Economie
Milionarii Brăilei
• este vorba despre Florin Cîrligea, proprietarul „Comision Trade”, unul dintre actorii importanţi pe piaţa comerţului cu combustibili • al doilea este Mircea Andreev, proprietarul unui grup de firme, printre care vedetă este cea în domeniul comerţului cu autovehicule “APAN Motors” • cu afaceri în Brăila este şi Duluţe, proprietarul afacerii “Agricost”, firma care administrează cea mai mare exploataţie agricolă din ţară, dar şi din Europa, Insula Mare • Constanţa are nu mai puţin de 17 afacerişti menţionaţi în TOP 300 Capital • Galaţiul, în schimb, are 8 multi-milionari în euro, inclusiv proprietarii afacerii “Tancrad” • la nivel naţional, şi în acest an pe primul loc este Ion Ţiriac cu 1,65 miliarde euro, urmat de fraţii Pavăl, proprietarii afacerii „Dedeman”, cu o avere estimată la aproape un miliard de euro
Brăila are din nou trei reprezentanţi ai mediului de afaceri local nominalizaţi în rândul primilor 300 cei mai bogaţi români, dintre care unul brăilean prin adopţie: Constantin Duluţe, patronul celei mai prospere afaceri din judeţul nostru, SC “Agricost”, arendaşul Insulei Mari a Brăilei. După cum se cunoaşte, el nu este brăilean, dar cum afacerea sa se derulează pe raza judeţului nostru, realizatorii clasamentului l-au trecut tot în contul Brăilei. Ceilalţi doi multi-milionari în euro care au intrat în TOP 300 Capital sunt Florin Cîrligea, proprietarul afacerii „Comision Trade”, unul dintre actorii importanţi ai pieţei naţionale de comerţ cu combustibili, şi Mircea Andreev, deţinătorul unui lanţ de firme cu afaceri în mai multe domenii precum comerţul cu maşini, agricultură, hoteluri şi imobiliare. Cumulat, cei trei au averi estimate undeva între 94 şi 106 milioane euro.
În clasamentul din acest an, cei mai mulţi milionari din Regiunea de Sud-Est sunt din Constanţa, 17 la număr, urmat de Galaţi, cu 8 facerişti, printre ei numărându-se şi familia Stăncic, proprietara grupului de firme “Tancrad”, abonat la lucrările de asfaltări din judeţul Brăila. Buzăul, Tulcea şi Vrancea figurează fiecare cu câte 2 patroni super-bogaţi în clasamentul din acest an TOP 300 Capital. Împreună, cei 33 de multi-milionari din regiunea noastră de dezvoltare au averi de 1,7 miliarde euro.
La Brăila, averi cumulate la peste 100 milioane euro
Afaceriştii locali care s-au calificat în ediţia din acest an TOP 300 Capital au averi cumulate estimate undeva între minim 94 milioane euro, maxim 106 milioane euro. Primul în clasament, pe poziţia 86, în urcare faţă de anul trecut (locul 92 în clasamentul din 2016), este Constantin Duluţe, „brăilean” prin adopţie, proprietarul companiei care administrează una dintre cele mai mari exploataţii agricole din ţară, Insula Mare a Brăilei. Duluţe are o avere estimată de cei de la Capital undeva la 50 – 60 milioane euro, în relativă stagnare dacă ne raportăm la cifrele de anul trecut când se vorbea despre o avere undeva între 56 şi 60 milioane euro. Totuşi, dacă ne raportăm la clasamentul din 2015, când estimările indicau o avere de 42 şi 44 milioane euro, se poate discuta despre afaceri înfloritoare, pe picior mare. În 2013 unitatea raportase o cifră de afaceri de 316,2 milioane lei, un profit net de 41 milioane de lei cu o echipă de peste 900 de angajaţi, în 2014, o cifră de afaceri de 334,2 milioane lei şi un profit net de 57,57 milioane lei, în 2015, 365,3 milioane lei – cifră de afaceri şi profit net de 63,38 milioane lei, echivalentul a circa 14,1 milioane euro, iar în 2016, cel mai recent an de raportare financiară, are 387,2 milioane lei cifră de afaceri şi un profit net de aproape 71,1 milioane lei (15,8 milioane euro), cu o echipă de 917 angajaţi. După cum le-a declarat realizatorilor TOP 300 Capital, anul viitor compania are de gând să realizeze investiţii consistente în sectorul irigaţii, astfel încât suprafaţa irigată să ajungă la peste 90%. De asemenea, Duluţe s-a declarat un pasionat de cai şi un împătimit al sporturilor în aer liber: “Primul meu cal, de rasa Frizian, a fost un cadou deosebit la împlinirea vârstei de 50 de ani. Sportul a devenit parte din rutina mea zilnică şi modalitatea preferată de relaxare. Bicicleta mă ajută să mă încarc de energie, să compensez timpul petrecut la birou cu cel în aer liber şi să mă menţin sănătos şi … în formă”.
Andreev, new entry în ediţia din acest an
Despre Florin Cîrligea, ocupantul locului 252, în urcare zece poziţii faţă de clasamentul anului trecut, realizatorii au făcut menţiunea că omul de afaceri brăilean are o avere estimată undeva la circa 22 – 23 milioane euro (în stagnare), din comercializarea carburanţilor şi din energie, prin firma „Comision Trade”, al cărei proprietar este. „În 2016 cifra de afaceri s-a ridicat la 76,5 milioane euro, în scădere cu circa 25% faţă de anul precedent, iar profitul la 1,5 milioane euro, în scădere cu 20%. Numărul mediu al angajaţilor a fost anul trecut de 270, sensibil egal cu cel din 2015, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor”, precizează realizatorii clasamentului. Compania are ca partener grupul Rompetrol şi deţine zeci de benzinării în mai multe oraşe mari.
În fine, ocupantul poziţiei 280 în clasamentul TOP 300 capital din acest an este new entry, omul de afaceri Mircea Andreev, cu o avere estimată la 22 – 23 milioane euro. Cei de la Capital menţionează în cazul său faptul că “grupul de firme deţinut de Mircea Andreev are ca perlă divizia de comerţ cu autovehicule. Compania APAN Motors a avut anul trecut afaceri de 27 milioane euro, în creştere cu 40% faţă de rulajul înregistrat în 2015, şi un profit de aproape 600.000 euro, faţă de 512.000 euro, rezultatul raportat în anul anterior”. De asemenea, realizatorii au mai reliefat faptul că, mai nou, afacerile lui Andreev s-au extins şi spre sectorul agricultură, printre altele, ca importator de utilaje şi maşini agricole.
Constanţa conduce în regiune cu 17 super-bogătaşi şi averi de circa 1 miliard euro
Dacă ne raportăm la regiunea de dezvoltare din care facem parte, de departe cei mai mulţi şi mai potenţi financiar oameni de afaceri sunt în Constanţa, unde discutăm despre un grup de 17 patroni cu averi undeva la circa 1 miliard euro, potrivit estimărilor de la Capital. Cea mai mare valoare apare în cazul lui Gabriel Comănescu, locul 17 naţional, în scădere 5 poziţii faţă de ediţia precedentă, cu o avere de 200 – 250 milioane euro, urmat, printre alţii, de Gheorghe Bosânceanu (93 – 95 milioane euro), Niculae şi Ion Duşu (100 – 105 milioane euro), Familia Idu (90 – 95 milioane euro), Florin Cîrstocea (53 – 55 milioane euro), Familia Muntmark (35 – 37 milioane euro), Grigore Comănescu (33 – 35 milioane euro), Nicolae Bucovală împreună cu familia (32 – 34 milioane euro), Cătălin Marius Bucur (31 – 33 milioane euro), Familia Cimişliu (24 – 25 milioane euro), Ion Dumitrache (25 – 27 milioane euro), Familia Martin (23 – 25 milioane euro), Constantin Frăţilă (21 – 23 milioane euro), Felix Stroe şi familia (20 – 22 milioane euro) şi Simona Halep (new entry, pe poziţia 300 în clasamentul din acest an) cu o avere estimată la 20 – 22 milioane euro.
Şi în ediţia din acest an a clasamentului realizat de revista Capital sunt mulţi gălăţeni multimilionari în euro. Cea mai bogată este familia Rapotan care administrează afacerea “Arabesque”, reţeaua de magazine specializate în comercializarea materialelor de construcţii. Familia ocupă locul 24 naţional cu o avere de 170 – 180 milioane euro, în urcare faţă de 2016, urmată de Costel Miron, cu afaceri în domeniul comerţului cu produse metalurgice cu o avere de 100 – 105 milioane euro, Mircea Mihăescu (transport naval şi servicii portuare) cu o avere de 78 – 80 milioane euro, Corneliu Găvăneanu (servicii portuare, manipulări, industrie) cu avere de 44 – 46 milioane euro, Marian Andreev, proprietarul fabricii de ulei “Prutul” cu o avere de 43 – 44 milioane euro. Mai jos în clasament apar partenerii de afaceri Mihai Humă şi Spiru Mantu proprietarii “Arcada Company” cu o avere de 33 – 35 milioane euro fiecare. În fine, pe poziţia 290, cu o avere de 21 – 23 milioane euro, se află familia Stăncic, proprietara grupului de firme “Tancrad”. Practic, Galaţiul se menţine pe locul II în regiunea de dezvoltare din care facem parte, evident, după Constanţa.
În judeţul vecin, Buzău, figurează 2 oameni de afaceri importanţi care sunt menţionaţi în clasamentul celor de la Capital: Vasile Domente, pe locul 112 naţional şi cu o avere de 53 – 55 milioane euro, urmat de Bogdan Stanca, locul 195, având o avere estimată la 28 – 30 milioane euro. Şi Vrancea are doi bogătaşi: pe locul 101 – Luchi Georgescu (53 – 54 milioane euro) şi Familia Simiz, pe locul 201 (28 – 30 milioane euro).
Şi Tulcea este reprezentată de doi afacerişi în acest clasament, de Cornel Georgescu, poziţionat pe locul 139 naţional, proprietarul unei averi ce se ridică undeva la 44 – 45 milioane euro, şi Bela Tănase cu afaceri în domeniul confecţiilor textile şi o avere de 25 – 27 milioane euro.
Bogătaşul “number one” rămâne tot Ţiriac
• el are o avere estimată la 1,6 – 1,65 miliarde de euro, în stagnare faţă de anul trecut • afaceristul este urmat de proprietarii lanţului de magazine Dedeman şi de deţinătorul afacerii RCS&RDS
Clasamentul celor de la Capital îl indică şi în acest an ca fiind cel mai bogat român pe omul de afaceri Ion Ţiriac (1,6 – 1,65 miliarde euro) secondat de Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii afacerii Dedeman, cu o avere estimată undeva la 920 – 950 milioane euro, în stagnare. Pe locul III figurează bihoreanul Zoltan Teszari (proprietarul RCS&RDS) cu afaceri în domeniul telecomunicaţii, media şi energie având o avere estimată la jumătate de miliard de euro. El l-a înlocuit pe podium pe Ioan Niculae, proprietarul grupului “Interagro” a cărui avere a intrat serios la apă de la 750 – 800 milioane euro anul trecut la 500 milioane euro anul acesta. Mai departe, pe locul 5 se poziţionează Iulian Dascălu (450 – 460 milioane euro), George Becali (400 – 500 milioane euro), Gruia Stoica şi Vasile Didilă (400 – 420 milioane euro). Pe locul 8 apare Frank Timiş (industria extractivă) cu o avere de 270 – 280 milioane euro, secondat de Radu Dimofte (370 – 400 milioane euro) şi în fine Marius şi Emil Cristescu (340 – 350 milioane euro).
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Salarii mai mari la Brăila în agricultură, silvicultură şi pescuit
• mai exact, este vorba despre 8.008 lei (câştigul salarial mediu nominal brut), cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei)
Potrivit Direcției Regionale de Statistică (DRS) Brăila, în luna august 2026, „În agricultură, silvicultură şi pescuit, la Brăila, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 8.008 lei, cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei). În industrie şi construcţii, câştigul mediu brut a fost de 6.390 lei, cu 28,7 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (8.957 lei). De asemenea, în servicii, câştigul mediu brut a fost de 8.163 lei, cu 16,9 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (9.829 lei)”.
Potrivit sursei citate „Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Brăila a crescut cu 8,3% (4.620 lei în august 2026, 4.266 lei în august 2025)”.
Potrivit DRS Brăila, în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători.
Acestea influenţează creşterile sau scăderile de salarii, în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.






















