Economie
Mii de hectare neirigate într-un Bărăgan lovit de secetă
• distrugerea infrastructurii, a jgheaburilor pe care apa curgea gravitaţional şi a altor dotări face acum aproape imposibilă irigarea la nivelul atins înainte de 1989
Triumfaliste sau nu, prevederile dinainte de 1990 vizau ca peste 370.000 de hectare să fie irigate în judeţul Brăila. Unii spun că nu era posibil, însă sumele mari alocate şi hotărârile de la Centru puteau înclina serios balanţa. Însă a venit Revoluţia, cu distrugerea (ca “fier vechi” a industriei), iar în agricultură una dintre traume a fost legată de intrarea în colaps a sistemelor de irigat. Iată însă că în judeţul nostru irigaţiile încep să reintre pe un făgaş normal. Suntem pe locul unu în ţară, cu cea mai mare suprafaţă irigată dar chiar şi aşa trebuie să fim realişti deoarece “e destul loc de mai bine”. Asta spun, de altfel, mulţi fermieri, specialişti dar şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru îmbunătăţiri Funciare (ANIF), sucursala Brăila. De la această ultimă instituţie am aflat, şi vă vom informa la rândul nostru, “unde şi de ce nu se irigă pe mii de hectare”.
Chiar dacă în ultimii ani au fost alocate sume foarte mari destinate reabilitării/modernizării unor staţii şi infrastructurii din irigaţii, este evident că minuni nu se pot face peste noapte, chiar şi cu implicarea Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă (OUAI) şi a fermierilor. Ne-am interesat, în acest sens, ce se întâmplă cu fostele jgheaburi/uluce din beton prin care apa curgea gravitaţional pentru circa 15.000 de hectare (inclusiv păşuni), dar şi ce se mai întâmplă în orezăriile Brăilei. Precizările le-am primit de la Vasile Turcitu, director general al ANIF Brăila. “În ceea ce priveşte orezăriile, amenajarea de la Stăncuţa, cu cele 5000 de hectare, şi-a menţinut destinaţia. Mai avem ceva la Gropeni. Se mai cultivă alte culturi pe 1200 hectare, suprafeţe mici sunt la Baldovineşti, iar la Berteşti, 500 de hectare sunt irigate tot pentru alte culturi. Nu mai putem vorbi de orez între Făurei şi Ulmu, iar în zona Latinu, un investitor străin a renunţat la orez. Oricum, pe total, din cele 15.000 hectare, doar 7.000 – 8.000 hectare mai sunt cu orez şi alte culturi. În rest, nimic…”, ne-a declarat şeful ANIF Brăila.
L-am întrebat pe acesta dacă jgheaburile de beton, care pe vremuri ajutau la irigarea a mii de hectare, ar mai putea fi repuse în funcţiune. “Din păcate, nu! Fiindcă la efectul cauzat de intemperii şi trecerea anilor (ele fiind construite în anii ’70 – ‘80) s-a adăugat şi nesăbuinţa celor care le-au furat şi devastat din “n” motive: furtul armăturii metalice şi chiar a betonului; scurtarea drumului către solele din câmp, către stâne etc. Mai mult, dezafectarea stâlpilor de susţinere şi chiar a jgheaburilor aflate la nivelul solului, ar costa foarte mult. Şi, de fapt, nici nu ni se permite acest lucru, aceste relicve din beton urâţind şi aspectul zonelor de lângă şoselele şi drumurile judeţene sau naţionale. Da, se puteau găsi soluţii de eliberare a amplasamentului: transferul către Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT), ferme etc. Sau cum s-a procedat cu ajungerea unor uluce din beton pe Str.Arcului , în Brăila, ele fiind de atunci un foarte bun şanţ de scurgere a apelor pluviale (când nu sunt pline cu gunoaie! n.n). Ce avantaje au avut aceste jgheaburi: au asigurat (gravitaţional) curgerea apei pentru 14.000 hectare – inclusiv păşuni – din zonele Cazasu, Tudor Vladimirescu, Scorţaru Vechi, Movila Miresii, Siliştea, Unirea, Gropeni, Tichileşti. Ele favorizau şi irigatul controlat, prin inundare sau sifonare, plus tragerea apei prin conducte, cu motopompele. Ce e de făcut? Ca şi în alte cazuri privind implicarea OUAI şi UAT, pentru găsirea de soluţii de preluare a apei cu agregatele de pompare termică (APT-urile) (dar asta costă şi ar fi binevenit şi un sprijin din partea statului n.n). Iată, de exemplu, la Scorţaru Nou, o zonă mult văduvită de apă, OUAI-ul de aici se preocupă pentru refacerea plotului, astfel încât, aproape 2500 de hectare (!) să se irige cu motopompele, inclusiv pe păşuni”, ne-a mai spus directorul Turcitu.
În discuţia noastră de la ANIF am aflat şi despre situaţii oscilante, unele păguboase: “nu se irigă, deşi sunt condiţii create sau posibile”, sau “vrem să irigăm, dar nu sunt condiţii”. Alţii se gândesc, mai întâi, la subvenţii sau despăgubiri şi mai rar la irigat…
Deci, situaţii şi atitudini diferite, unele întemeiate, altele nu… Asupra cărora vom reveni, deoarece ele înseamnă mii şi mii de hectare neirigate, într-un Bărăgan tot mai dur lovit de secetă!
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
