnul în masă. Trebuie să înțeleagă că vin din spate oameni tineri, cu inițiativă, care vor să facă și alte lucruri, și să le accepte. Nu putem să stăm la infinit. Eu vă spun că am o părere foarte proastă despre acel Muzeu. Nu știu când ați fost dumneavoastră ultima oară acolo, dar nu s-a schimbat un tablou! Nu am văzut nicio acțiune! De un an și ceva doar se cheltuie bani. Da. Părerea mea este că finanțarea vine de la Consiliul Județean, iar partea de conducere și de acțiune vine pe două căi: Ministerul Culturii și atitudinea pe care o au anumiți oameni față de evenimentele pe care trebuie să le facem acolo. E complicat! Și nu e singura instituție. Eu propun în felul următor: dacă domnul Cândea este atât de bun, să fie preluat Muzeul «Carol I» de către Ministerul Culturii, să-l finanțeze și să facă dânsul ce vrea acolo. Să scrie cărți cât o vrea”, a mai adăugat Chiriac, cu precizarea că este un susținător al proiectului lui Pătrășcan.
Întrebat în legătură cu acest incident, Dumitru Văduva ne-a declarat că el a discutat cu ambele tabere, că a trasat anumite indicații și dacă acestea nu vor fi respectate întocmai, va merge din nou la președintele CJ Brăila și va solicita să fie luate anumite măsuri, în funcție de atitudinea celor implicați.
Cândea susține că muzeul umorului ar avea expuse copii xerox
De cealaltă parte, pe 15 februarie, Muzeul Brăilei ”Carol I” a postat un comunicat pe această temă, chiar pe site-ul instituției, semnat de managerul Ionel Cândea. Acesta a explicat că încă din anul 2019 instituția s-a adresat Consiliului Județean Brăila cu rugămintea de a-i oferi un spațiu în care să fie adăpostită biblioteca documentară de instituție. Acesta face precizarea că este alcătuită din: Biblioteca ”Gh. T. Ionescu” (cumpărată în 1987); Biblioteca ”Mihail Guboglu” (cumpărată în 1991); Biblioteca ”Radu Manolescu” (cumpărată în 2000); Biblioteca ”Petre Diaconu” (donație 2004); Biblioteca ”Mihai Maxim” (donație 2017); Biblioteca ”Demostene Russo” (donație 2017) și Biblioteca ”Mihai-Sorin Rădulescu” (donație 2020). Completând că în total ar fi cam 45.000 – 50.000 de volume.
”La acestea, se adaugă fondul de periodice de la Biblioteca Centrală Universitară din București, transferat prin mijlocirea prof. univ. dr. M. Stoica și care nu sunt altceva decât periodice din fostul fond al CC al PCR. Pentru acest uriaș fond de carte de specialitate (mai ales istorie), am solicitat clădirea din Str. Ana Aslan, nr. 27, unde la parter urma să se amenajeze această bibliotecă de instituție, iar la etaj și mansardă, Muzeul Umorului. Având în vedere constituirea unui important fond de lucrări din domeniul umorului desenat, de-a lungul a peste 30 de ani și ediții totodată ale Festivalului umorului desenat la Brăila, opinăm că această importantă avere nu este nici pe departe valorificată corespunzător”, se arată în comunicat.
Aceeași sursă precizează că regretatul director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Naționale Brăila, Maria Pușcaciu, estima circa 3.000 de lucrări păstrate în acest portofoliu, însă acestea nu ar fi fost puse niciodată la dispoziția instituției. Ba mai mult, că au fost aduse mai puține lucrări și chiar copii xerox, care nu își au locul într-un muzeu.
”Aflați în situația de a organiza în clădirea din str. Ana Aslan nr. 27 biblioteca documentară de instituție și Muzeul Umorului Desenat, constatăm cu stupoare că ne-au fost prezentate, la cerere, de către doamna Petronela-Alina Sulicu, manager interimar al Centrului de Creație, în vederea includerii lor în cadrul colecțiilor muzeului, doar 107 lucrări. Colega noastră, dr. Alina-Ruxandra Mircea, le-a expertizat, concluzionând că din 107 lucrări, doar 53 sunt originale. Sunt singurele care pot figura în cadrul unui Muzeu al Umorului desenat. Nu putem expune copii xerox color! Și acum întrebăm de ce atâta pasiune pentru un astfel de muzeu al umorului desenat și de ce atâta nepăsare și dispreț pentru una din cele mai redutabile biblioteci documentare de instituție muzeală din țară? Unde sunt cele 3.000 de originale de care vorbea doamna Maria Pușcaciu?”, mai adaugă managerul, prof. univ. dr. Ionel Cândea.
Totodată, acesta a dorit să puncteze că a jucat un rol important în privința restaurării clădirilor de pe Ana Aslan nr. 27 și 29. ”P.S. E bine să se știe, totuși, că dacă cele două clădiri (…) au putut intra într-un program de restaurare, faptul s-a datorat și subsemnatului, care a convins Comisia Monumentelor Istorice că ele au valoare ambientală. De asemenea, de sub clădirea de pe str. Ana Aslan nr. 29, Muzeul Brăilei «Carol I», prin arheologii săi, a scos un număr de morminte de epocă medievală, sec. XVII-XVIII, fără a pretinde plata pentru aceste lucrări”, mai semnalează Cândea.
Costel Pătrășcan: No comment!
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, caricaturistul Costel Pătrășcan, cel care a venit cu ideea realizării unui Muzeu al Umorului în orașul nostru, nu a dorit să comenteze prea mult subiectul, însă a venit cu o concluzie tragicomică.
”Văd că înființarea Muzeului Umorului se transformă într-o comedie… Prefer să nu comentez!”, a declarat Pătrășcan.
Reamintim că, uzând de dreptul de preempțiune, deoarece imobilele de pe Str. Ana Aslan nr. 27 și 29 sunt încadrate ca monumente istorice, Consiliul Județean le-a achiziționat de la moștenitorii foștilor proprietari, la sfârșitul anilor 2000. Lucrările de renovare s-au derulat în perioada 2010 – 2013 și au „înghițit” nu mai puțin de 7.358.000 lei, bani proveniți din fonduri europene nerambursabile. Lucrarea a fost executată de firma brăileană „Confort 2000”, care a câștigat contractul datorită faptului că avea specialiști autorizați să intervină asupra clădirilor monument istoric. Inaugurarea clădirilor a avut loc în 2013, când președinte al CJ Brăila era Gheorghe Bunea Stancu.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
