Administrație
Milioane pentru sportul brăilean
* consilierii județeni au aprobat patru proiecte privind finanțarea a tot atâtea programe sportive venite din partea cluburilor private: ”Viitorul Ianca”, ”Sport Plus”, ”Dacia Unirea” și ”Cuza Pirates” * în total, peste 1.250.000 lei alocați în baza Legii 69/2000 privind educația fizică și sportul * consilierii județeni PNL au venit cu o serie de amendamente însă au fost respinse pe bandă rulantă * la finalul ședinței, președintele HC ”Dunărea” Brăila, George Caranica, a prezentat un raport de activitate pentru sezonul competițional 2020-2021 primind totuși unele critici din partea taberei PNL
Veste bună pentru patru cluburi sportive din județul Brăila care au primit în acest an finanțare din partea Consiliului Județean. Mai exact, în cadrul celei mai recente ședințe ordinare, consilierii județeni au aprobat patru proiecte de hotărâri privind aprobarea finanțării următoarelor programe sportive: ”Fotbal, prezent și viitor – Faza a II-a” al Clubului Sportiv Viitorul Ianca; ”Renașterea voleiului brăilean de performanță” al Clubului Sportiv ”Sport Plus Brăila”; ”Dacia Unirea – Drumul spre performanță în fotbalul brăilean” al Asociației Fotbal Club 1919 Dacia Unirea Brăila; și ”Educație și sănătate prin baschet” al Clubului Sportiv Cuza Pirates Brăila. Așa cum se știe, Handbal Club ”Dunărea” Brăila primește anual finanțare de la Consiliul Județean și Primăria Municipiului, deoarece ambele entități sunt acționari majoritari, însă atunci când vine vorba despre alte discipline sportive, în mandatul trecut au fost unele probleme privind alocările de fonduri, astfel că unele sporturi au rămas pe dinafară. Banii pentru cluburi private se alocă din partea CJ Brăila în baza programelor sportive transmise de acestea, în baza Legii nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul. Acestea sunt verificate de către o Comisie de evaluare care selectează ce anume poate fi fiananțat și ce nu, iar la final propunerea merge spre votul consilierilor județeni. Astfel, pentru aceste patru cluburi care au depus proiecte spre finanțare de către CJ Brăila, suma totală aprobată este de 1.257.180,29 lei. Mai precis: pentru ”Viitorul Ianca” CJ Brăila a alocat suma de 258.340,20 lei, pentru Asociația Club Sportiv Sport Plus Brăila – 167.539,13 lei, pentru Asociația Fotbal Club 1919 Dacia Unirea Brăila – 597.156,50 lei, iar pentru Clubul Sportiv Cuza Pirates Brăila – 234.144,46 lei.
Ca o paranteză, suma totală este mult mai mică față de banii pe care HC ”Dunărea” îi încasează din partea administrației publice locale. Potrivit bugetului de venituri și cheltuieli al clubului, pe anul 2021, discutăm despre venituri de 6.532.000 lei în total, din care 4.000.000 lei reprezintă cotizația CJ Brăila, 1.500.000 cotizația Primăriei Brăila, 24.000 cotizația de la membrii fondatori și susținători (persoane juridice), respectiv, 8.000 persoane fizice. Și încă 1.000.000 lei venituri proprii.
Revenind, desigur că și cele patru cluburi amintite se pot baza și pe alte surse de finanțare. Cu toate acestea, consilierii liberali au insistat să obțină câteva suplimentări de fonduri în timpul ședinței, însă fără prea mare succes.
Amendamentele liberalilor, respinse pe bandă rulantă
Toate cele patru proiecte au fost discutate și aprobate separate. Astfel că la cel legat de clubul Viitorul Ianca, consilierul județean PNL, Alexandru Bucălău a solicitat o suplimentare de până la 12.000 lei la bugetul pentru mingi de antrenament, precizând că în suma propusă inițial o minge trebuie împărțită la doi jucători și 62.000 lei cheltuieli medicale. Însă ambele amendamente au fost respinse. Și reprezentanții clubului au intervenit pentru a solicita anumite lămuriri privind diferențe de prețuri în legătură cu transportul jucătorilor, însă președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a punctat că toate detaliile ar fi trebuit discutate din timp, la nivelul Comisiei de Evaluare (care în acest an a fost formată doar din funcționari publici, nu și din consilieri județeni, așa cum s-a întâmplat în mandatul trecut). Potrivit șefului Consiliului, din momentul în care Comisia a aprobat o formă anume pentru aceste proiecte transmise de cluburi, consilierii nu mai puteau modifica sumele, în ciuda nemulțumirilor și vociferărilor venite din partea taberei PNL, în frunte cu Bucălău, care a semnalat că într-o asemenea situație prezența membrilor CJ la ședință este doar una de formă.
A urmat apoi proiectul propus de ”Sport Plus” Brăila și de această dată amendamentele grupului PNL au fost formulate de către consilierul Ana-Maria Necoară. Fosta atletă a atras atenția că de la nivelul Comisiei s-a tăiat atât finanțarea pentru ținuta de reprezentare, adică hainele (costumul) în care sportivii se prezintă la întâlniri oficiale, dar și echipamentele de trening și geacă, astfel că se va ajunge în situația penibilă ca fiecare membru al echipei să fie îmbrăcat în culori diferite la competiții. Președintele CJ Brăila a reluat ideea că toate propunerile ar fi trebuit semnalate la timp comisiei și a mai atras atenția că este vorba despre cluburi private, care oricum își finanțează activitatea. Mai exact, Consiliul doar ajută cu bani, însă nu are vreo obligație în niciun fel, deoarece nu face parte din acționariat, așa cum se întâmplă în cazul HC ”Dunărea”.
”Oricum de fiecare dată, în fiecare an, tot încercăm din bugetul ăsta amărât pe care îl avem, să putem să finanțăm și anumite cluburi, să le ținem în viață. Văd că nemulțumirile sunt totale. Vedem la anul dacă le mai menținem sau nu. Le dăm pe toate la Clubul Sportiv Municipal (CSM). Că văd că vă descurcați foarte bine la CSM și aveți destui bani pentru a finanța toate cluburile. Sunt cluburi private. Ele reprezintă o anumită imagine a orașului și județului și încercăm să le ajutăm. Dacă refuzați acest ajutor, e la latitudinea dumneavoastră. Dacă mă luați acum că de ce nu am cravată și port costum, și din banii cui e costumul meu și de ce ceasul l-am pus la mâna stângă și nu la mâna dreaptă, cred că nu e în regulă!”, a declarat Chiriac.
”Cine cunoaște sport, râde de răspunsurile pe care le-a dat Comisia”, a replicat Necoară nemulțumită.
De această dată, amendamentele propuse de Necoară nu au mai fost supuse votului și s-au pierdut cumva în lungul șir al discuțiilor. Și în cazul ”Dacia Unirea”, Necoară a semnalat faptul că s-au tăiat bani în ceea ce privește echiparea cu mingi, astfel încât s-a ajuns în situația în care o minge să fie folosită de doi jucători. Proiectul propus de ”Cuza Pirates” a fost aprobat fără discuții. Precizăm că atât la acest proiect, cât și la cel legat de Viitorul Ianca, Ana-Maria Necoară nu a participat la vot. În rest, proiectele au fost aprobate în unanimitate.
Mulțumiri din partea reprezentanților cluburilor și «strigăte» de ajutor
La rubrica ”Alte probleme” de la finalul ședinței ordinare a CJ Brăila, fiecare reprezentant al celor patru cluburi care au primit finanțare, a luat cuvântul pentru a mulțumi consilierilor în privința ajutorului acordat. În acest context, Mircea Totolici de la ”Cuza Pirates” a insistat pe ideea că dacă administrația își va întoarce spatele complet și nu va mai sprijini financiar sportul, toate cluburile vor dispărea, deoarece din mediul privat ajutorul este unul infim. La rândul său, președintele CJ Brăila și-a expus câteva dintre planurile sale privind sprijinirea sportului, discutând în special despre investiții în zona de infrastructură.
”Sunteți cluburi private. Foarte mare atenție cum vă faceți bugetul, care sunt țintele și unde vreți să ajungeți. Noi încercăm, prin votul tuturor, chiar dacă sunt discuții în cadrul CJ Brăila, să ajutăm, să sprijinim acest fenomen. Toate fenomenele sportive, în funcție și de bugetul pe care îl avem. În momentul de față nu putem să susținem așa cum o facem cu HC «Dunărea» Brăila, pentru că acolo suntem acționari, suntem parte a acelui club. Dar spre viitor, dacă lucrurile vor fi în altă formulă și vom avea și un buget îndestulător, atunci vom lua împreună o hotărâre de a intra cumva parteneri în astfel de cluburi, pentru a duce mișcarea sportivă mai departe, acolo unde ne dorim și noi, și dumneavoastră, de a reprezenta Brăila cu drag, cu succes și a avea și performanță. Deocamdă suntem într-o situație de supraviețuire să îi spunem așa. Și de construcție. Avem foarte mult de lucrat la partea de infrastructură. Pentru că avem o sală polivalentă foarte veche. Sper că în viitor să putem depune la CNI pentru o sală polivalentă nouă. Avem un stadion care stă să pice și sperăm să reglăm toate lucrurile cu Ministerul Tineretului și Sporturilor ca să fie în proprietatea publică a municipiului sau a județului. Să putem să depunem un proiect de construcție a acestui stadion, care să fie sustenabil. Este stadionul de atletism. În momentul de față nu putem interveni că nu este al nostru, este al ministerului. Dacă se rezolvă problema să putem să amenajăm și acolo. Sperăm ca exercițiul financiar 2021 – 2027 să fie mai permisiv pentru a accesa astfel de proiecte”, a declarat Chiriac.
Contre pe tema activității HC Dunărea Brăila
La ședința ordinară din luna iunie a CJ Brăila, consilierul județean Ana-Maria Necoară a solicitat un raport de activitate din partea conducerii HC ”Dunărea”, astfel că documentul a fost prezentat de George Caranica, președintele clubului, la ședința din iulie. Este vorba despre un raport de activitate pentru sezonul competițional 2020-2021. Necoară a semnalat că nu a văzut niciun fel de obiective concrete propuse la nivelul clubului, în ciuda finanțării îndestulătoare venite din partea administrației publice locale.
”A nu-ți asuma un obiectiv în ceea ce privește locurile 1, 2, 3 la un campionat național… Nu cred că este normal pentru un așa buget care a fost aprobat de noi toți”, a declarat Necoară.
Prezent în sală, Caranica a intervenit și a precizat că în raport este specificată intenția echipei de a se califica la Cupele Europene, ceea ce din start presupune și un anumit loc în Campionatul Național. PSD-istul a făcut o scurtă descriere a raportului, punctând că nu s-a limitat doar la echipa diviziei, ci a vorbit și despre Centrul de copii și juniori, care este de asemenea extrem de important pentru administrația județeană.
”Dar cu privire la acest sezon, în mod special, am subliniat în cuprinsul raportului, că fiind o premieră pentru noi să fim calificați în Cupele Europene, ne-am concentrat mai mult pe zona de competiție europenă, care ne-a dus în aceste sferturi, premieră pentru un club înființat în 1997. Nu o spun ca să mă laud, Doamne Ferește! Este motivul pentru care noi ne-am dorit să avem un parcurs cât mai lung în competiția europeană. Într-adevăr, în ceea ce privește Liga Națională, o să vedeți, am avut mai multe măsuri luate în interiorul clubului. Nu vreau să insist foarte mult. Dar oricând sunt dispus să purtăm discuții să vă dau toate informațiile relevante la sediul clubului. Nu are rost să stăm să plictisim oamenii”, a spus Caranica.
Cum Necoară a continuat criticile la adresa HC ”Dunărea”, președintele CJ Brăila a intervenit cu un comentariu ironic la adresa CSM Brăila, întrebând-o dacă acolo toate obiectivele au fost atinse și dacă toți sunt campioni. Consilierul liberal a adăugat că în opinia sa, dacă CJ Brăila își dorește cu adevărat să sprijine disciplinele sportive din județul nostru, ar trebui să înființeze un Club Sportiv al Municipiului sau al Județului. Chiriac a expus cu această ocazie câteva dintre planurile sale, în contextul în care există posibilitatea ca Direcțiile Județene de Tineret și Sport să fie trecute în subordinea Consiliilor Județene.
”Numai un pic. Că nu iau eu «mortul» așa – CSM Brăila – și îl trecem la Consiliul Județean! Vedem ce performanțe a avut, ce patrimoniu, ce sportivi are și apoi discutăm. Vedeți că și Baia Mare a făcut un CSM și acum a plecat și antrenorul din câte știu eu, s-au cam rupt lucrurile. Haideți să ducem ce avem bun. Să punem pe făgașul normal handbalul. Dăm o mână de ajutor și la celelalte cluburi, astfel încât să fie în parametri normali, să își desfășoare activitatea și să funcționeze. Și dacă lucrurile vor merge spre bine, atunci le vom ajuta pe toate. Dar în primul rând cu partea de infrastructură, că acolo suntem deficitari. Ceea ce îmi doresc eu la DJTS-uri este să facem ceea ce trebuie făcut de foarte mult timp. Sportul de masă nu este reprezentat decât de cluburile dumneavoastră, cu grupele de copii și așa mai departe. Pentru celelalte sporturi nu prea văd. Acolo trebuie lucrat. Astfel încât să facem un program. În momentul când luăm DJTS, să facem un program sportiv județean, în care să implicăm toate cluburile în acest proiect și să mergem pe sportul de masă. Pentru că nu văd la sat – și mă refer la competiții de handbal, fotbal, volei -, angrenate toate școlile și liceele din județul Brăila, pentru a descoperi noi talente. Și atunci, dumneavoastră, cluburile private, să aveți o pepinieră destul de bună. Cam acesta e un concept de-al meu, dacă va fi pliat, foarte bine. Dacă voi mai fi pe aici. Dacă nu?! Dar eu sper să mai fiu, ca să vă necăjesc. Pentru că văd că necăjesc de la un timp încoace. Și poate că va fi un plan foarte bun de a începe să turăm motoarele în ceea ce privește sportul de masă”, a conchis Chiriac.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
