Social
Mii de brăileni s-au închinat moaştelor Ocrotitorului Brăilei
* slujba de hram a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos * la ora 12.00, Primăria a împărţit 2.500 de sarmale credincioşilor, cu prilejul sărbătoririi Sf. Nicolae
Catedrală a oraşului încă din anul 1894, biserica „Sfântul Nicolae”, de pe strada Ana Aslan, şi-a sărbătorit, cu mare fast, patronul spiritual.
Încă de la primele ore ale dimineţii de vineri, 6 decembrie, credincioşii s-au închinat raclei cu moaştele Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul („Vindecătorul”), la baldachinul din faţa sfântului lăcaş. A fost ultima zi în care mai puteau fi atinse moaştele celor doi mari sfinţi ierarhi, pentru că, după Sfânta Liturghie de hram de la „Sf. Nicolae”, sfintele odoare au fost duse înapoi, la catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.
Slujba religioasă a fost oficiată de însuşi Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care s-a aflat, practic, în fiecare zi alături de credincioşii brăileni, fie că a fost vorba de aducerea moaştelor Sfântului Nicolae şi ale Sfântului Nectarie, de procesiunea cu sfintele odoare sau de Zilele Colegiului Naţional „Nicolae Bălcescu”.
La ora 12.00, brăilenii au fost invitaţi să savureze delicioasele sarmale de la „Sfântul Nicolae”, pregătite, an de an, de oficialităţile locale. Anul acesta, Primăria Municipiului Brăila a pregătit de ziua Ocrotitorului spiritual nu mai puţin de 2.500 de sarmale.
Biserica „Sf. Nicolae” de pe Ana Aslan este una dintre cele mai importante edificii religioase ale oraşului, fiind a doua ca vechime, după biserica „Sf. Arhangheli” din Centrul Vechi. A fost sfinţită în anul 1837. Considerată cea mai înaltă construcţie din oraş, clopotniţa bisericii „Sf. Nicolae” a devenit „foişor de foc”, adică turn de observaţie al pompierilor. În anul 1859, vechea biserică a luat foc din neglijenţa unui pompier, arzând din temelii. La scurt timp, prin strădania unui grup de negustori, biserica a fost reconstruită pe acelaşi amplasament, însă mult mai mare şi mai trainică decât prima. Biserica cea nouă a fost ridicată cu bani proveniţi din donaţiile ctitorilor Filip Banu, Ioan Ceauşoglu, George Papazovici, Dimitrie Stan, Hagi Dimitrie Cristodulo şi Vasile Paleologu. Alte fonduri au venit de la două societăţi de asigurare, dar şi din subvenţii acordate de municipalitate. Construită între anii 1860 şi 1865, după planurile arhitectului Dimitrie Poenaru, biserica-monument era ridicată în stil neogotic. Turnul construit în mai multe etaje a fost înzestrat cu un ceas cu patru cadrane, iar uşile de la intrare au fost fixate în ancadramente din marmură. Pictura bisericii a fost realizată în anul 1865, de pictorul Petre Alexandrescu, absolvent al Academiei de Pictură din Roma (realizatorul picturii de la Mânăstirea Antim din Bucureşti), iar catapeteasma este opera sculptorilor Petre şi Mihail Babic. Întregul plafon al bisericii se sprijină pe zece coloane. Icoanele împărăteşti ale bisericii, îmbrăcate în argint aurit, precum şi alte odoare sfinte sunt bunuri de patrimoniu.
Biserica „Sf. Nicolae” a devenit catedrală a Brăilei prin Decret Regal în anul 1894. A fost catedrală a oraşului chiar şi după venirea comuniştilor la putere. Până la ridicarea Catedralei „Naşterea Domnului” din Bariera Călăraşilor, mai bine de un secol, la „Sf. Nicolae” aveau loc cele mai importante evenimente religioase ale oraşului. De aici pornea procesiunea de Bobotează şi tot aici erau întâmpinaţi, cu slujbă de Te-Deum, oaspeţii de seamă şi conducătorii României Mari, inclusiv Regele şi Regina Ţării.
Odată cu proclamarea Sfântului Nicolae drept Ocrotitor al Brăilei (1993), an de an, în ziua de 6 decembrie, când se serbează hramul sfântului lăcaş, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos oficiază aici Sfânta Litrughie şi le împarte daruri copilaşilor.
Social
Tinerii cu salarii de până la 4.000 de lei ar putea primi bani pentru chirie
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună, ar putea primi de la stat bani pentru chirie. Un proiect de lege depus în Parlament propune acordarea unui sprijin lunar de până la 600 de lei, în funcție de orașul în care se află locuința închiriată.
Pentru tinerii care locuiesc în Brăila, ajutorul propus ar putea ajunge la 400 de lei pe lună, dacă inițiativa legislativă va fi adoptată și va intra în vigoare.
Proiectul îi vizează pe tinerii angajați cu vârste între 18 și 29 de ani, care au un venit salarial net lunar de cel mult 4.000 de lei.
Până la 600 de lei pentru chirie
Valoarea sprijinului ar urma să fie stabilită în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată.
Astfel, proiectul prevede:
- 600 de lei pe lună pentru chiriașii din București și Cluj-Napoca;
- 500 de lei pe lună pentru cei din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
- 400 de lei pe lună pentru locuințele din celelalte localități, categorie în care intră și municipiul Brăila.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii ar trebui să aibă un contract de închiriere încheiat pentru cel puțin șase luni și înregistrat conform prevederilor legale. De asemenea, beneficiarul ar trebui să aibă domiciliul sau reședința în locuința închiriată.
Ce alte condiții ar trebui îndeplinite
Potrivit proiectului, beneficiarii nu ar trebui să dețină o locuință în proprietate și nu ar putea locui într-o locuință socială, de serviciu sau destinată tinerilor.
De asemenea, locuința nu ar putea fi închiriată de la soț, soție sau de la rude, inclusiv rude prin alianță, până la gradul al IV-lea.
Inițiativa prevede și o reducere de 50% pentru transportul public local, metropolitan și integrat, precum și pentru abonamentele feroviare nominale de navetă. În anumite condiții, de aceste facilități ar putea beneficia și tinerii care lucrează part-time și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.
Măsurile ar putea fi acordate pentru o perioadă cumulată de cel mult 36 de luni.
Deocamdată, însă, este vorba doar despre un proiect de lege depus în Parlament. Tinerii nu pot solicita în prezent aceste ajutoare, deoarece inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să fie adoptată înainte de a putea intra în vigoare.
Social
Părinții care revin mai devreme la serviciu ar putea primi indemnizația de creștere a copilului în continuare
Un proiect de lege depus în Parlament de patru parlamentari PNL propune majorarea stimulentului de inserție acordat părinților care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului. Dacă inițiativa va fi adoptată, aceștia ar putea primi un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului pe care ar fi încasat-o dacă rămâneau în concediu.
În prezent, părinții care revin la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească șase luni beneficiază de un stimulent de inserție de 1.500 de lei pe lună. Cei care se întorc ulterior primesc 650 de lei, în condițiile în care indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei.
Inițiatorii proiectului consideră că diferența dintre cele două sume îi determină pe mulți părinți să amâne revenirea în activitate, chiar dacă și-ar dori să se întoarcă mai devreme la muncă.
Ce prevede proiectul de lege
Propunerea legislativă urmărește modificarea articolului 7 din OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.
Astfel, părinții care obțin venituri impozabile în perioada în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere a copilului ar urma să primească un stimulent de inserție egal cu indemnizația lunară.
Proiectul mai prevede menținerea stimulentului de 650 de lei după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Plata ar continua până când copilul împlinește trei ani, respectiv patru ani în cazul celor cu dizabilități.
Inițiativa a fost depusă de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan.
Când ar putea intra în vigoare noile prevederi
Inițiatorii susțin că măsura ar putea încuraja revenirea părinților pe piața muncii și ar reduce perioada în care aceștia întrerup activitatea profesională pentru a-și crește copiii.
Potrivit comunicatului PNL, România se confruntă cu o scădere accentuată a natalității. În 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai mic număr înregistrat din 1930 până în prezent.
Proiectul prevede că noile reguli ar urma să se aplice începând cu anul următor publicării legii în Monitorul Oficial. Până atunci, părinții beneficiază de stimulentele stabilite de legislația actuală.
CELE MAI CITITE
