Politică
Mihai Ruse, senator penal
• fostul primar de la Măxineni, Mihai Ruse, actual senator şi preşedinte al organizaţiei judeţene ALDE Brăila, a încasat o pedeapsă cu închisoarea de 6 luni cu suspendare sub supraveghere • procurorii au dispus trimiterea în judecată a parlamentarului brăilean pentru abuz în serviciu, conflict de interese şi fals în declaraţii • cu ceva timp în urmă, Ruse a susţinut că este nevinovat şi că se va dispune achitarea, numai că acum, în loc de achitare, a venit o condamnare • am încercat să obţinem o nouă declaraţie de la Mihai Ruse, cu privire la sentinţa dată de Înalta Curte, însă nu am reuşit să intrăm în legătură cu acesta
Condamnat! Fostul primar de la Măxineni, Mihai Ruse, în prezent senator, a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese şi fals intelectual. În urmă cu câteva luni, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au dispus trimiterea în judecată a parlamentarului brăilean, însă, legat de acuzaţiile aduse de procurori prin rechizitoriu, Ruse a susţinut sus şi tare că este nevinovat, ba chiar avocata i-ar fi spus că se va dispune achitarea. Nu a fost însă chiar aşa. Este adevărat că sentinţa de acum nu este definitivă, ci poate fi atacată cu apel. Acuzaţiile aduse de procurori erau legate de afaceri ilegale cu terenuri în Măxineni, ceea ce a dus la împroprietărirea în mod nejustificat cu zeci de hectare de teren agricol a lui Ruse. Am încercat să obţinem o declaraţie din partea lui Ruse, legată de condamnare, însă acesta nu a putut fi contactat telefonic.
Prezentăm în continuare sentinţa Înaltei Curţi: “Condamnă pe inculpatul Ruse Mihai la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese în formă continuată. Condamnă pe inculpatul Ruse Mihai la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual. În baza art. 33 lit. a şi art. 34 lit. b Cod penal din 1969 aplică inculpatului Ruse Mihai pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare. Interzice inculpatului Ruse Mihai exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza I şi lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale. Dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni. Suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale. Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal din 1969, privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei. Desfiinţează adresa nr. 1535/18.05.2012, emisă de comuna Măxineni –judeţul Brăila. Obligă pe inculpat la plata sumei de 750 de lei cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu apel în 10 zile de la comunicare”.
Cu siguranţă soluţia va fi atacată cu apel de către cel acuzat, însă va mai dura până când se va da sentinţa finală în acest dosar.
Rădulescu nu a dorit să comenteze până la o sentinţă definitivă
Dacă nu au putut discuta cu senatorul Mihai Ruse, redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au contactat-o pe Daniela Rădulescu, consilier municipal, fost preşedinte al organizaţiei judeţene ALDE, actual vicepreşedinte al Biroului Politic Teritorial al partidului. Aceasta nu a dorit să comenteze prea mult situaţia. A precizat că nu a mai discutat cu Ruse în ultima vreme şi că nici nu a urmărit îndeaproape problema procesului dumnealui, astfel că nu se poate pronunţa nici măcar din punct de vedere moral, până ce nu va vedea o sentinţă definitivă.
“Nu ştiu exact ce scrie în hotărârea pe care o are dumnealui şi nu pot să îmi dau aşa cu părerea. Faptele de care este acuzat ar fi fost făcute înainte de a fi ales senator, dar sentinţa încă nu este definitivă. Nu ştim ce se va întâmpla după recurs. Putem să discutăm pe tema aceasta atunci când sentinţa va fi definitivă. Eu nu am mai vorbit cu dumnealui în ultima vreme. Nici nu am mai avut şedinţe la partid ca să ne întâlnim”, a declarat Rădulescu.
Reamintim că, în luna septembrie 2018, după ce au intrat în posesia rechizitoriului de trimitere în judecată de la PÎCCJ, redactorii au reuşit să discute cu Mihai Ruse. Deşi nu a dorit să comenteze prea mult faptul că a fost trimis în judecată de procurori pentru infracţiuni de abuz în serviciu, conflict de interese şi fals în declaraţii, senatorul ALDE Mihai Ruse susţinea că este nevinovat. Acesta a afirmat atunci că aşteaptă ca dosarul să îşi urmeze cursul, iar lucrurile să se clarifice. “Lăsăm dosarul să îşi urmeze paşii. Sunt nevinovat. Avocata mea a spus că voi fi achitat. Aşa că lăsăm lucrurile să meargă înainte şi aşteptăm rezultatul. Nu vreau să comentez prea mult ca să nu se interpreteze. O să vedem când va fi primul termen. O să fiu anunţat”, a declarat Ruse. Senatorul nu s-a arătat atunci extrem de afectat de acuzaţiile grave care i se aduceau şi a afirmat că are de gând să meargă înainte. Ruse a prezentat atunci şi câteva dintre planurile sale legate de ALDE Brăila, spunând că intenţiona să revigoreze puţin activitatea la biroul local.
Fostul preşedinte al ALDE Brăila, consilierul municipal Daniela Rădulescu s-a arătat atunci surprinsă de acuzaţiile la adresa lui Ruse.
Acuzaţiile procurorilor
Ancheta care îl privea pe fostul primar de la Măxineni a pornit după ce un reclaamant a transmis o plângere direct Preşedintelui României, tocmai pentru a atrage atenţia cu privire la anumite afaceri dubioase cu terenuri la Măxineni.
Mihai Ruse, ajuns între timp senator, a fost acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de infracţiuni de abuz în serviciu, conflict de interese şi fals în declaraţii. Potrivit rechizitoriului, Mihai Ruse este acuzat că s-a împroprietărit ilegal cu 35 de hectare teren agricol de la fostul IAS Măxineni şi a luat în arendă 40 de hectare de la Primărie, pentru care nu ar fi achitat redevenţa. Inculpatul şi-a asigurat foloase patrimoniale, fiind vorba despre subvenţii din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură- Centrul Judeţean Brăila.
Iniţial, dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, însă apoi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea PÎCCJ, întrucât în urma alegerilor din anul 2016 inculpatul a fost ales senator în Parlamentul României. La sfârşitul lunii mai 2018, faţă de fostul primar s-a dispus trimiterea în judecată, dosarul fiind înregistrat pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La începutul lunii noiembrie 2018 s-a dat efectiv startul judecăţii, asta pentru că anterior au fost judecate excepţiile invocate în cauză. Nu a durat prea mult şi s-a dat şi sentinţa. Ancheta efectuată în cauză a scos la iveală mai multe fapte ilegale comise de inculpatul Mihai Ruse, care a deţinut funcţia de primar al comunei Măxineni, judeţul Brăila, în perioada 1996 – iunie 2012, după cum au stabilit procurorii.
Potrivit procurorilor, în martie 2009, Primăria comunei Măxineni, reprezentată de inculpatul Ruse Mihai, a încheiat cu o societate din Galaţi înscrisul intitulat “Acord de schimb temporar”, document înregistrat la Primăria comunei Măxineni , prin care părţile au efectuat un schimb de terenuri agricole. “Conform înscrisului încheiat pe o perioadă de 5 ani, unitatea administrativ – teritorială preia un teren agricol în suprafaţă de 11,2 ha, proprietatea S.C. (…) SRL Galaţi, situat pe raza comunei Măxineni şi acordă la schimb un teren agricol în suprafaţă de 11,34 ha, situat pe raza comunei Scorţaru Nou, judeţul Brăila. Ulterior, la data de 30.03.2009, între Primăria comunei Măxineni şi inculpatul Ruse Mihai, primarul comunei, a fost încheiat contractul de arendare, obiectul contractului constituindu-l tocmai suprafaţa de 11,2 ha care a fost preluată de unitatea administrativ – teritorială de la S.C. (…) S.R.L. Din partea Primăriei Măxineni, la rubrica “arendator”, contractul a fost semnat de (…) din cadrul instituţiei, din dispoziţia inculpatului Ruse Mihai, iar plata arendei s-a stabilit la nivelul de 400 kg grâu/ha/an (produse, produse şi bani sau numai bani). Ulterior, prin actul adiţional la contractul de arendă, semnat de inculpatul Ruse Mihai la rubrica “arendaş”, iar din partea Primăriei Măxineni semnat de (…) s-a convenit rezilierea contractului, prin acordul celor două părţi. Potrivit adresei Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură- Centrul Judeţean Brăila (A.P.I.A), inculpatul Ruse Mihai a depus în campania din anul 2009 cerere unică de plată pe suprafaţa de 43,27 ha ce conţinea şi suprafaţa de 11,2 ha, dobândită în baza contractului de arendă înregistrat la Primăria Comunei Măxineni. Urmare cererii depuse, Agenţia a emis Decizia de plată în avans pentru suma totală de 9.063 lei, din care suma de 2.345 lei s-a acordat conform contractului de arendă”, se arată în rechizitoriul pus la dispoziţie de PÎCCJ. Procurorul de caz a mai stabilit faptul că, în mai 2009, între Primăria comunei Măxineni, reprezentată de inculpatul Ruse Mihai, în calitate de primar şi (…) a fost încheiat contractul de arendă prin care unitatea administrativ – teritorială a predat în arendă suprafaţa de 11,2 ha pe o perioadă de 6 ani la un nivel al arendei/an de 400 kg grâu/ha, cu plata în produse sau bani. “Suprafaţa de teren de 11,2 ha care face obiectul acestui contract de arendă este aceeaşi suprafaţă de teren care a fost înscrisă în contractul din data de 30.03.2009 dintre Primăria Măxineni şi inculpatul Ruse Mihai şi care a aparţinut SC (…) S.R.L. Potrivit adresei APIA – Centrul Judeţean Brăila (A.P.I.A), a fost depusă în campania 2010, cerere unică de plată pe suprafaţa de 43 ha”. După doi ani, după cum arată procurorii, între Primăria comunei Măxineni, reprezentată de inculpatul Ruse Mihai, în calitate de primar şi (…) a fost încheiat contractul de arendă prin care unitatea administrativ – teritorială a predat în arendă suprafaţa de 16,2 ha, pe o perioadă de 10 ani, la un nivel al arendei/an de 500 kg grâu/ha, cu plata în produse sau bani. Conform anexei la acest contract, suprafaţa de 16,2 ha cuprindea şi terenul în suprafaţă de 11,2 ha, de pe raza comunei Măxineni, suprafaţă care a făcut şi obiectul contractelor de arendă anterioare.
Procurorii au mai arătat că inculpatul Ruse Mihai, în perioada martie 2009 – mai 2011, în calitate de primar al comunei Măxineni, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, a încheiat trei contracte de arendare a unor terenuri aflate în proprietatea publică sau privată a unităţii administrative. În baza acestora s-a realizat în mod direct un folos material în cuantum total de 42.508,69 lei, fiind vorba aici despre infracţiunea de conflict de interese în formă continuată. “Fapta inculpatului Ruse Mihai, constând în aceea că, la data de 18.05.2012, cu prilejul întocmirii adresei înregistrate la Primăria comunei a atestat, în mod nereal, că nu a luat în arendă terenuri agricole de la Primăria comunei Măxineni, deşi încheiase cu această unitate administrativ-teritorială contractul de arendă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual. Analizând activitatea derulată de inculpatul Ruse Mihai prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi a materialului de urmărire penală administrat în cauză, apreciez că aceasta se circumscrie infracţiunii de conflict de interese(…)”.
În final inculpatul Mihai Ruse a ajuns în faţa instanţei.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
Politică
De ce a depus mărturie deputatul Alexandru Popa în dosarul ”Bogos”
• pentru că și președintele PNL Brăila îi pusese gând rău lui Alexandru Bociu, dar nu a reușit nici el și nici mulți alții să-l schimbe pe actualul șef al ANSVSA • opinia de ”expert” a lui Popa s-a referit la incapacitatea lui Bociu de a gestiona pesta micilor rumegătoare • de altfel, aceeași opinie are și acum • cert este că Bociu este bine mersi pe post, indiferent câte încercări s-au făcut pentru schimbarea lui • rechizitoriul DNA Iași arată câte manevre se fac și ce pretenții au unii politicieni de la persoanele susținute în funcții publice
Celebrul dosar ”Bogos” în care audierile au ajuns până la Ilie Bolojan a ajuns în instanță. În comunicatul oficial din 21 octombrie 2026, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
– Mihai BARBU, la data faptei președinte PNL Vaslui pentru comiterea infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Cristina TRĂILĂ, la data faptei secretar general adjunct al Guvernului României, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Fănel Bogos, pentru comiterea infracțiunii de instigare la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Miza acestor presupuse infracțiuni ar fi fost acordarea de despăgubiri în valoare de 3 milioane euro pentru firma Vanbet, producătorul vasluian de ouă și produse din carne de pasăre, al cărei proprietar este Fănel Bogos. Iată ce spun procurorii:
„În perioada, februarie 2025 – noiembrie 2025, în calitate de administrator statutar și acționar al Vanbet, nemulțumit de sancțiunile și măsurile aplicate societății de către DSVSA Vaslui și de refuzul directorului executiv Ponea Mihai de a aproba dosarul de despăgubire de aproximativ 3.000.000 euro, inculpatul Bogos Fănel a hotărât să acționeze pentru înlăturarea din funcție a directorului executiv al DSVSA Vaslui, și, în acest scop, la data de 13.02.2025, s-a întâlnit cu Barbu Mihai și i-a solicitat să își folosească influența și autoritatea conferite de funcția de conducere deținută în cadrul partidului pentru a interveni pe lângă președintele ANSVSA, Bociu Alexandru, în vederea demiterii lui Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui, după care, a sprijinit activitatea inculpatului și a pus la dispoziția acestuia, în calitate de președinte al PNL Vaslui, pentru evenimentul organizat de acesta la pensiunea EcoTim (3–5.10.2025), o cantitate însemnată de produse alimentare provenite de la ferma sa din comuna Banca”. Adică vreo 80 de pulpe de pui, 20 de cartoane de ouă, câteva kilograme de brânză pentru vreo 36 de liberali care se adunau la ospăț la pensiunea EcoTim. Jalnic! În acest context, continuă procurorii, „la datele de 03.11.2025, respectiv 04.11.2025, inculpata Trăilă Cristina, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, a înlesnit și a sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de folosire a influenței și autorității funcției de conducere deținute în cadrul PNL pentru a-l determina pe Bociu Alexandru, președintele ANSVSA, să dispună demiterea lui Ponea Mihai din funcția de director al DSVSA Vaslui, prin aceea că i-a precizat președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru, că nu mai beneficiază de sprijin politic, deoarece acesta nu i-a acordat sprijin și protecție în activitatea profesională operatorului economic Bogos Fănel”. Cu alte cuvinte, noi te-am pus să ai grijă de ai noștri, altfel ”îți retragem sprijinul”.
Demn de menționat este că Trăila Cristina, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, a candidat pe prima poziție la Senat din partea PNL Vaslui, alături de Mihai Barbu care a candidat de pe poziția a doua la Camera Deputaților, dar niciunul nu a fost ales. Așadar, interesul pentru un om de afaceri din Vaslui de calibrul lui Bogos Fănel este de înțeles. Culmea, Bogos și Ponea, directorul DSVSA Vaslui sunt cumetri dar cumetria s-a transformat într-o mare dușmănie.
Cert este că potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA Iași încercările de demitere a incomozilor de la șefia DSVSA Vaslui/ ANSVSA București au atins cote inimaginabile pentru cine nu știe ci doar bănuiește după ce criterii se fac numirile și demiterile din funcție în partide, în cazul de față PNL.
Prima încercare de mazilire a lui Bociu ar fi venit de la PNL Brăila, în mandatul lui Predoiu
Din rechizitoriu: „Între timp, în luna mai 2025, în perioada în care Cătălin Predoiu, președintele PNL, avea calitatea de premier interimar iar inculpata Trăilă Cristina ocupa funcția de Secretar General al Guvernului, aceasta a efectuat demersuri pentru schimbarea din funcție a președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru Nicolae. Inculpata Trăilă Cristina a susținut faptul că martorul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, i-a solicitat înlocuirea lui Bociu Alexandru Nicolae cu un alt medic veterinar, invocând faptul că Bociu Alexandru Nicolae a fost susținut la conducerea ANSVSA de organizația PNL Brăila, care, între timp, i-a retras sprijinul pe motiv că își desfășoară activitatea în mod defectuos.
În aceste condiții, în urma întâlnirii pe care a avut-o cu martorul Alexandru Popa, inculpata Trăilă Cristina a avut discuții cu premierul interimar Cătălin Predoiu, președintele PNL, în urma cărora s-a conturat ideea de a redacta actele în sensul schimbării din funcție a martorului Bociu Alexandru Nicolae, lucru care nu s-a mai întâmplat după numirea lui Radu Oprea în funcția de Secretar General al Guvernului”.
De fapt, poziția de președinte al ANSVSA fusese asumată de PNL Botoșani
Audiat și el, Alexandru Popa, șeful PNL Brăila, a menționat că i-a spus lui Trăilă că-l considera pe Bociu „depășit de situație” în pesta micilor rumegătoare. Dar că nu poate preciza că i-a zis să-l schimbe din funcție.
Dar Popa de la Brăila l-ar fi sunat și pe Iftime de la Botoșani cu același subiect, susțin procurorii DNA: „În opinia martorului Iftime Valeriu, președintele PNL Brăila Alexandru Popa avea un conflict personal cu președintele ANSVSA întrucât este agricultor și a interacționat cu acesta în virtutatea relațiilor de serviciu”. De ce l-a sunat Popa pe Iftime? Pentru că postul de șef al ANSVSA este al PNL Botoșani!
Bociu știa că îi vrea capul Brăila și Ilfovul lui Thuma
Așadar, pentru a-l demite pe președintele ANSVSA, ajunsă Secretar General al Guvernului, Cristina Trăilă s-ar fi folosit și de nemulțumirea mai multor șefi de filiale liberale, printre care și Alexandru Popa, tocmai de aceea l-a și chemat ca martor al apărării. ”Da, domnul Bociu e depășit de situație, susțin asta și astăzi”, ne-a declarat marți seară, Alexandru Popa.
„Faptul că au fost efectuate anumite demersuri pentru a-l schimba din funcție este confirmat și de martorul Bociu Alexandru Nicolae, care a arătat că, în perioada guvernării interimare a lui Cătălin Predoiu, s-a pus problema schimbării lui din funcția de președinte al ANSVSA, cel mai vocal fiind Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, care beneficia de susținerea numitului Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov”, se arată în documentul citat.
S-a ajuns până la Bolojan. Degeaba!
„Faptul că întâlnirea organizată de inculpatul Barbu Mihai la data de 23.09.2025 nu a respectat obiectul prestabilit l-a făcut pe martorul Bolojan Ilie să manifeste anumite rezerve și să considere că, de fapt, aceasta a fost mai mult un fel de audiență în care Bogoș Fănel și-a prezentat nemulțumirile decât o discuție de tip politic în care inculpatul Barbu Mihai îl prezenta pe viitorul candidat la comuna Banca. În contextul celor expuse mai sus constatăm faptul că inculpatul Barbu Mihai și-a folosit funcția pe care o deține în cadrul PNL pentru a obține o întâlnire cu prim-ministrul României, invocând o potențială candidatură a inculpatului Bogoș Fănel la primăria Banca”, au menționat procurorii.
CELE MAI CITITE
