Adaugă ca sursă preferată în Google

• sumele alocate pentru restaurarea fântânii arteziene, pentru refacerea pavimentului cu plăci de marmură şi pentru restaurarea ceasului turn se ridică, în total, la circa 3,2 milioane de lei • lucrările au început la fântâna arteziană şi peste câteva luni vor începe şi la pavimentul pieţei • pentru ceasul-turn, anul acesta se face doar proiectarea, reabilitarea propriu-zisă urmând să înceapă de anul viitor
 
Imediat după eliberarea oraşului de sub stăpânirea turcească, s-a numit Piaţa Sf. Mihail, iar, mai apoi, spre sfârşitul secolului XIX, în vremurile de glorie ale Brăilei, i s-a schimbat denumirea în Piaţa Sfinţii Arhangheli. Ulterior, avea să se numească Piaţa Dumitru Ionescu – după numele fostului primar căruia Brăila îi datorează monumentala clădire a Teatrului “Maria Filotti”. În timpul regimului comunist, i s-a impus denumirea Piaţa Lenin, iar din 1990 titulatura s-a schimbat în Piaţa Traian şi aşa a rămas până la ora actuală. De-a lungul timpului, odată cu denumirile s-a schimbat şi aspectul acestei zone situate în “inima” oraşului, care a început să devină din ce în ce mai atrăgătoare şi apreciată de turişti. Dovadă stau nenumăratele cărţi poştale care îi surprindeau frumuseţea din diverse unghiuri şi din care vedem cum a evoluat acest parc central al municipiului, de la începutul secolului trecut, când încă nu fuseseră amplasate aici două dintre monumentele care îi dau actuala identitate – bustul lui Traian şi ceasul-turn – până aproape de zilele noastre. Din păcate, la ora actuală, Piaţa Traian nu mai este în măsură să facă cinste oraşului. Dacă unele dintre clădirile de pe cele patru laturi au fost reabilitate şi oferă o superbă imagine a frumuseţii de odinioară a Brăilei – vezi sediul teatrului şi al muzeului, dar şi BRD şi restaurantul Carol -, parcul central a cam pierdut bătălia cu timpul şi a ajuns o umbră dezolantă a ceea ce era pe vremuri. Rugina a pus stăpânire pe ceasul-turn, o ţeavă a rămas stingheră în mijlocul bazinului dărăpănat al fântânii arteziene, pavimentul este murdar, cu multe plăci de marmură sparte, spaţiul verde e plin de copaci netoaletaţi şi de dimensiuni disproporţionat de mari pentru piaţa ce se doreşte a fi o “cameră urbană” aerisită şi relaxantă, în genul pieţelor centrale din Sibiu sau Braşov. Doar ansamblul sculptural al bustului lui Traian şi biserica “Sf. Mihail şi Gavril”, monumente care au fost reabilitate în urmă cu câţiva ani, mai ţin sus stindardul acestei zone reprezentative a municipiului.
 
Investiţie de circa 3,2 milioane de lei pentru schimbarea aspectului Pieţei Traian
 
Vestea bună este că Primăria promite că actuala stare de fapt se va schimba începând de anul acesta. După mai multe încercări eşuate, întinse pe durata a 4-5 ani, timp în care nicio firmă nu s-a prezentat la licitaţiile organizate, autorităţile municipale au reuşit, în urmă cu câteva luni, să semneze un contract cu o societate specializată în restaurarea monumentelor istorice, care se va ocupa de reabilitarea fântânii arteziene.
Lucrarea a fost preluată de firma “Oraexactă Systems” SRL Oradea, contractul fiind atribuit cu valoarea totală de 565.729 lei, cu TVA. Primăria a parafat înţelegerea în noiembrie 2018, iar după ce a trecut sezonul rece, mai exact pe 14 martie a.c., a fost emis ordinul de începere a lucrărilor. Firma orădeană are şase luni la dispoziţie să finalizeze lucrarea. Primul lucru care se va face va fi restaurarea completă a monumentului din fontă. După cum se poate observa la faţa locului de câteva săptămâni, elementul sculptural din metal al fântânii a fost demontat şi dus la un atelier specializat, unde se vor efectua tratamente mecanice, sablarea şi replicarea părţilor lipsă. Şi bazinul fântânii arteziene va fi reabilitat corespunzător, beneficiind de hidroizolaţie, dar şi de refacerea elementelor decorative din piatră. La final, fântâna arteziană va fi reasamblată şi va beneficia şi de un sistem de iluminare care să o pună în valoare pe timpul nopţii.
Conducerea Primăriei speră că monumentul istoric din centrul Pieţei Traian îşi va recăpăta strălucirea din vremurile bune până în septembrie sau octombrie.
În paralel cu recondiţionarea fântânii, Serviciul de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL) va achiziţiona plăcile de marmură necesare refacerii în totalitate a pavimentului Pieţei Traian. În bugetul municipiului pe anul în curs, Primăria a prevăzut suma de 2,4 milioane lei noi (24 miliarde de lei vechi n.n.) pentru această lucrare de care se va ocupa Divizia de Reparaţii Stradale din cadrul SUPAGL, astfel că nu se va mai pierde timp preţios cu organizarea unei licitaţii pentru încredinţarea contractului. Pentru ca treaba să iasă de calitate şi să nu se mai întâmple ca pe strada Mihai Eminescu, unde pavelele de pe trotuare nu au fost fixate corespunzător şi clămpăneau sub picioarele trecătorilor,  se va apela, totuşi, la ajutorul unor specialişti. “Angajaţii noştri se vor ocupa de decopertarea suprafeţei, de pregătit stratul suport şi de alte operaţiuni care nu necesită un grad mare de fineţe. Pentru detalii, vom apela la meşteri în acest domeniu, care să fie în măsură să poziţioneze plăcile de marmură aşa cum trebuie”, ne-a declarat Dumitru Munteanu, directorul SUPAGL.
Lucrările la paviment nu vor începe, însă, decât după ce reabilitarea fântânii arteziene şi a bazinului aferent vor ajunge într-un stadiu care să permită acest lucru, după cum a ţinut să precizeze primarul Marian Dragomir. Edilul-şef ne-a declarat că este vizat pentru reabilitare şi ceasul-turn, pentru care a fost alocată la buget suma de 200.000 lei (2 miliarde de lei vechi n.n.). La acest obiectiv, lucrările vor începe, însă, abia anul viitor. “Restaurarea va fi o operaţiune complexă şi este nevoie de un proiect care să stabilească ce intervenţii trebuie făcute la acest monument-simbol al Brăilei, dar şi ce intervenţii trebuie evitate. Acest proiect întocmit de experţi va fi gata până la sfârşitul anului în curs, astfel încât să putem începe operaţiunea efectivă anul viitor”, ne-a explicat primarul Dragomir.
Edilul-şef a mai precizat că, pe parcursul acestui an, se va interveni şi pe spaţiul verde din Piaţa Traian, toaletându-se copacii pentru care se va primi avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. “Vom face doar tăierile aprobate de specialişti. Brazii nu vor fi tăiaţi pentru că sunt consideraţi monumente ale naturii”, ne-a declarat Dragomir.
 
Trei monumente reprezentative ale Brăilei
 
În Piaţa Traian, din Centrul Vechi al Brăilei, străjuiesc de peste un veac trei simboluri ale oraşului: bustul lui Traian, fântâna arteziană şi ceasul-turn.
Dintre aceste simboluri, primul pus pe poziţie a fost fântâna arteziană. Aceasta a fost proiectată în 1887 de inginerul M. Mironescu, fiind montată în 1892. Obiect decorativ, în stil baroc, cu forma unei cupe etajate cu marginile spre exterior, la baza căreia se află figurine sub formă de copii suprinşi în diferite ipostaze, fântâna a fost realizată din fontă, soclul este ornamentat cu palmete, iar bazinul circular pentru colectarea apei are diametrul de şase metri. În România mai există o fântână similară, în oraşul Sinaia, chiar în parcul central al localităţii, în faţa hotelului “Caraiman”, aceea fiind, însă, mult mai bine întreţinută şi conservată.
Monumentul comemorativ dedicat împăratului Traian a fost dezvelit în 8 noiembrie 1906. Ideea ridicării acestuia le-a venit intelectualilor din oraş încă din 1902, după ce un grup de studenţi italieni a vizitat Brăila. După cum menţionează site-ul “Brăila Veche”, fondurile necesare au fost adunate prin subscripţii publice, dar şi din încasările obţinute la serbările populare şi şcolare organizate de un comitet de iniţiativă format din profesori ai liceului „Nicolae Bălcescu”, în frunte cu Nicolae Chicireanu, profesor de limba franceză şi doctor în filozofie şi litere al Universităţii din Bruxelles.
Monumentul a fost realizat de sculptorul Take D. Pavelescu şi arhitectul Ioan D. Trajanescu. Chipul împăratului a fost modelat după două statui vechi, una din muzeul de la Florenţa şi alta găsită în Serbia, printre ruinele unei aşezări romane. Pe soclu sunt încastrate trei basoreliefuri din bronz reprezentând lupoaica alăptându-i pe Romulus şi Remus, o scenă din războaiele daco-romane şi o miniatură a Columnei lui Traian. La baza monumentului se află un bătrân care îi arată unui copil inscripţia “Lui Marcu Ulpiu Traian, românii recunoscători”.
Acesta este primul monument ridicat pe teritoriul României în memoria împăratului Traian şi totodată primul grup statuar inaugurat la Brăila.
Ceasul-turn  a fost construit în 1909, ca o împlinire a visului unuia dintre cetăţenii de vază ai oraşului. Este vorba despre Petru Naum, care în 1898 a donat municipalităţii, prin testament, 8.000 de lei aur pentru ridicarea „unui turn din metal, cu un ceasornic mare în vârf, în Piaţa Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”.
De la început, orologiul-turn a fost considerat o piesă de mobilier urban foarte rară, deoarece în epocă ceasurile publice se montau fie în turnurile bisericilor, fie pe alte construcţii administrative, fiind arareori construite ca obiective de sine stătoare.
Turnul a fost realizat din tablă ranforsată în interior cu profile metalice prinse în nituri, de firma cehă Carol Sakar. Mecanismul propriu-zis a fost făcut la Munchen, de firma Johann Neher. Este vorba despre un mecanism cu greutăţi proiectat să se armeze odată la trei zile. Din cauza structurii de rezistenţă a turnului de susţinere, sistemul de greutăţi nu poate face cursa completă, astfel că orologiul cu patru cadrane trebuie întors mai des, odată la 24 de ore.
Pentru Brăila, ceasul turn a fost, din primul moment când a fost pus în funcţiune, o atracţie a oraşului. Foarte multe dintre vederile realizate de maeştri fotografi ai vremii au surprins acest ceas, care devenise un adevărat reper, atât pentru localnici cât şi pentru vizitatorii străini. De altfel, acest orologiu-turn este unic în România, atât prin aspect cât şi prin înălţimea sa de peste 11 metri.